871 matches
-
primul (și, adeseori, ultimul rând), la orientarea sexuală, ca atribut prima facie al identității lor "totale". Acest lucru m-a intrigat, la momentul respectiv, în asemenea măsură, încât, de timpuriu, am încercat să "ies", cum zicem noi, românii, pe cât posibil, "basma curată" din acest trivium. Însă nu am "luat atitudine" imediat. Mi-am făcut, cuminte, "temele", în special în primul an, când încă achiziționam credite pentru titlul de Master's of Arts, pas necesar în obținerea doctoratului. Cu alte cuvinte, am
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
chestii din astea? Semnătura lipsește: Director Lennart Siljeberg, Inspectoratul de Stat pentru Animale Căsuța poștală, Stockholm I Șobolan impotent ce ești. Suntem demult cu ochii pe rahatul cu care te ocupi. Mă, cur gras, dacă tu crezi că o să ieși basma curată, o să te lămurim noi cum stau lucrurile. Un imbecil râios ca tine ar trebui să mănânce tot rahatul pe care l-ai făcut chiar tu până la ultimul gram. Lennart, faci parte din elita lingăilor și trepădușilor de la stat. Te
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
Zi de august, acuarelă Iarnă la Huși, ulei pe pânză Intrare în parc, ulei pe pânză (Muzeul de Artă Iași) În parc, ulei pe pânză (Muzeul de Artă Iași) În octombrie, ulei pe carton (Muzeul de Artă Iași) Femeie cu basma, ulei pe carton (Muzeul de Artă Iași) Peisaj marin cu bărci, ulei pe pânză (Muzeul de Artă Iași) Cusătoreasă, ulei pe pânză Natură statică de toamnă, ulei pe pânză Natură statică cu mere și ulcică, ulei pe pânză Copii pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
Plângerii. În fața Bojdeucii, cobor din birjă și deschid portița. În fața mea, treptele din piatră ale potecii coboară până în prispă. În stânga, clipocește un izvoraș. Mă opresc în fața intrării...Ca adusă de vânt, în fața mea răsare o trestie de copilă cu o basma roșie pe cap și toată numai zâmbet. Fără s-o întreb, îmi spune că moș Creangă îi dindos, pe cerdac. Îl cheamă ea îndată. Nu trece multă vreme și în ușă se ivește moș Creangă, cu un zâmbet cald pe
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
lase jos bună-întreagă. Bătrânica se așeză pe trepte râzând în pumni: e nebun locotenentul, asta mai lipsea! Își deschise singur poarta, săltă în șa și, înainte de a porni, îi trimise o bezea din vârful degetelor. Motea își ascunse fața în basma, tulburată ca o fată îndrăgostită. Ajungând în zonă, dădu peste locotenentul Vernea. "Vino cu mine, Aldan, o să-ți placă." Ajunseră împreună la malul estuarului unde, sub o salcie, aștepta șalupa cu motor folosită la traversare. Un soldat îi ajută să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
țări, el exclamă indignat: Așa se petrec lucrurile în Europa Și chiar în Austria. Iar nu ca căpitan Căpităneanu, Care nu mi-a plătit chiria!... State Prudănescu a avut ceasurile lui de mare celebritate. Emulul lui la Craiova era poetul Basma. Rușii încep să se retragă din țară, urmați de blestemele și de ura românilor. La un moment dat există temerea că va fi ciocnire între cele două armate. În București se zvonește că armata română va fi concentrată în Oltenia
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și aruncă cheia pe fereastra Îngustă a turnului. — Haideți, doamna mea, să mergem. De Îndată ce ajungem jos ne despărțim ca să nu batem la ochi. Mergeți la câțiva pași În urma mea, ca și cum nu m-ați cunoaște. Aveți grijă să nu vă alunece basmaua de pe cap. Ați fi imediat recu noscută... Luă de pe zid o bucățică de tencuială Înnegrită de fum și mânji cu ea fața fetei. Apoi Îi legă strâns basmaua pe cap, ascunzând cu grijă șuvițele aurii. Îi puse În mână tava
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
mea, ca și cum nu m-ați cunoaște. Aveți grijă să nu vă alunece basmaua de pe cap. Ați fi imediat recu noscută... Luă de pe zid o bucățică de tencuială Înnegrită de fum și mânji cu ea fața fetei. Apoi Îi legă strâns basmaua pe cap, ascunzând cu grijă șuvițele aurii. Îi puse În mână tava cu resturile de mâncare, o mai privi o dată cu grijă și o luă Înainte pe treptele În spirală. — Mergeți cu pas măsurat, fără grabă și sfială. Nu priviți cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
pe care Simeon i-l puse În palmă. Se vede că-i grozavă domnișoara, dacă-ți dai toată simbria pentru ea, rânji el, cântărind din ochi mogâldeața Înfășurată În zdrențe, din care răsărea numai o față murda ră sub o basma trasă pe frunte. Pe Sfântul Trudpert, aproape că am mustrări de cuget că ți-am luat atâția bani! adăugă el râzând. Fugarii se urcară În căruță, se ascunseră În fân și țăranul dădu bice cailor. Făcuseră de-abia câțiva pași
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu apelativul "măi țâcî", alăturare de cuvinte care nu erau de natură să provoace efluvii de efuziune față de persoana care le formulase. De aceea, o evitam tot timpul. În definitiv, pentru mine, femeia asta bătrână, cu părul alb-suriu ieșit de sub basma în fire ațoase și năclăite, cu privirea piezișă, era de fapt o străină. M-am tot întrebat, de-a lungul anilor care s-au scurs de atunci și până acum, care să fi fost cauza acestei răceli, a unui comportament
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Într-un anumit loc, la șoseaua principală. Pentru expedierea ei poștasul nu poate opri și controla toate sutele de cutii Înșirate de-a lungul șoselei. Pentru a-i ușura munca, atunci când a depus corespondența În cutia sa, fermierul atârnă o basma roșie. Numai În acest caz poștasul oprește În fața cutiei respective. În izolarea În care trăiesc, fermierii sunt ajutați de numărul mare de telefoane ce le stau la dispoziție. Numărul mare de automobile și camioane Îi ajută să țină contact cu
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
rugăciune. Dar speranțele ei au fost năruite atunci când un pasager mai din față a venit să le spună că ar putea rămâne în câmp chiar și câteva zile. — Condoleanțe, doamnă ! îi mai spuse, văzând că are legată la mână o basma neagră, în semn de doliu. A murit în război ? — Da, s-a stins la Mărășești, a răspuns cu un glas stins. Și nici nu pot să-l plâng, Doamne, de teamă să nu mă vadă copiii ! — Of, ce ghinion, doamnă
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
se visau o zarază și roșeau de bucurie atunci când erau văzute cu el la braț, la masă sau dacă erau zărite ieșind dimineața din casa lui, de pe Cobălcescu. Doamna Apostolescu îl ajuta cu inventarul admiratoarelor, programându-i întâlnirile, scoțându-l basma curată dacă le încurca sau veneau unele peste altele, ea le făcea intrarea și le și dădea rapid afară totodată. — Este ocupat cu repetițiile, doamnă, i-a răspuns sec unei dudui mai în vârstă, dar grațioasă și elegantă la fel
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
Nicolas II et de sa famille par Pierre Gilliard (Payot 1923). 11 Fevr. Coperta cărții lui Goga. Guy de Pentalis La vie de Frantz Liszt. Profesorii școlii eparhiale normale române unite din Oradea n-au fost trecuți în buget. Boccea, basma, bașibalâc, tonga. Văleanu (nenea Gogu) răspunde unui deputat, care cerea bilete jumătate pentru soțiile parlamentarilor. "Puteam să vă dau și gratuite, dar am vrut să vă protejez împotriva cucoanelor dv." Se cunoaște: Ciobanul după glugă Stăpânul după slugă După voce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Scris Octomvrie 24, leat 7125. *1 Unui adevăr crud, adesea preferăm o mângâiere. *1 Celui care se plânge de femeia rea și urâtă: "Ți-a căzut un ciolan la împărțeală. N-ai ce face: roade-l." Accent pe ultima silabă: Basma para saca baclava oca tara maca pușlama baccea canapea imanea sofa cafea daira pașa aba hazna canara chisea halva beltea boccea baccea farfara mangafa iofca zalhana zahara musaca ciulama sarma iocma lichea zurba iarma belea halca manea macara mucava tarama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
curea livrea lulea mula marda narghilea pavea podea pafta haraba rețea vadea zarnacadea Fie turcești, fie străine, toate acestea cuvinte au pluralul în ale sau ele. Hazna haznale Beltea beltele. Pluralul substantivului taigà nu poate fi decât taigale, ca și basma, para, saca, baclava, para, maca, pușlama, sofa, daira, pașa, aba, hasna, canara, halva, farfara, mangafa, iofca, zalhana, muaca, ciulama, sarma, lohma, zurba, iarma, halca, macara, mucava, tarama, caba și a. *1 De la un misoghin cetire: Muiere bună: cămin în furtună
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Andrei Caraiani, Constantin Lucaciu, Viorel Stănilă, având funcțiile de directori în C.N.M. Petromin S.A., Alexandru Dima, Ion Anghelescu, care a fost director general în Compania Română de Pescuit Oceanic. După cum vedeți, Traian Băsecu, ministru al Transporturilor în acea perioadă, iese basma curată, deși are un dosar de amploare în problema vânzării și falimentării flotei românești. De ce tace Emil Constantinescu în cartea sa ”Adevărul despre România” și nu rostește deloc numele lui Traian Băsescu? Fiindcă era ministru în perioada mandatului său prezidențial
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
provoacă nașterea într-o nouă formă, superioară. Musca oferă în basm accesul și spionarea zonelor interzise, precum tărâmul zmeilor, și de aceea ea devine călăuză: „Șî o scaoti Sfânta Duminicî în marginî și-i leagî ochii și leag-o muscî în basmaua ceie. Era o păduri-așa di deasî, cî dacî mergei, scotei ochii. Zici: - Mergi pin pădurea asta. Cât a bâzâi musca, tu sî mergi. Când musca n-a mai bâzâi, sî-ț dizlegi ochii. Ea a mărs pin pădurea ceea deasî
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
tatea, drama și inițierea”. Cufundată adânc în energiile primordiale, fecioara poate stăpâni mersul vremii și întârzia apariția luminii. Nevoită să plece după foc înainte să i se trezească frații, fata din basmul Cu Bogdan „a legat zorile dă zî în basma și limbile la cocoș’, fata - ca să nu să scoale frațâi. Ș-a sumes poalile-n brâu, ș-a întins-o la focu ăla acolo” (Fărcașele - Olt). Puterile ei ordonatoare vor ține diluviul în frâu și vor țese lumea din nou, așa cum
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în pântecele oilor, iar „pentru femeile unor sate din Basarabia torsul simboliza destinul propriei vieți, fusul încărcat înseamnă viață lungă”. Basmele păstrează coordonatele rituale pentru ocupația feminină. Fiicele izolate ale împăratului „...coseau de nouă ani la o floare p-o basma fără să fi ieșit vreodată din casă, că nu le lăsa tat-său din pricină că știa că zmeii le puseseră gând rău” (Chirculești - Ilfov). Fragmentul adaugă la valoarea magică a cusutului simbolul feminin al basmalei, chindisite chiar cu imaginea feminității în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ani la o floare p-o basma fără să fi ieșit vreodată din casă, că nu le lăsa tat-său din pricină că știa că zmeii le puseseră gând rău” (Chirculești - Ilfov). Fragmentul adaugă la valoarea magică a cusutului simbolul feminin al basmalei, chindisite chiar cu imaginea feminității în plan vegetal. Cei nouă ani de brodat excepțional semnalează desăvârșirea etapei izolante, care va fi continuată cu raptul ritual și șederea în sacru. Atunci când nu cos în argea sau în turn, fetele în pragul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
semn clar de „distincțiune”, ce vorbește despre poziția socială a familiei miresei. „Ea ședea și chindisea/ Cu mâini dalbe zugră- vea/ La gulere voinicești/ La năfrămi împărătești” (Porumbacu-deSus - Sibiu), „Ea-m coasă și-mi ghindoseșt/ La un guler ș-o basma,/ Guleru a fraților,/ Basma a voinicilor”(Barcea - Galați). In balada Soarele și luna I (1), Iana Sâmziana este găsită de fratele ei în mijlocul unei activități premaritale: „Și-acolo că-m’ țese (...)/ Războiașu iei,/ Un război dă fieră/ Cu stâlpi dă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce vorbește despre poziția socială a familiei miresei. „Ea ședea și chindisea/ Cu mâini dalbe zugră- vea/ La gulere voinicești/ La năfrămi împărătești” (Porumbacu-deSus - Sibiu), „Ea-m coasă și-mi ghindoseșt/ La un guler ș-o basma,/ Guleru a fraților,/ Basma a voinicilor”(Barcea - Galați). In balada Soarele și luna I (1), Iana Sâmziana este găsită de fratele ei în mijlocul unei activități premaritale: „Și-acolo că-m’ țese (...)/ Războiașu iei,/ Un război dă fieră/ Cu stâlpi dă oțelî,/ Cu spată de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ca act complementar pentru capacitățile eroice. Schimburile îndătinate pentru viitorul soț sunt „o cămeșă, un brâu și o păreche de izmene”, ceea ce dezvăluie gestul premonitoriu al lunii, pețite de fratele său. In colinde, multitudinea de daruri pentru bărbați include o basma pentru frate: „Ci-mi șede și-mi chind[is]ește/ Și la șerfe împletește,/ La basmale voinicești/ Și la gulere bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și o păreche de izmene”, ceea ce dezvăluie gestul premonitoriu al lunii, pețite de fratele său. In colinde, multitudinea de daruri pentru bărbați include o basma pentru frate: „Ci-mi șede și-mi chind[is]ește/ Și la șerfe împletește,/ La basmale voinicești/ Și la gulere bărbătești;/ Basmaua-i a frate-său,/ Guleru-i a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]