48,701 matches
-
film curat, frumos", "o piatră de încercare", ba chiar comentează că "am abordat cu curaj un dialog cu spectatorii puțin mai greu. Acest gen de filme se făceau (eroare gramaticală?! n.a.) în Franța anilor 50'-60'". Aha, deci văd unde bate: la Nouvelle Vague, Cahiers du cinéma și regizorii aferenți: Truffaut, Chabrol, Rohmer, Jacques Rivette, Godard. Doar că elementele comune nu sunt prea numeroase: disprețul cinic al prințului 2 față de mica burghezie aduce a două filme ale lui Chabrol (Soția infidelă
Atunci i-am condamnat pe toți la Orient Expres by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12434_a_13759]
-
care o vizita uneori, pretindea chiar că ar fi făcut un fel de depresiune de casnică abandonată" Se mai gândi apoi cum trebuie să fi fost în Grecia" Asta o făcu să sară deodată pe o floare de romaniță orbitor bătută de soare și care se clătină sub ea un timp - un timp de gărgăriță - de tăria aterizării. Nu trecură nici zece secunde, - secunde de gărgăriță - când se pomeni cu o surată ce se lăsă pe o romaniță de alături, recomandându
Prințesa urgisită (I) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12451_a_13776]
-
păzea gâștele... Zburând din încăpere în încăpere, nimeri într-una în care o femeie bătrână îmbrăcată în negru lucra la gherghef. Din înaltul odăii, Rița se lăsă să cadă drept pe gherghef făcând gesturi de naufragiată. Bătrâna, întrerupându-și lucrul, bătu tare din palme. Era semn bun, se vede. Și o întrebă: La ce veniși, fetița maichii, și ce gânduri bune îmi aduci? Vorbise cu palmele frumos împreunate sub bărbie, ca o ființă deprinsă să se roage. Atunci, gărgărița, - mare minune
Prințesa urgistă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12429_a_13754]
-
Engels, lenin - un DTT ce distrugea vermina sentimentelor slabe. Simplu și totuși nu, fiindcă tocmai în patriile comunismului real, iar în România cu atît mai abitir, marii clasici ai optimismului nu erau niciodată citiți "texto". Cu scrierile lor și-au bătut și își bat în continuare capul numai sorbonarzii, studenții din Coimbra, de la Nanterre, de la Roma sau chiar de dincolo de Atlantic. Se vede treaba că Dumnezeu, chiar dacă uneori greșise, în această privință a făcut, totuși, o distribuire justă a greutăților. Cei
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
DTT ce distrugea vermina sentimentelor slabe. Simplu și totuși nu, fiindcă tocmai în patriile comunismului real, iar în România cu atît mai abitir, marii clasici ai optimismului nu erau niciodată citiți "texto". Cu scrierile lor și-au bătut și își bat în continuare capul numai sorbonarzii, studenții din Coimbra, de la Nanterre, de la Roma sau chiar de dincolo de Atlantic. Se vede treaba că Dumnezeu, chiar dacă uneori greșise, în această privință a făcut, totuși, o distribuire justă a greutăților. Cei obligați să trăiască
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
din roman, numai că în afară de aceasta, n-a mai rămas nimic din Jane Austen. Fanny Price e feministă și anticolonialistă avant-la-lettre; spiritele frivole ale eroinelor austeniene au fost înlocuite de cinism sarcastic, ba chiar Fanny, privind direct în cameră, își bate joc de viața acestui tip de eroine numind-o "o succesiune rapidă de fleacuri". Rozema accentuează voit artificialitatea romanului prin câteva artificii, ca de pildă comentariile ironice ale lui Fanny în voice-over sau încadrarea picturială a personajelor care "pozează" pentru
Adaptările, mereu la modă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12456_a_13781]
-
eunucilor. Ba chiar se dau trei versiuni ale aceluiași eveniment după trei surse diferite. Scenariul, de un umor sec, redundant în inepția sa voluntară, e contraponderea banalităților vândute îndeobște ca "filozofie chineză" de către lung metrajele cu arte marțiale. Filmul își bate joc de genul kung fu inventând nume de tehnici de luptă aberante (tehnica "Ochilor luptători": "te uiți la adversar până se înmoaie și lasă garda jos"), de Tigru și dragon (lupta prin copaci e compensată prin tehnica "săritului pe iarbă
HollyKong? by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12475_a_13800]
-
scriu o povestire despre ascensiunea unora ca frații Cămătaru luînd de bune informațiile din presă, îmi rîde cititorul în nas și mă invită să nu-i mai vînd asemenea gogoși. Am recunoscut, ca prozator, după '90, că la noi realitatea bate ficțiunea, dar nu mi-am imaginat că într-o zi voi fi silit să recunosc că buna noastră realitate ar putea deveni neverosimilă.
Neverosimila noastră realitate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12480_a_13805]
-
vorbă liniștit, confruntându-ne opiniile. Vei afla multe lucruri interesante..." Știi că m-ai făcut curios? - mi-a replicat }uculescu, vizibil ațâțat de cuvintele mele. - Uite, sunt gata să vin chiar acum!" Am acceptat, spunându-mi că e bine să bat fierul cât e cald și să nu aștept altă ocazie. Am pornit deci spre cele două cămăruțe ale mele, situate deasupra unui garaj. I-am pus pe masă o cutie cu o sută de fotografii reprezentând falsuri "Andreescu", rugându-l
ION ȚUCULESCU, un erou al probității intelectuale by George Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/12454_a_13779]
-
unui muzician de pe la începutul veacului al nouășpelea, care merită să fie cunoscută, de exemplu, drept prima generație de cronicari muzicali ai culturii române, fără nici o exagerațiune: "...ciocârliile se înălțau în aer ca niște mici bombe, apoi se opreau în loc, și, bătând din aripi, împleteau aerul cu melodioasele lor cântări. Prepelițele, aceste inocente și fricoase păsări, ce nasc și mor în iarba livezilor și în frunzele dese ale dumbrăvilor, prin vocea lor monotonă, dar ritmică, păreau că servă de regulator al cadențelor
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
filmul degenereză în film de acțiune sută la sută. Și asta are repercusiuni asupra protagonistului, care e la fel de schematic ca un Făt-Frumos: nu te interesează ce spune - oricum, debitează doar clișee - ci ce face (pe cine urmărește, cu cine se bate, etc.). Efectele speciale CGI și kinetomania camerei nu reușesc să salveze filmul. Poate doar te fac să te abții de la căscat vreo cinci minute. Dacă vine vorba de căscat, mai găsiți pe ecrane Polițiști fără maniere; din nou, nici un adaos
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
de odihnă și gratuități din cele trecute la rubrica ,secret de serviciu".) Și totuși, geme parlamentul de profesori universitari. Cineva din afară și-ar imagina că o instituție garnistiă cu atâta somități trebuie să producă legi pe care să se bată și experții de la U.E. Aiurea! De la agramatisme rușinoase la aberații de gândire, de la șmecherii în care citești imediat intenția de fraudă la necunoașterea șocantă a realității și oamenilor cărora li se adresează găsești de totate. Iată un exemplu uluitor din
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]
-
la Riazan, unde jurnalista a fost spitalizată și apoi retrimisă la Moscova. Babițki nici n-a apucat să urce în avion, fiind reținut sub un pretext oarecare la controlul bagajelor și, fiindcă a încercat totuși să prindă cursa, a fost bătut și închis cîteva zile pentru huliganism. Politkovskaia scrisese în cărțile ei publicate în Occident (dar needitate în Rusia) că "escaladarea conflictului șdin Ceceniaț îl va face incontrolabil și îl va conduce către forme de violență absolută. Acest derapaj infernal își
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
nenorocirile; colectivizarea mai întîi, anii de secetă, bolile animalelor și răsplata din ce în ce mai mică pentru ziua-muncă. într-una din seri, cineva chiar a observat că Luna însăși a fost dezlipită de la locul ei și umblă acum slobodă pe cer, după cum o bate vîntul. E drept că o scamă de nori alerga și ea ceva mai jos și cîteva ceasuri în șir s-a tot dezbătut dacă Luna fuge spre stînga, printre nori, sau norii se duc către dreapta și lasă, prin ochiurile
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
aeroport secret pe care avionul aterizează și se alimentează din niște cisterne trimise de Tito personal. În tabăra cealaltă, al cărei purtător de cuvînt era bunicul, se situau fataliștii, prevestitorii unei iminente apocalipse. Vremea e aproape, spuneu ei, anul două mii bate la ușă, iar Dumnezeu a dat omenirii puterea de a face orice, dar toate astea nu sînt decît semne care anunță Judecata din urmă. Zborul în cosmos și nebunia omului de a pune piciorul pe Lună sînt cea mai grăitoare
Vizualitate și metafizică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12500_a_13825]
-
vopsite mă sperie și mă fac să vărs. Nu-i puteam spune că inima mea tresare doar când vede un bărbat musculos încărcând căruciorul cu gheață, cu pieptul dezgolit, sau cățărat pe-o schelă, neras de trei zile, cu pielea bătută de vânturi... și că visul meu e să-l văd în fața mea gol, să-l pot mângâia. Dar nu știam c-asta-nseamnă să fii domnișoară; nici că asta poate fi pentru mine-o problemă. Instinctiv, singurul lucru pe care-l puteam
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
Sau printre oameni, prefăcându-ne că nu suntem ce suntem unul pentru altul. El, muncitorul, eu, ruda patronului, am asistat amândoi la proclamarea Republicii Catalane în Piața Sant Jaume, la Barcelona. Miquel era-nflăcărat și s-a-nscris curând în FAI1). Am bătut cu Miquel drumurile speranței, fără să putem să ne ținem de mână, dar uniți de bucuria nemăsurată pe care-o trezesc visurile colective. Și-mpreună-am călcat multe pensiuni din portul Barcelonei (mereu cât mai departe de Feixes și de
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
de partizani, care trăia-n Franța lui Pétain cu inima cât un purice și care-acum fusese trimis la Barcelona să reia legătura cu tovarășii din interior. Anume cu Saborit. Îi aducea instrucțiuni scrise. Cifrate, dar scrise. Lângă inimă, care-i bătea bezmetic, acum, când ajungea-n față la cinema Borrŕs și vedea că nu, nu se-ntâmplă nimic ciudat în jurul lui, că totu-i în ordine. Casiera nu s-a oprit din tricotat când i-a plătit biletul. Nici nu l-
Umbra eunucului by Jana Balacciu Matei () [Corola-journal/Journalistic/12501_a_13826]
-
In. 12, 32), prezice El. Aproape anticipând un astfel de deznodământ, pasajul îndeamnă la reflecție asupra scopului acestei suferințe nevinovate: „Dar El a luat asupră-Și durerile noastre și cu suferințele noastre S-a împovărat. Și noi Îl socoteam pedepsit, bătut și chinuit de Dumnezeu. Dar El fusese străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre. El a fost pedepsit pentru mântuirea noastră și prin rănile Lui noi toți ne-am vindecat” (Is. 53, 4-5). Această profeție este uluitoare și
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
I-au dat să bea oțet amestecat cu fiere, iudeii nu se opresc aici, ci își augmentează răutatea, sporindu-și vinovăția; se observă o adevărată emulație între dânșii în a nu rata nici o ocazie de a-L batjocori, umili și bate; chiar când Îl văd pironit pe cruce Îl ocărăsc și ei și cei ce treceau. Dar cel mai cumplit decât toate era că Mântuitorul pătimea acestea sub învinuirea de amăgitor și înșelător, de îngâmfat, de om care s-a lăudat
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
caute. „După ce au trecut treizeci de zile, de vreme ce nu venise nimeni la el, a trimis Dumnezeu un înger să-i slujească și a petrecut cu el șapte zile. Apoi și-au adus aminte frații și au venit să-l caute. Bătând ei la ușă, s-a dus îngerul, iar bătrânul striga dinăuntru: «Plecați de aici fraților». Dar ei stricând ușa, au intrat și l-au întrebat, pentru ce striga. El le-a răspuns: «Treizeci de zile am pătimit și nimeni nu
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
-mi aduc aminte să-l fi văzut vreodată rîzînd degajat. Cu o maximă demnitate el pare a-și fi trăit anii lungi de exil într-o gravă tensiune. ,}ara întristării", ,România, altădată senină", îi era mereu prezentă. Cine e mai bătut de vînturi decît noi, cei de aici, în căutarea }ării, și cei de acolo, din }ară, în propria căutare" (Românește, ed. 1991, p. 268). Poate că idealurile nu au fost integral realizate decît de cei cîțiva care i-au cunoscut
Virgil Ierunca - 85 - Omul care tace by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11423_a_12748]
-
de a se face ascultat și de a convinge. Avea cunoștințe aprofundate de drept civil și îl uimește pe Mârzea, absolvent de Drept, cu ,știința de a se descurca printre paragrafe, cu informațiile sale detaliate din cazuistica curentă, spețe, cazuri". Bătea cartierele nevoiașe ale Clujului ajutându-i pe unul și pe altul, oameni cu necazuri, implicându-se în rezolvarea cine știe cărei dispute locative, în obținerea vreunei mult râvnite aprobări, făcând bine turmei pe care o păstorea și oricui apela la el. Pe
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
era: ,Eu sînt un liberal care am făcut pușcărie în numele PN}". Și, mai spunea Adrian Marino, un om care a făcut pușcărie în numele Partidului Național }ărănesc nu va putea niciodată să facă parte din alt partid, chiar dacă inima sa a bătut întotdeauna pentru liberalism. Și cel puțin două din cărțile publicate de el în ultimii ani, Al treilea discurs. Cultură, ideologie și politică în România (dialog cu Sorin Antohi) și Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale, demonstrează fără echivoc
Pledoaria unui extremist de centru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11425_a_12750]
-
ŤCine să mă audă?ť ŤFoștii deținuți politici, cum cine? Doar nu turcii.ť ŤLas' că m-am lămurit eu și cu ei, niște pușlamale. După ce-au mâncat și au băut pe banii statului, la răcorică, să nu-i bată soarele și să le strice tenul, au poluat Cișmigiul cu zaruri. Șase-patru, poartă-n casă, numa' așa-i auzeai.ť ŤHai, nu esagera, ce-au mâncat, mă rog? Au mâncat bătaie, asta da. Că de mâncarea aia nici }onțonel al
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]