1,114 matches
-
7. Moisescu Radu-Eugen 8. Eva Emilian 9. Carabulea Iulian 10. Pascal Nelica-Carmina 11. Merisescu Elena-Luminita 12. Beceru Liviu 13. Avadanei Vasile 14. Marian Ioan 15. Ciobanu Ghenadie 16. Postica Viorel 17. Oancea Irene 18. Cojocariu Carmen-Aurora 19. Deciu Liliana 20. Baltag Nina 21. Parlog Gigel 22. Palie Antonela 23. Costescu Sorin 24. Brojban Mircea-Wili 25. Aionitoaie Elena-Gabriela 26. Iosipescu Mihaela-Larisa 27. Danis Ionel 14. Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Târgu Mureș 1. Cecalacean Manuela 2. Drasovean Simona-Camelia 3. Curca Elenă 4
DECRET nr. 602 din 28 iunie 2002 privind conferirea Diplomei "Meritul judiciar" unor magistraţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143125_a_144454]
-
mătăsoaselor aripi și ai plăcerea călătoriilor imaginare. Am avut un vis sălbatic. Eram în Împărăția Cărților. Mergeam pe o cărare.Deodată intru într-o încăpere cu 13 uși. Am deschis una și am întâlnit-o pe Vitoria Lipan, plângând alături de baltagul plin de sânge cu care a fost omorât Nichifor. Am intrat în altă sală, unde m-am întâlnit cu Cireșarii, dar i-am lăsat să-și continuie expediția la Peștera Neagră, m-am întâlnit cu Goe, supărat că și-a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
-i cunoști valoarea. Andra Andrei *** Lectura este cel mai plăcut mod de a cunoaște lumea. Dacă nu citești mult, nu vei ști să te exprimi. Mie îmi place foarte mult să citesc, dar numai acele romane, poezii și povești, precum : Baltagul, de M. Sadoveanu, Ion, de L.Rebreanu, Amintiri din copilărie, de I.Creangă. Dintre toate aceste lecturi, cea mai frumoasă cred că este Amintiri din copilărie, deoarece I: Creangă își povestește în acest roman copilăria sa și toate întâmplările care
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
viziunea artistică, ci de relațiile dintre elementele creației. Nuanțând distincția lui Thibaudet, Manolescu identifică trei vârste ale romanului pe care le etichetează convențional printr-o terminologie din stilistica arhitecturală. Doricul analizează creații interbelice - Ion și Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu, Baltagul de Mihail Sadoveanu, Rusoaica de Gib. Mihăescu, romane care includ analiza schimbărilor interioare ale eroilor, dar realizate prin mijloace artistice care țin de tradiția realistă. Ionicul este exemplificat de proza Hortensiei Papadat- Bengescu, Camil Petrescu, Garabet Ibrăileanu, Anton Holban, Mircea
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
Departamentul Informațiilor din cadrul Ministerului de Externe - s-a ajuns la soluția ca Viața Românească și Steaua să fie editate împreună cu publicațiile pentru străinătate din fondurile prevăzute în buget pentru Imaginea României. Din partea Vieții Românești, la tratative a fost invitat Cezar Baltag, care, în calitate de redactor-șef a participat la perfectarea noilor condiții de apariție a revistei și s-a străduit să impună păstrarea întregului colectiv redacțional. „Nu putem reuși decât împreună” În ancheta „Culisele Convenției” din numărul trecut al revistei noastre, Ana
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
care îi consideri cei mai sau printre cei mai valoroși? A.B.: Sunt așa de multe. În poezie... Ordinea e absolut întâmplătoare. Mă gândesc la Baconski. Mă gândesc la Geo Dumitrescu, la Doinaș, la Blandiana, Dinescu, Mălăncioiu, Ion Alexandru, Cezar Baltag, Jebeleanu. Prozatori: Preda, Stancu e interesant în partea lui pitorească de literatură, Breban, Bălăiță, Ciobanu, Bănulescu este foarte bun, D.R. Popescu, Fănuș, Uricaru, Groșan, Agopian, Cristian Teodorescu, Fulga. Sunt foarte mulți. Nedreptățesc pe mulți numindu-i numai pe aceștia, care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
abia ghicite arhaicități lingvistice, "strein" și "pasere", produce tot felul de jocuri de cuvinte, rafinerii și subțirimi stilistice de esență voltairiană, angajîndu-se în încăierări "de crapă și sfadă", dar își extrage lirismul, asemenea unor poeți precum Ileana Mălăncioiu și Cezar Baltag, dintr-un fond arhetipal al satului: credința în moroi, simbolistica șarpelui (viperei) și izomorfismul acesteia cu pasărea, mărăcinele sînt numai cîteva din motivele lirice de rezistență ale poemelor lui Calistrat Costin. Un joc alienant al vieții cu moartea, al ființei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
bătrâni povestea Vitoriei Lipan. Întâmplarea este reală, un fapt divers tragic, doar inefabilul s-a prins în crâsnicul conului Mihai și a zburat spre nemurire. Și parcă au trecut veacuri de-atunci. Oamenii îmi par apăsați, fără frumusețea aspră din «Baltagul», culorile ți se oferă în tușe negre, chiar dacă Valea Tarcăului are încă un farmec sălbatic. Sau crâsnicul meu era prăpădit... Baltagul de inox - Mamă, trebuie să-l dovedesc pe escrocul care chinuie oameni! - Nu răscoli, mamă, că n-ai putere
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
a zburat spre nemurire. Și parcă au trecut veacuri de-atunci. Oamenii îmi par apăsați, fără frumusețea aspră din «Baltagul», culorile ți se oferă în tușe negre, chiar dacă Valea Tarcăului are încă un farmec sălbatic. Sau crâsnicul meu era prăpădit... Baltagul de inox - Mamă, trebuie să-l dovedesc pe escrocul care chinuie oameni! - Nu răscoli, mamă, că n-ai putere să te bați cu el. Tu n-ai să biruiești... Personalul oprește icnind la Tarcău. Coboară munteni cu saci de grăunțe
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mentalitatea asta. Rădăcinile Vasile Pașcu a lucrat la Fabrica de Ciment și a ieșit la pensie. Are cele mai frumoase oi de pe Valea Tarcăului. Fiica mai mică a terminat Facultatea de Matematică și s-a măritat în sat. - Ați citit «Baltagul»? - Da. S-a întâmplat aici, la Măgura, la Pârâul Petrei, dar nici bătrânii n-au apucat saivanele lui Lipan. A fost izlaz acolo și acu’ s-o-mpădurit. Pe timpul lui Ceaușescu, s-a împădurit tot. De multe ori, îmi vine să renunț
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
toate. Sadoveanu n-ar fi avut ce scrie. Am vreo 40 de piei de miel și nu le ia nimeni. Lâna stă în saci și românașii noștri deștepți cumpără pulovere de la turci... Vaca de lemn Bădia Vasile și-a pregătit baltagul de inox, «făcut la servici», că nu mai este mult și mioarele trebuie să suie la Chișioru Făinii. «Așa-i obiceiu: să ai baltag. Nu de apărare, da’ trebuie să-l ai. Viața de cioban îi grea. Nu dormi nici
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și românașii noștri deștepți cumpără pulovere de la turci... Vaca de lemn Bădia Vasile și-a pregătit baltagul de inox, «făcut la servici», că nu mai este mult și mioarele trebuie să suie la Chișioru Făinii. «Așa-i obiceiu: să ai baltag. Nu de apărare, da’ trebuie să-l ai. Viața de cioban îi grea. Nu dormi nici patru ore pe noapte, că se dau câinii la vreo dihanie, că trebuie să dai iar oile la strungă. N-apuci să dai cheag
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
bătut. Am început să plâng. «Trebuie să-l dovedesc pe escrocul care chinuie oamenii!...» A plecat cu dreptatea lui prin țară. Un om din satul Vitoriei Lipan vrea să facă dreptate în România de azi. El nu are oi, nici baltag de inox. M-am dus eu în locul lui la Tribunalul din Bicaz. Acolo, l-am întâlnit pe avocatul stăpânului din Brăila. Băiatul meu n-a avut avocat. Că a mințit, că să meargă să-și ceară iertare și să spună
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
infracțiunea privind ordinea firească a lucrurilor, prăpastia ca regat al morții, identitatea de structură sufletească dintre mine și Nechifor Lipan, prezența personajului feminin, restabilirea ordinii firești a lucrurilor. Echivalări: vehiculul: cal - mașină; obiectul tranzacției: oi - cărți. Mutații: instrumente de apărare: baltag - stilou, câine - câine de pluș (mascota mașinii); infracțiunea: crima clasică - criminalitatea emoțională generalizată; scopul infracțiunii: furtul obiectului comercial - încetarea producției; restabilirea ordinii: pedepsirea criminalilor - ratarea modelului prin salvarea protagonistului! Două dintre mutații sunt foarte grave. Prima se referă la ceea ce
Diagnostic by Mirel Cană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1368_a_2725]
-
incendiu care distruge și transformă totul În scrum, ca semn că locul trebuia purificat, curățat de relele Înrădăcinate acolo. Sugestive sunt și cuvintele bătrânei din finalul nuvelei: „așa le-a fost dat”. MIHAIL SADOVEANU VITORIA LIPAN, UN PERSONAJ SIMBOL Romanul ,,Baltagul” de Mihail Sadoveanu, scris În mai puțin de două săptămâni, În timpul unei vacanțe la Văratic În 1930, an În care a văzut și lumina tiparului, sondează un univers uman cu obiceiuri și tradiții păstorești, Într-o viziune mitologică și baladică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sunt atipice, nu le poate Înfăptui oricine, ci numai un om Întrunind dintr-o dată o sumă Întreagă de calități, În primul rând izvorând din trăirile provocate de Întâmplări tragice sau cel puțin dramatice. O eroină a unei cărți, așa cum este „Baltagul” este o proiecție ideală la modul sublim. Vitoria Lipan intreprinde acțiunile cu o aparentă simplitate și spontaneitate. Ne putem Îndoi sau nu că are În minte un scenariu dinainte pregătit. Dacă o călătorie poate fi proiectată În mare, ceea ce urmează
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se găsește marea artă a autorului, el iși pune eroina În situațiile limită și o ajută să le rezolve Într-o manieră excepțională, de aici virtuțile ei romantice. Nimeni nu poate lua o altă traiectorie mai bine trasată. Eroina romanului „Baltagul” trăiește Într-o lume dată de Întâmplare. Poartă cu această lume un dialog continuu. Dialogul Înseamnă comunicare și de o parte și de alta. Vitoria este Înzestrată cu calitatea de a descoperi dincolo de replici adevărurile cautate. Numai așa dialogul ei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Teatrul Național din București pune În scenă „Roma Învinsă” de Alexandru Parodi, Într-o excelentă traducere a lui I. L. Caragiale și se pare că, tot din acești ani, datează și o piesă originală scrisă În colaborare cu Iacob Negruzzi, „Hatmanul Baltag”, pusă În scenă mult mai târziu, prin 1883, când I. L. Caragiale era deja autorul unor cunoscute capodopere. În 1878, la 12 noiembrie, citește la „Junimea” din Iași, „O noapte furtunoasă”, prima piesă originală, reprezentată pe scena Teatrului Național din București
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
I. L. Caragiale va continua cu câteva piese de mai mici dimensiuni, cu o valoare estetică, evident mai redusă, decât cele patru capodopere. Este vorba despre „O soacră”, monologul „1 aprilie”, „100 de ani”, „Începem” și opera comică În versuri „Hatmanul Baltag”, despre ea s-a vorbit mai sus. Cele patru capodopere ale comediei românești dintotdeauna au aruncat o foarte serioasă uitare peste cele câteva titluri, despre care nimeni nu-și mai amintește. Dar un loc aparte În creația lui I. L. Caragiale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Fenix-kustannus, 2005. Lampinen, Osmo, Romanian unkarilaiset (Maghiarii din România). Prefață de Heikki Koski și Marjatta Manni-Hämäläinen, Porvoo-Helsinki-Juva, Werner Söderström Osakeyhtiö, 1989. Landin, Sven, Romanian kansatasavalta (Republica Populară România), Helsinki, Kustannusosakeyhtiön Kirjapaino, 1953. Lavila, Anna-Liisa, Verbi kielen ilmaisukeinona Mihail Sadoveanun romaanissa Baltagul (Verbul în romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu), Turku, 1986. Lehtipuu, Markus; Leif Sundström, Romania: matkaopas (România: Ghid turistic), Helsinki, Suomalainen matkaopas, 2009. Lindstedt, Jouko; Katalin Miklóssy; Olli Rehn; Päivi Toivanen, Bulgaria ja Romania (Bulgaria și România), Helsinki, Ulkoasiainministeriö, Eurooppatiedotus, 2007
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Romanian unkarilaiset (Maghiarii din România). Prefață de Heikki Koski și Marjatta Manni-Hämäläinen, Porvoo-Helsinki-Juva, Werner Söderström Osakeyhtiö, 1989. Landin, Sven, Romanian kansatasavalta (Republica Populară România), Helsinki, Kustannusosakeyhtiön Kirjapaino, 1953. Lavila, Anna-Liisa, Verbi kielen ilmaisukeinona Mihail Sadoveanun romaanissa Baltagul (Verbul în romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu), Turku, 1986. Lehtipuu, Markus; Leif Sundström, Romania: matkaopas (România: Ghid turistic), Helsinki, Suomalainen matkaopas, 2009. Lindstedt, Jouko; Katalin Miklóssy; Olli Rehn; Päivi Toivanen, Bulgaria ja Romania (Bulgaria și România), Helsinki, Ulkoasiainministeriö, Eurooppatiedotus, 2007. Mansikka, V.J., Romania: maa
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
von, Biserici de lemn din Transilvania, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, p. 28. Lavila, Anna-Liisa, Interes deosebit pentru limba și literatura română, interviu acordat lui Florian Vlădica, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 20. Lavila, Anna-Liisa, În țara "Baltagului", în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 22. Lavila, Anna-Liisa, Lectoratul de limba română din Turku, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 24. Lindgren, Lauri, Ce se știa despre România în Finlanda în anii treizeci-patruzeci?, în "New International Journal
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Tarja Roinila, Helsinki, Tammi, 2010. Popescu, Teodor M., Ortodoksinen kirkko nykyään (Biserica ortodoxă azi), traducere de Paavo Saarikoski, Helsinki, Ortodoksinen veljestö, 1944. Rebreanu, Liviu, Hirtettyjen metsä (Pădurea spânzuraților), traducere de Lauri Ikonen, Helsinki, Suomen Kirja, 1946. Sadoveanu, Mihail, Etsin miestäni (Baltagul), traducere de Hilkka Koskiluoma, prefață de Yves Auger, Helsinki, Suomen kirja, 1944. Sadoveanu, Mihail, Mitrea Cocor, Helsinki, Kansankulttuuri, 1953 (traducere nemenționată; prefață nesemnată). Sadoveanu, Mihail, Kertomuksia (Povestiri), traducere (din limba rusă) de E. Salo, Petroskoi, Karjalan ASNT:n valtion kustannusliike
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 19, martie 2008, p. 30. Rebreanu, Liviu, Ion (fragment), traducere de Liisa Aaltonen, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, p. 7. Rebreanu, Liviu, Ion (fragment), traducere de Hanne Paakkinen, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 68. Sadoveanu, Mihail, Baltagul (fragment), traducere de Jenni Kirves, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 67. Slavici, Ioan, Onnen mylly (Moara cu noroc - fragment), traducere de Sini Peltonen și Linda Hyökki, în "Columna", nr. 19, martie 2008, p. 64. Sorescu, Marin, Oppitunnilla (La
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
zise munteanca, mi se pare că nu prea mănânci. Ba mănânc, slavă Domnului și bogdaproste. Atunci nu bei. Se cuvine să bei pentru un prieten. Mă gândesc că suntem departe și avem a porni la drum asupra nopții." (Mihail Sadoveanu, Baltagul) Cerințe: (a) Transcrieți din text un cuvânt derivat, două cuvinte compuse și două cuvinte formate prin conversiune. (b) Transcrieți din text trei cuvinte care conțin diftong, unul care conține hiat și o structură cu hiat sintactic. (c) Precizați numărul de
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]