1,455 matches
-
fiecărei faze a unei mișcări. Gil Blas de Santillana. Celebru roman scris În 1715-1735 de scriiorul francez Alain René Lesage (1668-1747). În pofida sursei de inspirație picarești spaniole, romanul descrie, cu pronunțat realism, societatea franceză. Góngora y Argote, Luis de. Poet baroc (1561-1627), reprezentant al culteranismului spaniol, curent care urmărește În principal frumusețea poetică formală și Îndepărtarea de realitatea cotidiană. Las soledades (Solitudinile, 1612-1613) este una din operele sale poetice fundamentale, În care se vădește Întreaga forță expresivă a acestui curent literar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
chiar o istorie a muzicii prin prisma coeficientului de libertate pe care compozitorii l-au imprimat partiturii. De asemenea, se poate întreprinde reconstituirea avatarurilor semiografice ale tuturor parametrilor sonori: bunăoară, rigoarea notației în Renaștere (mai puțin a reprezentării timbrului) și Baroc (exceptând dinamica), ori fortuitele libertăți formale, redevabile solistului, din concertul instrumental clasico-romantic, cadența solistică fiind lăsată îndeobște la latitudinea protagonistului. Odată cu impresionismul și apoi cu expresionismul (în special serialismul integral), notația muzicală suportă o recrudescență a rigorii concretizată prin explozia
Gând și semn by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83454_a_84779]
-
a disparatului tumultuos care e Roma. Pentru a-i fi înțeles în chip sagace exemplul, pentru a fi știut să arunce punți de irezistibilă comuniune vizuală, între versante istoric îndepărtate, pentru a fi marcat o continuitate organică, de la antichitate la Baroc și pînă astăzi, imaginile captate de Dan Er. Grigorescu răspund unui imperativ profund, dincolo de manifeste și discriminări pedant estetice. Dacă avea dreptate să-l situeze în galeria unor mari nume ale secolului XX - la înălțimea lui Strand, Avedon, Cartier-Bresson, ori
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
activă, capabilă să ne configureze din adînc. "Imaginația la putere!" n-a așteptat adunările simpatic turbulente din mai ^68, spre a se vădi efectiv comunicativă și, în plus, aptă de elaborări durabile. Firul e lung, venind din antichitate; iar în Baroc, cine decît Gian Lorenzo Bernini a realizat mai deplin, mai tonitruant, în cascadele fîntînilor și în jerba colonadelor, această putere triumfală de a modela Orașul și Lumea? Să-i mulțumim, așadar, celui care ne-a favorizat o asemenea confruntare cu
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
nu numai) și variile încarnări ale fascismului. Cînd regimul comunist a îmbrățișat temele, fantasmele și obsesiile extremei drepte interbelice, făcîndu-le ale sale, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au scris pagini magistrale despre geneza a ceea ce, mai tîrziu, am diagnosticat drept barocul fascisto-comunist. Atacurile împotriva ei din zona xenofob-stalinoidă (E. Barbu și echipa sa de trîmbițași neotribaliști) dădeau măsura unei lupte care a continuat și după decembrie 1989: aceea dintre susținătorii modernității politice și estetice, pe de o parte, și partizanii unui
Actualitatea - In memoriam Monica Lovinescu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8346_a_9671]
-
cheag. Ca și nostalgiile. Cînd vara trecută am văzut, la Piatra Neamț - acolo unde acum șapte ani făcea "Ocean cafe" - , "Povestiri despre nebunia (noastră) cea de toate zilele" de Petr Zelenka am simțit că a închis o etapă a creației. Că barocul limbajului său a devenit unul esențial, simplu, foarte direct, foarte just. Desenul spectacolului a la Lars von Trier din "Dogville" m-a tușat și m-a prins o dată în plus. Ca și remarcabila performanță actoricească, în sensul convenției cinematografice amintite
Șase personaje în căutarea.. - Despre senzualitate. Și Radu Afrim - by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8661_a_9986]
-
romanticilor, ia apărarea curtezanei, înfățișată ca victimă a societății, care își salvează sufletul printr-o dragoste sinceră. LUNI, 28 NOIEMBRIE GIAN LORENZO BERNINI În 1680 a decedat arhitectul, sculptorul și pictorul italian Gian Lorenzo Bernini. Acest reprezentant de seamă al barocului italian s-a născut în 1598 la Napoli și a făcut carieră strălucită la Roma în slujba a opt suverani pontifi. Dintre lucrările sale menționăm catedrala, galeria și fațada Castelului Gandolfo, Palatul Chigi - Albano, Piața San Pietro, fântâna fluviilor din
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
din perioada anterioară se intensifică. Omul baroc se distanțează de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său apare efectul psihologic, emoțional. „Barocul introduce o pietate mai puțin extatică, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată. [...] Barocul produce deci o mistică civilă, formalistă, estetizată.” Literatura laică constituie de acum înainte forma curentă, normală, tradițională, de expresie literară, de unde și identificarea sa definitivă cu noțiunea de literatură. Definiția cea mai caracteristică a literaturii în secolul al XVII-lea
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
surprinse în genere cu justețe de critica momentului, crede că acest volum ar trebui citit în primul rând ca o amplă ars poetica. Deoarece, dacă în cărțile anterioare problema raporturilor eu-univers, a „definirii” poeziei sub semnul implicării subiectului în spectacolul „baroc” al dinamicii cosmice și al exersării (și exercitării) puterilor imaginative întru revelarea înrudirilor secrete dintre obiecte, apărea doar intermitent, în acest volum ea devine centrul ordonator al viziunii. Voronca își structurează de fapt acum, pentru prima oară, întregul discurs liric
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
ca niște clopote se nesfârșesc dar acrobat vântul Jonglează elegant cu frunzele cu tăcerile... Dacă observăm că în celebra secvență, imediat următoare a tipografiilor (XI), o altă suită de imagini își găsea unitatea în asocieri trimițând la universul artificial-decorativ al barocului („Tipografii: / Cutii pentru bijuteriile visului / Evantalii de ape / Glastre pentru buruiana inimii sălbatică / Oglinzi în care imaginea sufletului se adună”...), vom avea niște eșantioane tipice pentru fața vitalist-elementară și reversul artefactelor de cele mai diverse calibre, pe care le conjugă
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Ceea ce se pierde la nivelul asocierilor izolate, se compensează în mare parte prin multiplicarea lor în serii de aproximativă echivalență. Caracterul „descriptiv”, „impresionist” al discursului „integralist”, deschis reportericește spre pulsul realului / imaginar facilitează o astfel de compensație. Trimiterea la tehnicile barocului se poate face din nou, căci, - cum scrie Dolores Toma - „Barocul ș...ț pe de o parte face similitudinea mai inconsistentă și deci mai insolită, pe de altă parte multiplică numărul obiectelor puse astfel în corelație, reușita fiind direct proporțională
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
captarea în spațiul asociativ a unor elemente ținând de straturi diverse ale realului - și care ar putea fi raportată la dinamica plasticii futuriste ori la cubismul „analitic” - e acompaniată, încă în aceste poeme integraliste, de procedeul numit, tot în legătură cu literatura barocului, circumlocuțiune sau perifrază („figură obținută prin înlocuirea dominației proprii cu un echivalent, aproape totdeauna multiplicat în baroc și de natură metaforică sau metonimică”), astfel că textul poetic devine și aici „macrologic” („pentru că scrie Dolores Toma, oprit la descrierea unui obiect
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fi raportată la dinamica plasticii futuriste ori la cubismul „analitic” - e acompaniată, încă în aceste poeme integraliste, de procedeul numit, tot în legătură cu literatura barocului, circumlocuțiune sau perifrază („figură obținută prin înlocuirea dominației proprii cu un echivalent, aproape totdeauna multiplicat în baroc și de natură metaforică sau metonimică”), astfel că textul poetic devine și aici „macrologic” („pentru că scrie Dolores Toma, oprit la descrierea unui obiect, îl consideră din mai multe puncte de vedere, dând mai multe echivalente, parțial sinonime”. În mic, e
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Călinescu în Istoria sa. Dar dacă cititorul de astăzi se arată mai puțin șocat de aceste realități ale operei, integrându-le firesc unor experiențe poetice omologate de pe acum unei tradiții a modernității, cu filoane ce se prelungesc dinspre manierism și baroc, destule observații și judecăți emise în contemporaneitatea poetului rămân totuși valabile. Și nu e neapărat nevoie să credem, împreună cu Șerban Cioculescu, în efectele terapeutice ale versului alexandrin, cu rigorile sale formale, recomandat odată autorului Brățării nopților, pentru a fi de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
loc. cit. . Ilarie Voronca, „Petre Schlemihl”, în Adevărul literar și artistic, XI, seria II, nr. 624, 1932, p. 7. . P. Ricoeur, Metafora vie, București, Ed. Univers, 1984, p. 365. . Ibidem, p. 156. . Dolores Toma, Cyrano de Bergerac. Un model al barocului, București, Ed. Univers, 1984, pp. 176-177. . Ibidem, p. 180. . O. Șuluțiu, Ilarie Voronca, „Invitație la bal”, în Vremea, IV, 1931, nr. 193, p. 5. . D. Toma, Op. cit., p. 138. . Ibidem, pp. 130-131. . Ibidem, p. 132. . O. Șuluțiu, „Brățara nopților” de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
istorice în versuri. Anonimul B., LR, 1966, 1, 2; Dan Simonescu, Uciderea lui Grigore Ghica (1 octombrie 1777), CPV, 165-179; Mircea Anghelescu, Contribuții la stabilirea unor premise ale literaturii românești moderne (1750-1780), LL, 1968; Gáldi, Introducere, 102; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 310-311; Mihai Bordeianu, O cronică rimată referitoare la uciderea lui Grigore Alexandru Ghica vodă, CRC, 1977, 26; Dicț. lit. 1900, 901; Dan Horia Mazilu, Literatura română barocă în context european
VERSURI PENTRU MOARTEA DOMNULUI GRIGORIE GHICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290500_a_291829]
-
ucrainene, ruse sau polone, tot mai complexă în epoca barocă. O serie de componente ale Cazaniei - dramatismul și retorismul, proza ritmată, narațiunea istorică, elogiul naturii și al omului, lauda patriei și a limbii naționale - pot fi interpretate ca influențe ale barocului. Prin intuiția și talentul său, V. a reușit să deceleze acele structuri poetice ale textelor religioase înăbușite de un anume didacticism dogmatic sau de un simbolism nebulos. În Cazanie erudiția teologală și subtilitățile hermeneutice rămân în plan secund, preeminență au
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
mitropolitului Varlaam (1643): „Comoara” lui Damaschin Studitul, RSL, 1972; Florentina Zgraon, Considerații filologice asupra primei traduceri manuscrise a „Scării” lui Ioan Sinaitul, LR, 1976, 3; Pandele Olteanu, Damaschin Studitul și mitropolitul Varlaam al Moldovei, MM, 1976, 3-4; Dan Horia Mazilu, Barocul în literatura română din secolul al XVII-lea, București, 1976, 157-189; Șchiau, Cărturari, 104-120; Dicț. lit. 1900, 882-885; Florian Dudaș, Cazania lui Varlaam în Transilvania, pref. Virgil Cândea, Cluj-Napoca, 1983; Mazilu, Proza, II, 42-91; Cărți românești de artă oratorică, pref.
VARLAAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290433_a_291762]
-
În considerare și diferențele multiple și reale de civilizație existente Între lumea celui care elaborează imaginea și lumea realității oglindite. Pe de o parte, este vorba de diferența reală de civilizație existentă Între Transilvania și Muntenia epocii respective, Între Clujul baroc al lui Ürmösy și satele sau târgurile cu aspect oriental prin care trece, asupra căreia nu e necesar să mai insistăm. Există Însă și o diferență, poate mai importantă, datorată sistemului de referință la care se raportează Ürmösy, În privința tipului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cântece - sunt mijlocul perfect prin care poate împărtăși unui grup cât mai mare de supuși opiniile sale, fără a mai trece prin cenzura bisericii. Reprezentațiile teatrale de la curte, de un fast impresionant pentru societatea engleză, puse în scenă după tiparele barocului, urmau ad literam indicațiile regelui și ale reginei. Desigur exista și o motivație psihologică: aceea de a-și impresiona curtenii și nobilii parlamentului prin măreția demersului artistic și prin plasarea figurii regelui în centrul atenției. Un punct dureros al domniei sale
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
familia Gondi și începe o serie de noi amenajări. Proiectul de extindere a palatului va fi continuat de fiul său, Ludovic al XIV-lea, care va transforma vechiul pavilion de vânătoare într-un adevărat simbol al națiunii franceze din perioada barocului și într-un centru al curții regale. Literatura apocrifă a jucat un rol deosebit de important în alegerea temelor și motivelor ce au stat la baza monumentelor baroce ale secolului al XVII-lea. Prima sursă de inspirație pentru arhitectura grădinilor palatului
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
vărsa lacrimi de admirație.“ IV.1.12 întâmplări de la curtea Regelui Soare, în memoriile oficiale și în cele apocrife Bogată în cultură, literatură și arte, Franța secolului al XVII-lea rămâne până în zilele noastre un punct de referință în evoluția barocului în Europa. Corneille, Racine, Moliere, La Fontaine, Pascal și Descartes oferă lumii talentul lor, prin creații nepieritoare; Poussin, Le Vau și Le Brun pictau; Mansard construia palatul Versailles. Un punct de referință pentru destinul societății secolului al XVII-lea o
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
seci ale istoriei. Valoarea literară a operelor apocrife nu ne-a preocupat în această teză, deși caracterul literar al textelor„ascunse“ este de netăgăduit. Se observă chiar o încadrare din punct de vedere stilistic a apocrifelor secolului al XVIIlea în barocul clasicismului oficial. Teza noastră este în primul rând una de culturologie și imagologie, literalitatea fiind o preocupare secundară a subiectului acestei lucrări.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și din cea latină, majoritatea genurilor noastre .au fost considerabil modificate și îmbogățite în timpul evului mediu. Chiar și istoria metricii, deși strâns legată de diferitele sisteme lingvistice, este internațională. Mai mult, marile mișcări și stiluri literare ale Europei moderne (Renașterea, barocul, neoclasicismul, romantismul, (e) realismul, simbolismul) depășesc cu mult hotarele unei națiuni, chiar dacă între producțiile acestor stiluri există importante diferențe naționale.*17 Răspândirea lor geografică poate varia și ea. Renașterea, de exemplu, a pătruns în Polonia, dar nu și în Rusia
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Ce Neoclasicism? De unde Baroc? Care Renaștere? Defapt ce sunt toate acestea? Am impresia că bat câmpii. Îmi cer iertare! De ce să stăm 6 ani în facultate când se poate așa ușor crea o clădire nouă? Practica bate teoria. Vă rog nu vă faceți cruce
Greșeala fatală - KITSCH-UL. In: Apogeul by Bogdana Meteleescu () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1804]