1,269 matches
-
remarcă unul dintre ei, deoarece paharele și-au restabilit echilibrul înainte de a cădea. A, da, replică celălalt. Dar ea are doi copii și nu prea iese. —Scuză-mă, poți schimba un Red Square cu Red Bull? îl întrebă Ashling pe barman, din reflex, gândindu-se că Clodagh băuse destul. Dar uimitor, deși era beată, Clodagh știa că fusese păcălită cu o băutură non-alcoolică și s-a întors, destul de supărată. Probabil mă credeți o idioată absolută, se plânse ea. Cred că mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
un pic cam prea inteligent. Dacă ar fi primit așa ceva în poștă, ar fi aruncat-o la gunoi. Lisa a plecat pentru o zi la Londra, ca să discute despre băutură cu un „mixolog“. Ce este un mixolog? întrebă Ashling. Un barman, replică sec Mercedes. Ceva de ce sigur nu ducem lipsă în țara asta. Mercedes auzise când Lisa își programase o injecție cu botox pentru când ajungea în Londra și bănuia că ăsta era motivul pentru care se ducea acolo. Desigur, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
eu sunt vânător de păsărici. Dacă n-am parte de ele o săptămână, mă urc pe pereți. Dispecerul începu să vorbească: „... Repet: 10-A-94, raportează poziția“. Fritzie apucă microfonul. — 10-A-94, suntem la intersecția dintre Victory și Saticoy. Dispecerul replică: — Mergeți la barmanul de la Caledonia Lounge, la intersecția lui Victory cu Valley View. Ni s-a raportat că Linda Martin e acum acolo. Cod trei. Fritzie porni sirena și-i dădu blană. Mașinile se traseră la o parte din calea noastră. Am țâșnit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dată recurgea la același modus operandi: bodega de pe 8th Street, un tip dur, cu chef de distracție, hogeacul de la intersecția dintre 9th și Irolo. Când cei doi se tăvăleau pe-acolo, eu mă întorceam și-i luam la întrebări pe barmani și pe soldații pe care-i respinsese. Cum s-a prezentat femeia în negru? În nici un fel. Despre ce a vorbit? Despre război și despre dorința de a intra în lumea filmului. Ați observat că seamănă cu Dalia Neagră, femeia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
mult. Nu era nici una potrivită. Apoi pe estradă păși o brunetă slăbănoagă, într-o rochie cu volănașe. Clipi din cauza luminii orbitoare, își frecă nasul micuț și obraznic și începu să deseneze opturi cu piciorul pe podea. I-am făcut semn barmanului. Se apropie de mine cu o sticlă, dar mi-am acoperit paharul cu palma. — Fata în roz. Cât mă costă s-o iau la mine acasă vreo oră? Barmanul oftă. — Domnule, avem trei camere aici. Fetelor nu le place... I-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să deseneze opturi cu piciorul pe podea. I-am făcut semn barmanului. Se apropie de mine cu o sticlă, dar mi-am acoperit paharul cu palma. — Fata în roz. Cât mă costă s-o iau la mine acasă vreo oră? Barmanul oftă. — Domnule, avem trei camere aici. Fetelor nu le place... I-am închis gura cu o bancnotă de cincizeci nou-nouță. — Faci o excepție pentru mine. Fă-ți o favoare. Bancnota dispăru. La fel și individul. Mi-am umplut paharul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ei. El a zâmbit. — Nu vreau să-ți iau locul. — Oh, ah, scuze. — Vreau să-ți fac cinste cu ceva de băut. — Mulțumesc, dar eu tocmai, ăă... — Plecai. Mda, așa ziceai. Dar sper să te conving să mai rămâi puțin. Barmanul le-a adus imediat două pahare de martini, mici în comparație cu cele care se serveau de obicei și care erau mari cât un bol pentru pești. Într-unul lichidul era limpede, în celălalt tulbure, ambele cu câte o măslină verde înfiptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
Nu se relaxa deloc când intra într-un restaurant — nu contează ce restaurant — în calitate de client. Mintea ei se comuta pe modul manager și nu se putea împiedica să nu ia seama la atitudinea personalului față de clienți, să nu observe eficiența barmanului sau cât de repede erau debarasate mesele. Era mai simplu să rămână acasă și să mănânce ce găsea prin frigider. Dar apoi își aduse din nou aminte. — Oh, Doamne, o să ai un copil! Izzie râse și o împunse pe Emmy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
și documente japoneze zăceau printre cartoane goale de Lucky Strike, muniții folosite și resturi de ghete de infanterie. LÎngă peretele din spate al biroului comandantului, erau stocate zeci de cutii cu rații. Un englez gol, spre șaizeci de ani, fost barman la country club-ul din Shanghai, ședea pe un scaun de bambus, separînd conservele de carne, de cafea și țigări. Îngrămădea batoanele de ciocolată pe biroul comandantului și, brusc, aruncă deoparte teancurile de Reader’s Digest și Saturday Evening Post
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
tatăl nimănui nu se duc la Shanghai. Toți dolarii Biroului Federal de Rezerve alergă după o sută de săculeți de orez? Aici cad din cer. O Împușcătură se auzi prin orezării, urmată de Încă două, În succesiune rapidă. Lăsîndu-l pe barmanul gol să păzească depozitul comorii, Tulloch și soldatul de la Seaforth Highlanders alergară din casa paznicilor și urcară pe scara turnului de pază. Jim Începu să Îndrepte revistele de pe podeaua biroului comandantului, dar barmanul strigă la el și Îi făcu semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Încă două, În succesiune rapidă. Lăsîndu-l pe barmanul gol să păzească depozitul comorii, Tulloch și soldatul de la Seaforth Highlanders alergară din casa paznicilor și urcară pe scara turnului de pază. Jim Începu să Îndrepte revistele de pe podeaua biroului comandantului, dar barmanul strigă la el și Îi făcu semn să plece. Lăsat În voia lui, Jim păși În curtea de celule din spatele camerei oamenilor de serviciu. Ținînd cutia caldă de Spam În mînă, se uită În celulele goale, la sîngele negru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În mînă, ceilalți tîrau containerele În lagăr. Le curgea sudoarea de pe trupuri, pe mătasea roșie. Parașutele celelalte dispăruseră, șterpelite de sub nasul lui Price de locuitorii ascunși ai movilelor funerare. Mari cît niște bombe, containerele zăceau pe podea În biroul comandantului. Barmanul gol ședea călare pe ele, transpirația de pe fesele lui Întunecînd culoarea lor argintie, În timp ce soldatul de la Seaforth Highlander scoase conurile din cap, lovindu-le cu patul puștii. Bărbații desfăcură cutiile de carton, Încărcîndu-și brațele uscate de cutii cu carne și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
se umplu de melodia plictisitoare a unui grup foarte la modă în anii aceia. Rămase în picioare, aproape lipită de tonomat, închise ochii și începu să-și legene ușor capul. Rămase așa, o siluetă tremurătoare în întunericul din fundul barului. Barmanul ieși din spatele tejghelei și se opri în ușă să-mi arate drumul. Am înconjurat tot blocul, fără să reușesc să dau peste atelierul mecanicului. Pe stradă nu era nimeni. De pe un balcon, un bătrân scutura o față de masă. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
mele de burtăverde. Mi se părea așa de decadent și de incitant să mă trezesc în fiecare zi la unu după-amiaza, să merg la serviciu la șase, să termin munca la miezul nopții și după aceea să mă îmbăt cu barmanii și cu picolii. În timp ce acasă, în Irlanda, biata maică-mea plângea cu lacrimi amare la gândul că fiică-sa cea cu diplomă universitară servea hamburgeri unor staruri pop. Și, ca insulta să fie totală, nici măcar nu era vorba de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
bem ceva. M-am luptat să-mi croiesc drum prin mulțimea de oameni fericiți și, într-un final, am ajuns la bar. Am stat acolo, primind ghionturi, coate în față și băuturi revărsate pe spinare, încercând să-i atrag atenția barmanului. Tocmai când eram pe cale să trag concluzia că nu aveam altă șansă să-l fac atent decât dacă-mi ridicam rochia și-i arătam țâțele, cineva m-a prins de talie și m-a strâns ușor. Asta îmi mai lipsea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
bună, am zis eu menținându-mi expresia calmă cu toate că eram încântată să-l văd. Ce noroc că Laura a ales barul ăsta, m-am gândit. — Ce mă bucur să te văd! am zis. Nici n-am reușit să comand încă. Barmanul mă urăște. Adam a izbucnit în râs. Și eu la fel. Uitasem complet că trebuia să ne simțim stânjeniți din cauza scenei din dormitor când Adam practic îmi propusese să facem copii. Adam a spus: — Îți comand eu băuturile. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
apăreau în orice poveste despre Beverly Hills, babele alea cu nenumărate operații estetice, care erau consumate de dorință pentru bărbați mai tineri. Trist și jalnic. Nu voiam să fiu ca ele. Desigur că Adam a obținut băuturile cât ai clipi. Barmanii îi tratează cu respect pe tipii ca el. Și n-au deloc timp pentru femeile ca mine. Mai ales pentru femeile ca mine ale căror bărbați au dat bir cu fugiții. Ca orice alt bărbat din univers, barmanul știa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ai clipi. Barmanii îi tratează cu respect pe tipii ca el. Și n-au deloc timp pentru femeile ca mine. Mai ales pentru femeile ca mine ale căror bărbați au dat bir cu fugiții. Ca orice alt bărbat din univers, barmanul știa că eram o ratată. Adam mi-a înmânat cele două pahare de vin, după care mi-a zis: —Uite și restul. Nu mai am mâini libere, i-am răspuns eu indicându-i cele două pahare de vin. Nici o problemă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ea lui Adam. Copilul în chestiune are nouăsprezece ani. Ne-am terminat băuturile, ne-am pus hainele pe noi și ne-am pregătit de plecare. Barul începuse să se golească. Oamenii de la mesele din jur păreau foarte bine dispuși. Cu excepția barmanilor, care mai că se milogeau de toți să plece. Am lucrat treisprezece nopți la rând, l-am auzit pe unul dintre barmani spunând unui grup extrem de zgomotos de petrecăreți. Sunt terminat. Ca să fiu cinstită, tipul chiar arăta epuizat, dar cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pregătit de plecare. Barul începuse să se golească. Oamenii de la mesele din jur păreau foarte bine dispuși. Cu excepția barmanilor, care mai că se milogeau de toți să plece. Am lucrat treisprezece nopți la rând, l-am auzit pe unul dintre barmani spunând unui grup extrem de zgomotos de petrecăreți. Sunt terminat. Ca să fiu cinstită, tipul chiar arăta epuizat, dar cred că-și pierdea timpul încercând să facă apel la milostenia lor. Mă faci să plâng, i-a replicat, cu o ironie gravă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
dar cred că-și pierdea timpul încercând să facă apel la milostenia lor. Mă faci să plâng, i-a replicat, cu o ironie gravă, un tânăr destul de beat. — Termină-ți paharul sau ți-l iau, și-a lansat un alt barman amenințarea către o masă apropiată. Era clar că era obișnuit să joace rolul băiatului rău. Clientul a băut aproape tot paharul pe nerăsuflate, ceea ce a stârnit comentarii încurajatoare din partea prietenilor: „Bravo!“, „Nu risipi nici o picătură“ și alte variate strigături. Până
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
Flăcău, putem discuta? Dudley Smith. ATENȚIE, INTERNELE AU VENIT SĂ TRAGĂ SFORILE POSTFACTUM! — Probleme de serviciu, dom’ locotenent? — Chiar așa. Ia-ți la revedere de la noua ta prietenă și vino cu mine la mesele alea din spate. I-am spus barmanului să dea muzica mai Încet, ca să putem discuta. Piesa care bubuia deveni brusc suavă. Smith o luă Înainte. Un marinar pusese deja ochii pe Angela. Bud se Îndreptă și el spre separeuri. Ambianță plăcută: Smith, două scaune, o masă, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
domnea În tot apartamentul. Jack se Întoarse la mașină și o porni spre sud. Orașul barurilor de curiști, clienții lui Inge, răspîndiți cale de două cvartale. Leo’s Hideaway era Închis pînă la ora 4; Knight in Armor era pustiu. Barmanul făcu pe neștiutorul - „Bobby și mai cum?“ -, de parcă Într-adevăr chiar nu știa nimic. Jack se duse la B.J.’s Rumpus Room. Totul În interior era tapițat cu vinilin - pereții, tavanul, separeurile de lîngă mica estradă a orchestrei. La bar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și mai cum?“ -, de parcă Într-adevăr chiar nu știa nimic. Jack se duse la B.J.’s Rumpus Room. Totul În interior era tapițat cu vinilin - pereții, tavanul, separeurile de lîngă mica estradă a orchestrei. La bar: obișnuiții poponari ai casei. Barmanul Îl mirosi pe loc pe sticlete. Jack se Îndreptă spre el și Îi puse pe tejghea pozele, cu fața În sus. Barmanul luă pozele ca să le cerceteze. — Ăsta e Bobby și nu mai știu cum. Vine pe-acilea destul de des
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
tapițat cu vinilin - pereții, tavanul, separeurile de lîngă mica estradă a orchestrei. La bar: obișnuiții poponari ai casei. Barmanul Îl mirosi pe loc pe sticlete. Jack se Îndreptă spre el și Îi puse pe tejghea pozele, cu fața În sus. Barmanul luă pozele ca să le cerceteze. — Ăsta e Bobby și nu mai știu cum. Vine pe-acilea destul de des. — CÎt de des? — Păi, cam de cîteva ori pe săptămînă. — După-amiaza sau seara? — Și, și. — CÎnd a venit ultima oară? — Ieri. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]