1,421 matches
-
finalurile textelor nu e marcat de vreun semn de punctuație: lucrez ca un sclav în românia / zi de zi construiesc / fiecare pagină scrisă e bornă kilometrică. / zi de zi sunt invadat de europa / oră cu oră pierd betonândumi versurile / înălțând baricade în propriul sânge. Este un volum manifest, în care poetul, ancorat dureros într-o realitate ostilă - atât înainte de ’89, cât și după (întreagă-mi putere a luat țeapă / ba de la ceaușescu ba de la șefii literaturii române / ba de la prieteni ba
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
vorbe pe care le rostea până la urmă erau spuse cu o umilință prefăcută. "Mă iertați." Atât zicea. În fiecare seară aceleași două cuvinte... Simțeam că se apropia din ce în ce mai mult momentul când n-aveam să mai pot rezista, când ultima mea baricadă interioară se va prăbuși. Dacă nu cumva mintea mea o și luase razna. Cum se apropia seara, începeam să tremur. Arătam jalnic. Iar după ce pleca îmblînzitorul, rămâneam cu ochii în gol, pironit pe un scaun sau pe marginea patului ceasuri
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
arătase superior prin calm si batjocoră. Lina, cu fața umflată ca de brâncă, zvâcnea anevoie vorbele îmbîcsite între fălcile contractate. Văzând că pierde teren, Lina dase lovitura cea mare, pe care e drept că nici Rim n-o aștepta. Era baricada de după care el își apărase o viață întreagă demnitatea și avantagiile. O răsturna acum nebuna de femeie cu o singură vorbă. Gu o explozie de plâns sau de tuse Lina spusese: - Măgărița asta e fata mea! și așteptase ca din
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
gândi toți uniform, de a vorbi toți monocolor, de a gesticula toți mecanic. Retina frapată de lumina scuturării de comunism, comandă închiderea pleoapelor, blocarea văzului și a mersului înainte spre regăsirea demnității noastre naționale, spre împlinirea dezideratelor strigate unanim pe baricadele lui Decembrie 1989, sfințit cu atâtea jertfe. Deși treziți, românii nu se pot scula. Obișnuiți cu maladia somnului plin de coșmaruri, parcă se retrag în grota țintuiților din alegoria Republicii lui Platon (Cartea a VII-a). Iluzia sănătății refuză medicamentul
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
de pe trotuar la brutalități, violențe, cruzimi? Conștiințele de cârpă arătau pe cele care au ieșit din așa numita revoluție, marginalizați și agresați, traumatizați... Proiectați, domnilor, videocasetele revoluției furate și vă veți uimi de prezența masivă și eroică a tineretului pe baricadele morții neocolite pentru salvarea, din ghearele tiraniei comuniste, a unui popor atât de iubitor de libertate!... Și-n acest caz, ar mai fi cineva care să nu fie mândru de ei? Care să nu-i iubească și să nu fie
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
liberi! Jos călăul! Acum ori niciodată! Vom câștiga! Libertate! Libertate!” Conștiința și dorința de valori supreme ale existenței au dominat materia. Setea de libertate a focalizat întreaga voință națională care a înaripat tinerii voluntari din toate zonele schimbării... Țării, pe baricadele Ideea de libertate a sporit în conținut, și prin contrast cu efectele suprimării ei atâtea decenii dar și prin capacitatea de a însuma conotațiile de: creație, inițiativă, adevăr, dreptate, bine, frumos, virtute, progres... Când Socrate îl întreabă pe Eutidem: „crezi
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
când e vorba de școală, iartă-mă, dar e dreptul meu să am păreri proprii. Și să știi că poate fi și mai de pomină: să fii apreciat după numărul orelor state în școală, ai, n-ai treabă, rămâi pe baricade. N-are nici o importanță faptul că ești intelectual, că trebuie să mai citești o carte, să consulți ceva nou în domeniul tău, ori, pur și simplu, să gândești. Nu ești bun, de vreme ce nu știi să montezi ori să demontezi o
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
senzualitatea ei. Îi plăcea mult să o excit, își abandona pieptul în dezmierdarea buzelor și a mâinilor mele și-și ciufulea părul pubian, invitându-mă s-o mângâi mai lesne. Voia să fie luată cu binișorul, cucerită pas cu pas, baricada cu baricada. Afară fulgerele brăzdau cerul, părând să se depărteze într-o altă lume, căci cea adevărată era formată din trupurile noastre. Ploaia se domolise și în cameră pătrundea aerul proaspăt și ozonat, mirosul de apă scursă pe piatră. Între
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
Îi plăcea mult să o excit, își abandona pieptul în dezmierdarea buzelor și a mâinilor mele și-și ciufulea părul pubian, invitându-mă s-o mângâi mai lesne. Voia să fie luată cu binișorul, cucerită pas cu pas, baricada cu baricada. Afară fulgerele brăzdau cerul, părând să se depărteze într-o altă lume, căci cea adevărată era formată din trupurile noastre. Ploaia se domolise și în cameră pătrundea aerul proaspăt și ozonat, mirosul de apă scursă pe piatră. Între noi exista
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
cartierul Goutte d'Or, intervenția publică a ameliorat un habitat degradat, reabilitat sau înlocuit prin locuințe sociale, și a condus la o diminuare a densităților rezidențiale. În jurul Bastille, cucerirea unei părți a Parisului proletar, acela al zilelor revoluționare și al baricadelor, de către o populație tînără cu studii s-a desfășurat potrivit legilor pieței imobiliare. Recucerirea fostului Marais aristocratic de către noile pături sociale înstărite este un caz intermediar. Intervenția publică, prin medierea planului de salvgardare și de punere în valoare stabilit în
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
socoti farmecul ulicioarelor și al treptelor care amintesc de Montmartre. Numeroase alei deservesc micile case muncitorești care fac astăzi deliciul cuplurilor tinere, cu puțini copii, dar cu un gust pronunțat pentru farmecul învechit al acestor construcții îndrăznețe, vestigii ale Parisului baricadelor de la 1830, 1848 și al Comunei. Împrejurimile pieței Réunion sînt astfel o evocare a unui Paris în mare parte dispărut, care acum nu întîrzie să dobîndească un plus de valoare afectivă și simbolică. Fără a mai socoti faptul că el
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
și luxului, capitala este de asemenea un loc de acumulare a sărăciei. Sosirea masivă a țăranilor dezmoșteniți s-a aflat la originea cartierelor invadate de o mizerie cruntă, precum Goutte d'Or sau Saint-Victor, care au furnizat trupele insurecționale ale baricadelor. În această perioadă, în care orașul creștea atît de repede încît devenea imposibil de controlat, nu se punea nicidecum problema de a-i oferi pe deasupra o reprezentare aleasă legală pe bază municipală. Excepția pariziană constă de asemenea în acest caracter
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
apropiat și apăsă pe butonul de coborâre. Începuse să spere că nu va găsi pe nimeni pe puntea de comandă. Speranța i se spulberă, însă, chiar în clipa când ajunse în dreptul coridorului principal: acesta era plin de oameni. Se ridicaseră baricade, iar în aer plutea un miros caracteristic - de ozon. Armele pocneau, fumegând. Grosvenor privi cu atenție prin grilajul ascensorului, încercând să priceapă ce se întâmpla. Situația era foarte gravă. Cele două intrări ale postului de control erau blocate de zeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
postului de control erau blocate de zeci de vehicule electrice răsturnate, înapoia cărora stăteau ghemuiți o mulțime de oameni în uniforme militare. Grosvenor îl zări printre aceștia pe căpitanul Leeth, iar la celălalt capăt îl recunoscu pe Morton, ascuns înapoia baricadei unuia din grupurile de atacatori. Totul era cât se poate de clar. Ostilitatea, reprimată până mai adineaori, izbucnise fățiș, ațâțată de imaginile acelea. Oamenii de știință trecuseră la atac împotriva militarilor, pe care-i urau demult, în neștire. La rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
cu vehiculele lor. Era clar că operațiunea de salvare începuse cu câtva timp înainte, ceea ce însemna că existau și alte victime; doctorul Eggert și asistenții săi transformaseră sala motoarelor într-o cameră de reanimare. Grosvenor se opri în fața uneia din baricadele ridicate în grabă la o cotitură a coridorului. Căpitanul Leeth se afla acolo și, deși palid, părea calm. În câteva minute, îi povesti lui Grosvenor tot ce se întâmplase. Zărindu-l pe Ixtl, un tânăr tehnician, cuprins de panică, uitase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85130_a_85917]
-
suficient de amabili cu ea. Surîse: nici cu mine... ― În consecință, ați renunțat la orice tentativă de apropiere? Formula întrebările sec, convențional. Definise în sfârșit sentimentul pe care-l încerca de când intrase în această locuință. Oamenii păreau ascunși în spatele unei baricade. Amabilitatea ― o amabilitate convențională ― le poleia subțire manevrele. Pentru prima oară, avea certitudinea că discuțiile nu duc nicăieri, că trebuie abordat un alt gen de anchetă. Un gând tulbure îi aduse pe buze cuvântul "complot" și Cristescu tresări, privi uimit
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
lume, un amestec de interpretări incorecte derivate din istoria națiunii noastre, scrisă din perspectiva unui tunel de metrou. Scormoni în geanta ei mare și neagră și mă asaltă (aproape literalmente) cu niște exemplare unsuroase ale volumelor Oameni și mase, Acum, Baricade sfărâmate, Răscoale și revolte și tot felul de manifeste și pamflete aparținând organizațiilor a căror membră foarte activă era: Studenții pentru Libertate, Tineretul pentru Sex, Negrii Musulmani, Prieteni ai Letoniei, Copiii pentru Amestecul de Rase, Consiliul Cetățenilor Albi. Myrna era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
petrol din Alaska și petrolierul Westmoreland. Mesajul lor: schimbarea sau veți suporta consecințele. Deși populația a dezaprobat violența acestui grup, sondajele au indicat sprijinul masiv față de cauza acestora - libertatea energetică. Dându-și seama că se aflau de partea greșită a baricadei și speriați că vor pierde simpatia populației, liderii politici au început să accepte ideea că era timpul pentru schimbare și orientare spre energii regenerabile. Împușcături în Lima Prima dată când m-am confruntat cu forțele teroriste, ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
Legenda spune că elevii întotdeauna au fost și vor rămîne elevi iar profesorii vor fi întotdeauna profesori. N-am înțeles acest adevăr decît mai tîrziu. Că nu poți reconcilia cele două tabere aflate de o parte și de alta a baricadei. Că n-ai încotro, oricît de multă bunăvoință ai găsi și ai vrea să arăți. Trebuie să admiți că există o separare inevitabilă. Așa o fi? Sigur că majoritatea crede acest lucru. Dar e valabil indiscutabil fără excepție?... Așa spune
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
arată 3:30 a.m. Wakefield memorează o notă mentală către el Însuși: sex oral = alune și sare de mare. — Presupun că somnul nu te interesează. — Somnul? Glumești? Nu prea facem altceva În Typical. CÎnd ne vine vreun oaspete, stăm pe baricade toată noaptea. — Oaspetele de față a stat deja pe baricade de trei ori. Mai trebuie să și vorbim? — Nu. Acum bem din nou. Epuizaseră deja jumătate din conținutul minibarului. Wakefield țopăie gol-pușcă spre bar, dar de data asta fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
el Însuși: sex oral = alune și sare de mare. — Presupun că somnul nu te interesează. — Somnul? Glumești? Nu prea facem altceva În Typical. CÎnd ne vine vreun oaspete, stăm pe baricade toată noaptea. — Oaspetele de față a stat deja pe baricade de trei ori. Mai trebuie să și vorbim? — Nu. Acum bem din nou. Epuizaseră deja jumătate din conținutul minibarului. Wakefield țopăie gol-pușcă spre bar, dar de data asta fără să-i mai pese de burtica lui, și toarnă rom din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
așa că se ducea să se culce în apartamentul companiei din Soho. Apoi, îi dăduse de înțeles că existau șanse să procedeze la fel și în seara următoare. Și, posibil, și poimâine. Dar tu o să te descurci, nu? O să fii pe baricade cu Theo? ciripise ea. Sincer, dragul meu, ai face bine să te descurci. Va trebui să te obișnuiești cu situația asta. S-ar putea ca săptămâna viitoare să mă duc la New York. Dar..., protestase Hugo înspăimântat. Prea târziu. Clic. Bârr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
ombilical. E ca și cum i-ar spune cititorului : „cordonul ombilical care mă ținea legat de neant, de tăcere, de obligația de nu destăinui nimic nimănui, acest cordon, deci, a fost tăiat. între mine și tine, dragă cititorule, nu mai există nicio baricadă, mă numesc Ismael și pot să încep să-ți spun această poveste.” Tot atît de brutală, dar infinit mai sofisticată este fraza pe care i-am ofertit-o lui H.G. Wells. „Sunt un om invizibil”. Așa începe, după cum vă amintiți fără
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
supraveghetorul șef și cordaciul Mandravela, cu haita de malaci și asistente după el. Intra, lua la rând încuietorile exterioare, clănțănea orificiile lor externe, dădea de perete ușile metalice ale saloanelor și rezervelor, răsucea comutatoarele și striga deșteptarea. Extrăgea pacienții de sub baricadele lor onirice și fecale. Decupla sondele gastrice, intravezicale. Înaripa asistentele la desferecarea din chingi, din cătușe, la coborârea apărătorilor laterale. Îngrozea pe orișicine cu un cât de mic ajutor: - Bună dimineața, oligofrenilor! Ați visat frumos, maniac- depresivilor?! Primăvara peste voi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Astfel treceam înainte alături cu zidurile de piatră a muntelui, pe-o cărare îngustă ce ducea mereu în sus, năruită pe - alocurea, pe - alocurea baricadată de bolovani rostogoliți din creștetul munților și înțepeniți în albia cărărei. Săream peste năruituri și baricade și-am mers mereu, până ce luna apusese, focurile se stingeau, cântecele încetară, iar răsăritul se roșea slab de faptul zilei. Aerul răcoare al dimineței îmi pătrundea pieptul, simțeam cum îmi amorțește gâtul de răceală... până ce văzui salul meu, cu căsuțele
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]