1,932 matches
-
spunând că este legionar fanatic, iar anchetatorul adaugă apoi în procesul-verbal o afirmație atribuită lui Pușcașu: „Nu vreau să părăsesc poziția banditească, deoarece sunt legionar și refuz să răspund la întrebări”, ca și cum legionarii s-ar fi acuzat singuri că sunt bandiți. În schimb, Popa descrie în amănunt activitatea sa „legionară” de „spionaj” de la Gherla, motiv pentru care, cred autorii, i-a fost comutată pedeapsa. Rechizitoriul preia declarațiile autoincriminante luate sub tortură, fără a aduce vreo altă probă, iar sentința reia aceleași
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să-l reanimeze. Țurcanu l-a întrebat ciocănindu-l batjocoritor în cap: „Vrei să mori, Șura? N-avea grijă, că n-ai să scapi. Ai vrea tu, dar n-a sosit încă vremea. Iar martir n-ai să devii niciodată, bandit ce ești!”, apoi a continuat să îl lovească. Țurcanu s-a oprit din cauza unei convulsii puternice a lui Bogdanovici, căruia Holdevici i-a scos limba din gât. Leșinat, a fost scos din cameră 1. Prin aprilie 1950 se găsea în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
cu Bogdănescu în București. Acesta era deja medic: Cum m-a văzut, m-a luat de gât, amenințându-mă că mă dă pe mâna Securității: „Ai spus, când ați fost dați afară din Facultate, că cei rămași sunt oamenii Securității, banditule”, a urlat el. „Cred că n-am greșit”, i-am răspuns. Țipând în continuare a atras atenția trecătorilor. Câțiva dintre ei, mai curajoși, înțelegând despre ce este vorba, m-au luat sub protecția lor, plecând împreună 4. Se știe, de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la torturarea zilnică a lui Dumitrescu la camera 2-subsol. Nemaiputând suporta bătăile, acesta l-a înfruntat într-o zi pe Titus Leonida, care tocmai se pregătea să îl schingiuiască din nou: Ba ai să torturezi pe p...a mă-tii, bandit și ticălos fără de margini. M-ai scăpat, nărodule, din mână. Mai sunt încă treizeci de minute și puteți să mă pupați în cur toți deodată sau chiar pe rând, dacă asta vă va fi voia. Tâmpiților, am băut toată cutia
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
torturați. Tot Popa menționează o scenă dramatică după moartea lui Alexandru Radovan, la care contribuise și Grama: „Ce, eu l-am omorât? L-au omorât cei de la 104 și, în definitiv, ce ți-e milă de el? A fost un bandit. Eu fac ce-mi dictează conștiința mea. Ce-o să-mi facă, altă condamnare n-o să-mi dea”3. Se pare că a cerut el însuși să meargă la Canal și a fost transferat în martie 1951. Sucegan i-a spus
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îi facă respirație artificială, dar, realizând că decedase, au început să șteargă sângele și urmele de violență din celulă, ajutați de Gheorghe Roșca. Țurcanu a anunțat calm gardianul: „Domnu’ șef, anunțați doctoru’ că a încetat să mai bată inima unui bandit!” 1. Silvestru Nanu a fost și el martorul uciderii lui Niță și adaugă că acesta fusese dezbrăcat la pielea goală înainte de a fi bătut cu bestialitate. Agresorii nu s-au oprit nici când acesta striga: „Nu mă omorâți, dom’ Țurcanu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care l-au torturat la o cameră de la parter. Totuși, la scurtă vreme după acest incident, în cameră au sosit directorul Gheorghiu și celălalt ofițer politic, Avădanei, primul strigându-i: „Ce, mă, Pangrate, nu vrei să te faci om, tot bandit ai rămas? Unde sunt ceilalți, aduceți-i înapoi, ca să-l învețe minte odată!”. Realizând că administrația este complice și nu are scăpare, Pangrate a sărit la geam și a țipat: „Sunt Pangrate, la camera 103, sunt bătut și chinuit încontinuu
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a cedat în anchete fiind șantajat că nu va primi sângele necesar condiției sale de TBC-ist. Mai târziu, închis fiind la Aiud, și-a manifestat din nou instinctul de conservare în diverse situații, cu toate că avea puternice izbucniri împotriva colegilor „bandiți” - reminiscențe din perioada de la Gherla. A reușit totuși să supraviețuiască închisorii, iar după eliberare, survenită în 1964, a lucrat la biblioteca societății medicale din Sibiu. Destinul său este foarte controversat, în mare parte și datorită refuzului constant de a vorbi
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
o declarație a sa semnificativă: „Mi-e groază de tot ceea ce am făcut și nu sunt crezut”. Procurorul spune că, după eliberare, Romanescu s-a prezentat la Securitatea din Oradea și „și-a demascat părinții și toți cumnații ca fiind bandiți, pentru a putea obține încrederea organelor de stat și a deveni informator”1. Emil Sebeșan 2tc "Emil Sebeșan2" Născut la Simeria pe 15 martie 1926, Sebeșan era student în anul III la Facultatea de Agronomie din Timișoara și unul dintre
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de la brigada 13 l-au șicanat permanent. Odată au agățat o funie într-un loc pe unde trecea Simionescu, care s-a făcut inițial că nu o vede; au pornit de aici reproșurile: Ce, te faci că nu vezi funia, banditule? ș...ț Este pentru tine, porcule. Nu meriți altceva, după nenorocirile pe care le-ai adus poporului român în 25 de ani de beznă. ș...ț De ce nu-ți bagi gâtul în lanț, dacă ești om de onoare? Atunci te-
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ai adus poporului român în 25 de ani de beznă. ș...ț De ce nu-ți bagi gâtul în lanț, dacă ești om de onoare? Atunci te-am crede că ești om de atitudine. Dar ți-e frică că te doare, banditule!1. Ion Cârja s-a întâlnit cu el pe când era bătut deja, iar Simionescu i-a mărturisit: Simt că voi înnebuni. Mi se fac cele mai îngrozitoare șicane și, în fiecare seară, sunt obligat să ascult insultele care se aduc
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a privit cu suspiciune, bănuind că ar încerca să evite implicarea în torturi. Probabil amenințat, adaugă mai târziu că a participat „cu mult zel” la bătaia cruntă de pe 25 decembrie, pentru a-i demonstra lui Țurcanu că nu pactizează cu „bandiții”. A fost inclus chiar în „comitetul” camerei, alături de Adrian Prisăcaru, Popa „Țanu” și alți doi deținuți. A fost folosit ca agresor și în alte camere din Pitești până în martie 1950, când a fost transferat la Brașov, după discuții cu directorul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost torturat în prezența gardienilor. L-a înfruntat și pe Stoian când acesta îi smulgea unghiile, spunându-i că îl compătimește pentru că autoritățile se folosesc de ei și îi vor împușca. Infatuat, acesta i-a răspuns că e un bandit prost, care nu știe cum s-au recrutat cadrele în URSS, unde bolșevicii i-au nimicit pe menșevici devenind cadre, și că Nicolschi le-a promis că îi va elibera și îi va face ofițeri de Securitate dacă obțin informații
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
legionară 1, ce va constitui prilej de tortură suplimentară. De altfel, când Țurcanu a intrat în cameră alături de alți agresori (Livinschi, Popa, Mărtinuș, Pușcașu, Murărescu, Fuchs, Steier, Rek, Juberian), prima replică s-a legat tocmai de aceasta: „Ce faceți aici, bandiților? Țineți ședință legionară?”. Timaru și apoi Duduța l-au înfruntat: „Cine ești tu? Și cum îndrăznești să ne insulți și să ne faci bandiți?”2, însă răspunsul a venit sub forma schingiuirilor. Enumeră torturile îndurate: trântit pe spate, cu capul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Murărescu, Fuchs, Steier, Rek, Juberian), prima replică s-a legat tocmai de aceasta: „Ce faceți aici, bandiților? Țineți ședință legionară?”. Timaru și apoi Duduța l-au înfruntat: „Cine ești tu? Și cum îndrăznești să ne insulți și să ne faci bandiți?”2, însă răspunsul a venit sub forma schingiuirilor. Enumeră torturile îndurate: trântit pe spate, cu capul țintuit la podea de bocancul unui reeducat și cu mâinile imobilizate de alții, a fost lovit la tălpi până a leșinat. Lovit apoi pe
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui Ungureanu, care i-a spus că plânge pentru durerea fraților, l-a enervat pe Zaharia: „Cum, nu te-au bătut? ș...ț Ia să-i faci tu o caracterizare și să spui despre alt mistic înrăit ca tine, de banditul Bordeianu, ce părere ai despre el?”. Ungureanu a răspuns simplu: „Fratele Bordeianu este un om blajin” - declanșând astfel furia lui Zaharia, care l-a călcat în picioare și l-a snopit în bătaie 1. Dumitru Bordeianu spune că, deși era
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a fost bătut la tălpi și pe tot corpul gol, obligat să alerge fără haine în jurul camerei și să strige: „Prăvălia mea a fost biserica, oficină de comerț”. Liderul camerei a pus vreo 20-30 de oameni să își facă nevoile: „Bandiților, pregătiți-vă să vă căcați!”, iar K. a fost pus să le mănânce pe toate: „O viață întreagă ai mâncat căcat în amvon, acum să-l mănânci în fața noastră, ca să te vedem!”. Supliciile nu s-au încheiat aici, căci același
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
erau niște fățarnici. Mulțumesc reeducării că mi-a dat posibilitatea să mă trezesc și să văd realitatea. Am fost crescut în promiscuitatea familiei burgheze și am fost imbecilizat de educația național-creștin-legionară. Vreau să lupt și să ajut și pe alți bandiți să se trezească la realitate 1. Este dificil de precizat numărul celor care au murit din cauza bătăilor, în primul rând prin lipsa documentelor 2. Mulți deținuți au murit după o perioadă de câteva luni ori la câțiva ani după ce au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
vag cunoscute, a marelui oraș. În reportajele - multe la limita scriiturii romanești, cu accente mateine - din ciclurile Apașii Capitalei, Nopți bucureștene ș.a., adulmecă și portretizează lumea „țațelor” și a proxeneților („baronul” Lăzărică, Sbonghici, „un simbol social”), a peripateticienelor uzate, a bandiților (Gaetan, asasinul „monden”), a „candriilor” brutali și pitorești. Conform principiului că mizeria își are „subdiviziunile” ei, anchetele lui sociale au ca teme: Cum trăiesc oamenii, Meserii umile, Bursa hainelor vechi, Un azil de bătrâni (stație terminus pentru „vechituri umane”), Trustul
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
jocul, privirea aceea întoarsă spre călăreț, insensibila încetinire a mersului. Va trebui atunci să-l certe cu blândețe, cu glas scăzut: „Ho, leneșule! Uite că nu vrea decât să doarmă. Bine, bine, dacă așa stau lucrurile, o să te vând la bandiți. Ai să vezi...“ La vorbele astea, calul lăsa capul în jos, cu un aer resemnat și bombănitor totodată. După doi ani de război petrecuți împreună, înțelegea până și glumele omului pe care-l ducea în spate. Orele astea ale amurgului
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
care se stingeau unii după alții? Iar pe crengi, deasupra lor, păsările își construiau cuiburile. Dolșanka, pe jumătate depopulată în timpul războiului, nu băgă de seamă întoarcerea lui. Satul fusese măturat de atâtea valuri de oameni înarmați, Roșii, Albi, anarhiști, simpli bandiți și iarăși Roșii, de atâtea jafuri, incendii și morți, încât locuitorii nu se mai mirau de nimic. „Ia spune, soldatule, îl întrebă doar o bătrână când trecea pe uliță, e adevărat că bolșevicii au interzis moartea?“ Nikolai dădu din cap
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
animale, minerale sau vegetale, cât de demoni sau de spirite. Astfel, în diferitele credințe ale lumii, regăsim ideea unei lumi populate de ființe invizibile, acționând în secret pentru binele sau pentru distrugerea umanității. Agresorii necunoscuți pot fi reuniți sub genericul «bandit». Banditul este pus la stâlpul infamiei de către societate, deoarece amenință ordinea prestabilită. Astfel, toate visele în care apar bandiți (tâlhari, hoți, violatori și chiar asasini) vorbesc de pulsiuni respinse, refulate, puse la stâlpul infamiei de către psihic, întrucât amenință echilibrul persoanei
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
minerale sau vegetale, cât de demoni sau de spirite. Astfel, în diferitele credințe ale lumii, regăsim ideea unei lumi populate de ființe invizibile, acționând în secret pentru binele sau pentru distrugerea umanității. Agresorii necunoscuți pot fi reuniți sub genericul «bandit». Banditul este pus la stâlpul infamiei de către societate, deoarece amenință ordinea prestabilită. Astfel, toate visele în care apar bandiți (tâlhari, hoți, violatori și chiar asasini) vorbesc de pulsiuni respinse, refulate, puse la stâlpul infamiei de către psihic, întrucât amenință echilibrul persoanei sau
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
lumi populate de ființe invizibile, acționând în secret pentru binele sau pentru distrugerea umanității. Agresorii necunoscuți pot fi reuniți sub genericul «bandit». Banditul este pus la stâlpul infamiei de către societate, deoarece amenință ordinea prestabilită. Astfel, toate visele în care apar bandiți (tâlhari, hoți, violatori și chiar asasini) vorbesc de pulsiuni respinse, refulate, puse la stâlpul infamiei de către psihic, întrucât amenință echilibrul persoanei sau conștiința sa morală. Natura și modalitățile de agresare sunt la rândul lor semnificative. Ele precizează mai mult scopul
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ceva (un obicei prost, o activitate) sau de a se opri (de a face o pauză). Luată în sens simbolic, arestarea poate fi interpretată drept: - oprirea amenințărilor ce apasă asupra celui ce visează sau asupra vieții sale (arestarea hoților, a bandiților); - frica de a fi prins în flagrant (o infidelitate, de exemplu) sau de a fi împiedicat să acționeze ori întrerupt într-o acțiune la care cel ce visează ține morțiș, de a nu putea continua calea urmată. Ascensor Simbol al
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]