1,501 matches
-
a refuzat să privească realitatea în față, să se confrunte cu niște probleme ale instituției scriitoricești care nu dispar prin simpla lor eludare, ci, dimpotrivă se agravează. Reacția conservatoare a „majorității luminate a neamului” se conjugă de minune cu reacția basarabenilor din această toamnă electorală. Iar perceperea tinerilor ca principal pericol pentru stabilitatea Uniunii este o imensă greșeală și o dovadă în plus că ceva iremediabil putred, băltit și-a făcut loc în această instituție. Întâlnirea cu noi înșine - cum ar
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
autori din România. Această reorientare către piața românească a traducerilor, axată mai mult pe literatura occidentală, foarte puțin cunoscută la noi, a venit și pe fondul unei saturații - firești până la un punct - față de traducerile din limba rusă, mai ales că basarabeanul interesat de carte, așa a vrut istoria, poate citi și în original cărți scrise în limba lui Pușkin și Fadeev. Cel puțin așa a fost până acum. Estomparea, replierea - sperăm temporară - a traducătorilor basarabeni, nu ne îndreptățește să ignorăm, fără
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
polemiștilor” de la Chișinău, care practică „lectura infidelă” și „citatul ritual” (o stratagemă decriptată de H.-R. Patapievici într-un articol în care comenta reacțiile din presa culturală la volumul său Politice), este îndreptată împotriva unor reviste, considerate consecvent ca dușmănoase basarabenilor. Despre România literară se spune că nu are apetit pentru opera martirilor de pe malul Bâcului, iar Dilema este o publicație cosmopolită, care îl atacă pe Eminescu, spiritul nostru tutelar. Chiar și cei care n-au văzut cum arată în anii
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sub genericul „Ce limbă vorbim?” mi se pare aproape fatală, având în vedere faptul că între Nistru și Prut din această interogație s-a făcut politică de stat. În orice caz, dilema respectivă încă mai continuă să-i împartă pe basarabeni în două categorii: prima, în descreștere, a adepților „limbii moldovenești” și a doua, în continuă ofensivă, de oameni care se declară vorbitori de română și români etnici. Dramatismul acestei situații derivă din articolul 13 din Constituție (pe drept cuvânt un
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Dar munca acestor „ingineri ai sufletului” nu s-a oprit aici. Mormanul de maculatură sovietică moldovenească numără și destule opuri în care este înfierat „jandarmul ocupant român”, „jugul burghezo-moșieresc român” etc. Spălarea creierilor trebuia desăvârșită... Sentimentul românofobiei de astăzi al basarabenilor (ce-i drept, într-o continuă diminuare în anii din urmă), ura inconștientă față de propria origine și identitate este o consecință directă și a cărților scrise de scriitorii sovietici moldoveni. Acestea sunt lucrurile pe care o parte din tinerii scriitori
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Codruț, Petre Stoica, Traian T. Coșovei, Alexandru Mușina, Aurel Pantea, apoi angajându-se și critici de notorietate precum Alex. Ștefănescu, Laurențiu Ulici, Gheorghe Grigurcu, Florin Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Ioana Pârvulescu, Al. Cistelecan ș.a. Astfel, buletinul de identitate al optzeciștilor basarabeni este semnat și de critica literară românească - autoritate incontestabilă în domeniu -, fapt care le conferă deodată o aură de învingători în polemica, ce nu a întârziat să apară, cu generațiile mai în vârstă. Disputa s-a iscat pe fundalul unei
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
destul de rodat în lume, pe pământ basarabean nu a fost explicat și comentat de nimeni. Fără a-și „însuși teoria”, tinerii noștri poeți preiau metoda (cu origini pe pământ american) de la confrații lor din Țară. Desigur, exercițiile lirice ale optzeciștilor basarabeni nu egalează întotdeauna valoarea modelelor după care s-au inspirat, însă prin reprezentanții săi de frunte, această producție poetică se poate supune celor mai înalte criterii de apreciere. Caracteristicile principale ale acestei poezii sunt: fragmentarismul, prozaismul, autoreferențialitatea, ironia și metatextualitatea
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Occidentului. Lăsând la o parte presa de extremă stânga, tradițional pro-rusă și revanșardă, lectura atentă a ziarelor și revistelor „democratice” basarabene, trebuie spus, ne sugerează că procesul redefinirii Occidentului în ochii românilor de la est de Prut se desfășoară extrem de anevoios. Basarabeanul ar vrea, desigur, să-și însușească standardele de viață din SUA sau din spațiul Uniunii Europene, dar să nu schimbe nimic în mentalitatea lui, în ticurile și habitudinile comportamentale la care ține atât. Cu alte cuvinte, el ar vrea să
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
încălțată” în familiile lor - le-a lipsit o tradiție culturală; la noi nu s-a cultivat o imagine a Occidentului, ca un spațiu spre care să tindem, ca un „pol” al lumii din care am făcut și noi parte cândva. Basarabenilor sovietizați nu li s-au predat limbi străine și îi poți număra pe degete pe cei câțiva „disidenți” care au spart zidul izolării și au emigrat în Vest. În materie de transmutație, la noi s-au preferat zările (și serile
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Bănuiesc, atât cât înțeleg eu lucrurile, că politica românească din acești ani a pierdut mult prin lipsa din parlament a dlui Manolescu și a partidului său, PAC, dar știu cu siguranță că au câștigat enorm studenții de la filologia bucureșteană. Noi, basarabenii, n-am avut și nu avem profesori de înălțimea intelectuală a unui Nicolae Manolescu. E un privilegiu pe care ți-l oferă soarta... Un model de deserviciu prin citare face Vasile Malanețchi în cotidianul Flux, unde consemnează, pe un ton
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
să fie primii interesați de dezvăluirile fărădelegilor poliției politice, parcă s-au evaporat. Sau poate că nici n-au existat? Iunie, 1997 Cineva care semnează neaoș-patriotic Samson Noah polemizează cu noi pe tema postmodernismului și optzecismului (o adevărată obsesie la basarabeni) în publicația de partid Mesagerul, un săptămânal politic cu o pagină de cultură, redactată - uneori - îngrijit și umplută cu ce dă Dumnezeu... Articolul, intitulat zeflemitor „Coliba cu air condition și cu pragul de marmoră”, este garnisit cu lungi citate alese
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
corespondent..., delegat permanent..., fondator și președinte..., membru în consiliul prezidențial etc. - în total vreo zece titluri -, care mai este numită, cu o îngăduitoare ironie, și „mica Maica Teresa a Basarabiei”, este persoana cea mai competentă în gestionarea umilinței și sărăciei basarabenilor. Nimeni altcineva la noi nu poate organiza cu atâta talent pomenile pentru săraci, încropite, se spune, din ajutoare umanitare venite din străinătate. Este un domeniu controlat autoritar de Maricica Livițchi și partidul său (al Dreptății Social-Economice), înregistrat în toamna anului
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
vorbește cu preponderență în limba rusă. În autobuze, microbuze și taxi se ascultă, cu sonorul dat la maximum, Russkoe Radio, care a eclipsat, prin bunăvoința Consiliului pentru Audiovizual, toate posturile de radio locale cu programe și în limba română. Astfel, basarabeanul este supus non-stop unui adevărat asediu sonor rusesc și este conectat la fluxul de informații pe care Moscova îl lansează pe calea undelor în fostele și actualele sale colonii. Călătorești cu microbuzul (o rablă adusă - cu acte vamale în regulă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
sau măcar păstrat comentariul profesionist, original, în limba engleză au fost strivite - și în acest caz - de listele impresionante ale celor care preferă comentariul în limba rusă. Acest mediu lingvistic rusesc modelează - în timp - o mentalitate și un anume comportament. Basarabeanul se informează asupra evenimentelor din lume, atunci când dorește și vrea să facă acest lucru, prin intermediul limbii ruse și nu reușește să se întrebe de ce nu poate să o facă în limba maternă. Asta explică într-un fel de ce sunt atât
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
limba maternă. Asta explică într-un fel de ce sunt atât de căutate și citite publicațiile editate la Moscova, fiind neglijate cele românești, care ajung la Chișinău cu multă întârziere și foarte puține. Conectat în permanență la fluxul informațional din Rusia, basarabeanul va cere la chioșcuri ziare precum Trud, Komsomlskaia Pravda, Argumentî i Factî, Soverșenno secretno și alte publicații de acest gen, care la Chișinău, sunt puse în vânzare cu o oră mai devreme decât la Moscova, și nu va solicita Evenimentul
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
cunoască și limba rusă, poate în primul rând limba rusă. Nimeni de la conducerea republicii nu s-a sesizat în această problemă, care aduce atingere chiar independenței - mult clamate - a acestei țări. E și o chestiune de onoare în joc, dar basarabenii par să nu fie deloc orgolioși și își neglijează cu voluptate identitatea. Limba română în Republica Moldova (pusă în paranteze chiar în Constituția statutului) rămâne în continuare o ficțiune, un ornament, o literă moartă... Nu mi-am făcut deloc iluzii în ceea ce privește
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
În cursul polemicii mai bine spus, sub pretextul ei Ștefan a fost invocat patetic și cu destulă rea intenție. Părea că posteritatea domnitorului este definitiv compromisă de atâția ne-moldoveni lipsiți de respectuoasă afecțiune pentru "Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la București"138. Noua ediție a manualului incriminat reașeza imaginea domnitorului după așteptările cititorilor, confirmând că "voievodul moldovean a ilustrat cel mai bine politica domnitorilor români de apărare a independenței statelor pe care le conduceau"139. S-a scris
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în folosul Ucrainei 102. Ministrul Mârzescu se arăta, până la urmă, mulțumit de energicele măsuri ale cabinetului Brătianu, care trimisese peste Prut nu doar armata, ci și un număr considerabil de preoți, învățători, agronomi și alți funcționari români, veniți în ajutorul basarabenilor 103. Până în ultimul moment, aceste "ajutoare" au părut inadecvate, de vreme ce locuitorii încă se temeau de români "că le-ar lua pământul țăranilor", iar intervențiile din Regat au fost, nu o dată, însoțite de "greșeli" și "lipsă de tactică"104. Deși cunoștea
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aniversare a Principatelor". Însă anunțul despre hotărârea Sfatului Țării de la Chișinău a transformat ziua într-o "mare serbare în stradă", cu "români sărutându-se între ei" sau plângând "de bucurie"166. Chiar scepticul C. Argetoianu, neîncrezător în sentimentele patriotice ale basarabenilor, remarca același lucru: "faptul că [proclamarea independenței față de Rusia] s-a desăvârșit în ziua Unirii Principatelor o simplă coincidență a impresionat adânc Iașul"167. În condițiile încă improprii din 1919 nepermițând "să se dea zilei de 24 Ianuarie solemnitatea ce
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1A, 4A. Drugă, Ovidiu, Manualul de istorie de clasa a XII-a susține că Horea, Cloșca și Crișan au masacrat "familiile nevinovate" ale nemeșilor unguri, în "Cotidianul" din 6 octombrie 1999, p. 3. Gherman, Ion, Ștefan cel Mare, sfânt pentru basarabeni, repugnat la București, în "Cotidianul" din 25 octombrie 1999, p. 16. Hurezeanu, Damian, Însemnări despre manualele pentru clasele XI-XII, în "Xenopoliana", tom III, 1995, nr. 1-4, pp. 135-137. Ioanid, Doina, Micii mari români, în "Observator cultural" din 26 octombrie-1 noiembrie
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în contextul precizat mai sus era foarte mare mai ales pentru coloniile engleze din Africa, America de Nord, Asia și Oceania)77. În clasament mai figurau Franța (87 doctori în medicină), Brazilia (38), Portugalia (29), Rusia (15, unul dintre ei fiind român basarabean), Germania (zece), Olanda (nouă), România (opt), Spania, împreună cu coloniile (șapte), zona africană (șapte), Luxemburg și SUA (câte șase), Bulgaria și Turcia (câte cinci), Elveția, zona poloneză (patru), Chile și Peru (câte trei), Antile, Costă Rica și Mexic (câte doi); în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
știe din ce motiv, trimisă în Deltă într-un lagăr de muncă, aruncată într-un grup de prostituate pentru a i se pierde urma și dată pradă "bărbaților grei" din zonă. Norocul ei a licărit, când un personaj foarte influent, basarabean la origine, aflat în relații amicale cu cel mai puternic om din țară, a recunoscut-o, a salvat-o, a readus-o în capitală și a îndrumat-o spre pensiunea respectivă. În schema oficială a pensiunii figura pe post de
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
a fost retrocedată. Dar numai și pentru atât Moscova a pretins că i s-a rănit grav "onoarea", care va fi invocată ca un laitmotiv și despre care am luat cunoștință prin Joseph de Maistre încă de la 1810. Vorba prozatorului basarabean Ion Iachim, dintr-o carte cu titlu grăitor, O istorie a expansiunilor rusești: "Rusia se simțea jignită că pământurile românești aparțin românilor!"24 Din păcate, răul din afară va continua să se solidarizeze cu cel din interior. După Unirea de la
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
vremii, era cunoscută și încurajată întreprinderea lui Eminescu. Primul capitol reia problema numelui, intitulându-se I. Numele și întinderea ei. Acum scrie poetul celebrele cuvinte: "A rosti numele Basarabia e totuna cu a protesta contra dominațiunii rusești. Numele Basarab și Basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o istorie întreagă."106 Și, într-adevăr, cuvântul Basarabia, care dă și titlul studiului, îi prilejuiește a face o istorie concentrată a românilor ca problemă
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
Pușkin, care, primit cu ospitalitate în Basarabia, s-a dezis lamentabil prestigiul de intelectual al libertății, fiind considerat de unii un Byron rus. Pușkin, care are și azi un bust în parcul gloriilor din Chișinău, nu-i mai scotea pe basarabeni din "țigani", "proști", orașul fiind pentru el o Sodomă etc. Delicatul Vasile Alecsandri a fost consternat de șovinismul pușkinian, dându-i o replică pe măsură: Fiind mai negru ca țiganii, Ce-ai tot cerșit la noi cu anii? Tu, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]