1,734 matches
-
portițelor răsuflătorilor (în a treia parte). Lăsarea detaliilor la sfârșit constitue un fel de semnal textual de sfârșit de sub-parte. Descrierea este realizată de o privire care, după ce ar fi contemplat fațada, ar urca spre giruetă, apoi ar coborî până la beciuri, mergând, la fiecare etaj, de la ansamblu la detaliu. Textul "naturalizează" descrierea, lăsând să se înțeleagă că privirea este cea a "tânărului lucrător" care "recunoaște" casa despre care i se vorbise; altfel spus, caracteristicile acestei case sunt presupuse a corespunde unei
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
, Nicolae (a doua jumătate a sec. XVIII), fabulist. Apărut în 1784, la Beci (Viena), dar descoperit abia în 1976, opusculul lui O., Alese fabule, devansează cu trei decenii cartea de fabule tălmăcite și prelucrate de Dimitrie Țichindeal după Dositei Obradovici. Bănățeanul, „practicant crăieștilor de cămară venituri” din Deta, este, așadar, primul fabulist român
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
contemporane. Strădania lui nu a fost numai una de tălmăcire literală. Căci, precizează el, „la fieștecare fabulă din jos o învățătură scurtă am adăugat”. Ar fi vorba deci și de o încercare de adaptare a acestor fabule. SCRIERI: Alese fabule, Beci [Viena], 1784; ed. îngr. și pref. Mircea Popa, Cluj-Napoca, 1985. Repere bibliografice: Mircea Popa, O carte veche necunoscută, ST, 1976, 6; Dicț. lit. 1900, 654; Mircea Popa, Tectonica genurilor literare, București, 1980, 75-86. F.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
Iconomu la Ciortești (punctul Schitul Vechi), în 1978, și Brădicești-Dolhești (punctele Cotu Perjului și Sub Margini), în 1979. Istoricul este completat cu perieghezele lui M. Tănăsachi (1979) la Țibănești (punctul Ciriteii Mari) și A. Rusu (1979-1980) la Bâcu-Ipatele (punctul Pe beci), Cioca Boca, comuna Șcheia (punctul Cioate), Drăgușeni (punctele Coasta Coșerului și Țarâncă), Frenciugi-Drăgușeni (punctul La Podeț), Ipatele (punctele Țarină și Petrești) și Satu Nou-Șcheia (punctele Bobeică, Șesul lui Ștefan, Promoroace nord și Promoroace sud). V. Chirica (1983) la Dagâța (punctul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dispuse în val, specifice secolului X. Cercetare M. Florescu și V. Căpitanu, 1957-1968. Materialul este la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău. Bibliografie: Florescu M., Căpitanu 1969, p. 256; Teodor 1997c, p. 45. 10. Bâcu (comuna Ipatele), județul Iași a) Pe beci: pe un bot de deal aflat la sud de drumul spre Satu Nou, mărginit la est de Pârâul Stavnic și la vest de drumul spre Frenciugi, s-au găsit fragmente de vase modelate la mâna și la roată, caracteristice secolelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
îi aparține, folosind ca in stru men te ale tor tu rii și ale răzbunării chiar unel te le meseriei lor: astfel, mă ce la rii au obiceiul „să um fle pe ga lanți cu țea va, ca pe ber beci și-i tri me tea acasă în că ru ță“; croito rii își uti li zea ză foar fe ce le pentru a-i scopi pe ne fe ri ciți; iar bă ca nii îi des poa ie pe intruși
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ăștia s-au mai șlefuit, oare de ce produc aceleași efecte? Cuvântul, constat, desemnează situarea față de cineva aflat pe o poziție morală inferioară, dedesubt, jos de tot, sub pat, În subsolul bunului-simț. În politică ar semnifica predilecția pentru aranjamente clocite În beciuri rău mirositoare, În subterană; iar aplecarea pentru scandaluri și subsoluri ar semnala o afecțiune, o boală psihică sau/și morală. În tot cazul, opusul lui Înalt, superior, sus, la aer, a poziției de dominare a situației. Lehamitea are Însă și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
ard "focuri", "ard banii", "joacă comoara"; aparțin "jidovilor" "urieși", se găsesc mai ales într-un vas sau o "căldare" de aramă, sau în preajma unui semn, un "bour", iar în cazul averilor fabuloase ale bogaților sau ale împăraților, în "tainițe adânci", "beciuri mari" cu uși de fier și lacăte de nedescuiat. Există comori bune -lăsate spre norocul cuiva - și comori rele, "vrăjite, afurisite, legate", păzite de spirite (știma/duhul banilor, diavolul sau "cel-de-pe-comoară") care "aprind focul pe ele", bani care rămân "jurați
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
catolici germani și unguri, în timpul lui Despot Vodă, funcționând aici un colegiu latin (Schola Latina). Vechiul Drum al vinului lega Cotnariul de Hârlău cuprinzând numeroase obiective istorice. Podu ri de pi atră (sec. 15), o biserică de lemn (sec. 17), beciuri domnești (sec. 15), biserica Domneasca Sf. Parascheva (1493), cti torii al e lui Ștefan cel Mare, apoi ruinele Academiei Latine Despo t Vodă ( sec. 16 ), cetatea traco-getica Catalina (sec. 4-3 î. Hr.), conacul ctitorit de Nestor Ureche (reconstruit de Cantacuzino Pașcanu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1624), mormântul Episcopului Amfilohie Hotinul (autorul primului manual de geografie, mort în 1800), biserica Scobinți (1849), schiturile Lupărie, Cotnari, formează un bogat vestigiu al urmelor trecutului ce dăinuiesc până în prezent. Prin excelență, comuna Cotnari adăpostește un complex de vestigii istorice, beciurile domnești din centrul comunei și vestigiile de pe Dealul Cătălina fiind numai câteva exemple. Așadar, pe lângă viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pe lângă viile întinse pe sute de hectare, care transformă Cotnariul și celelalte comune într -un spaț iu pitoresc, turiștii ar putea vizita: Biserica Domnească Sf. Parascheva, atribuită lui Ștefan cel Mare, ruinele Academiei Latine de pe vremea lui Despot Vodă sau beciurile domnești din centrul comunei Cotnari. Apoi cetatea traco-getică de pe dealul Cătălina, schiturile Lupărie ori Cotnari sau, trecând peste un pod de piatră de râu, de pe vremea lui Ștefan cel Mare, să viziteze castelul din satul Cârjoaia. Iar cum prin reînvierea
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
te poți ap oi desf ăta în prezența celor mai reprezentative vinuri ale podgoriei. Impresionantele hrube Hrubele, adevărate palate subterane care ascund de secole cel mai de preț tezaur al județului Iași, după cum spunea academicianul Valeriu Cotea * O călătorie prin beciurile străvechi, lungi de zeci de metri, cu bolte înalte săpate la o adâncime de peste 15 metri, este atât o î ntâlnire cu istoria cât și cu spiritualitatea moldoveană * în zon a Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, boierii propriet ari de p
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
reportaj cu unele din cele mai minunate locuri, prea puțin cunoscute, lăsate moștenire ieșenilor de către istorie: Un adevărat oraș subteran, cu palate cu bolți înalte, construit de-a lungul secolelor de boierii români cu dragoste pentru viticultură. Sunt pivnițele și beciuri le din z ona Cotnari - Ceplenița - Hârlău - Deleni, minuni ale arhitecturii viticole, zidite din piatră ʺrecoltatăʺ de pe dealul Cătălina sau de pe dealurile din Deleni. Unele păstrează și astăzi calitățile deosebite ale soiurilor autohtone de la Cotna ri, Gras a de Cotnari
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
inestimabil care ne -a însoțit în istorie și ne-a legat de alte popoareʺ, după cum spunea academicianul Valeriu Cotea, vorbind bineînțe les de v inurile de Cotnari. Redăm mai jos impresiile din ziarul amintit . Palatul subteran Vlădoianu Nu vom prezenta beciurile într-o ordine cronologică sau a mărimii. Vor fi prezentate în ordinea în care le-a ales inspirația jurnalistică. Prima oprire, la ʺbeciul Vlădoianuʺ, construit la sfârșitul secolului 19 de famili a de boi eri care a dat și numele
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
o ordine cronologică sau a mărimii. Vor fi prezentate în ordinea în care le-a ales inspirația jurnalistică. Prima oprire, la ʺbeciul Vlădoianuʺ, construit la sfârșitul secolului 19 de famili a de boi eri care a dat și numele acestui beci. Beciul este construit în spat ele Palatului de la Cârjoaia, ridicat de boierul Vasile Vlă doianu. Castelul de la Cârjoaia Săpat la o adâncime de 15 metri, beciul Vlădoianu are dimensiuni impresionante. Până jos se poate ajunge după ce ai coborât niște trepte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
ordine cronologică sau a mărimii. Vor fi prezentate în ordinea în care le-a ales inspirația jurnalistică. Prima oprire, la ʺbeciul Vlădoianuʺ, construit la sfârșitul secolului 19 de famili a de boi eri care a dat și numele acestui beci. Beciul este construit în spat ele Palatului de la Cârjoaia, ridicat de boierul Vasile Vlă doianu. Castelul de la Cârjoaia Săpat la o adâncime de 15 metri, beciul Vlădoianu are dimensiuni impresionante. Până jos se poate ajunge după ce ai coborât niște trepte înalte
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
secolului 19 de famili a de boi eri care a dat și numele acestui beci. Beciul este construit în spat ele Palatului de la Cârjoaia, ridicat de boierul Vasile Vlă doianu. Castelul de la Cârjoaia Săpat la o adâncime de 15 metri, beciul Vlădoianu are dimensiuni impresionante. Până jos se poate ajunge după ce ai coborât niște trepte înalte din lespezi de piatră. În plină arșiță de vară, răcoarea beciului Vlădoianu te izbește imediat ce ai coborât primele trepte. Lung de 30 de metri și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
boierul Vasile Vlă doianu. Castelul de la Cârjoaia Săpat la o adâncime de 15 metri, beciul Vlădoianu are dimensiuni impresionante. Până jos se poate ajunge după ce ai coborât niște trepte înalte din lespezi de piatră. În plină arșiță de vară, răcoarea beciului Vlădoianu te izbește imediat ce ai coborât primele trepte. Lung de 30 de metri și înalt de circa 6 metri, în beciul Vlădoianu se pot păstra pest e 100.00 0 de litri de vin. Se mai păstrează și astăzi crama
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se poate ajunge după ce ai coborât niște trepte înalte din lespezi de piatră. În plină arșiță de vară, răcoarea beciului Vlădoianu te izbește imediat ce ai coborât primele trepte. Lung de 30 de metri și înalt de circa 6 metri, în beciul Vlădoianu se pot păstra pest e 100.00 0 de litri de vin. Se mai păstrează și astăzi crama în care boierul Vlădoianu, fost ministru de finanțe al României antebeli ce, își făcea vinul. Crama era chiar deasupra beciului. După ce
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
în beciul Vlădoianu se pot păstra pest e 100.00 0 de litri de vin. Se mai păstrează și astăzi crama în care boierul Vlădoianu, fost ministru de finanțe al României antebeli ce, își făcea vinul. Crama era chiar deasupra beciului. După ce st rugurii culeși de pe cele 50 hectare de viță de vie erau zdrobiți, mustul era coborat printr-o gaură săpată în podeaua cramei direct în butoaiele din beci. După anul 1990, proprietatea Vlădoianu, castelul, beciul, cramele, dormitoarele slugilor, au
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al României antebeli ce, își făcea vinul. Crama era chiar deasupra beciului. După ce st rugurii culeși de pe cele 50 hectare de viță de vie erau zdrobiți, mustul era coborat printr-o gaură săpată în podeaua cramei direct în butoaiele din beci. După anul 1990, proprietatea Vlădoianu, castelul, beciul, cramele, dormitoarele slugilor, au fost retrocedate urmașilor boierilor. După retrocedare, acestea au fost cumpărate de la urmașii boierului de S.C . Cotnar i SA, care va implementa aici un proiect de dezvoltare a turismului viticol
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Crama era chiar deasupra beciului. După ce st rugurii culeși de pe cele 50 hectare de viță de vie erau zdrobiți, mustul era coborat printr-o gaură săpată în podeaua cramei direct în butoaiele din beci. După anul 1990, proprietatea Vlădoianu, castelul, beciul, cramele, dormitoarele slugilor, au fost retrocedate urmașilor boierilor. După retrocedare, acestea au fost cumpărate de la urmașii boierului de S.C . Cotnar i SA, care va implementa aici un proiect de dezvoltare a turismului viticol. ʺBeciul, jumătate, va fi plin cu vin
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Vlădoianu, era risipitor și a murit în anul 1907, la Cannes. Includerea acestor obiective istorice într-un circuit turistic le va pune pe deplin în valo are. Un conac subteran în vârf de deal Nu mai puțin impresionante sunt însă beciurile subterane de pe dealul Hodora. Sunt ʺbeciurile boierului Arapuʺ. Dealul Hodora se află la marginea drumului național Târgu Frumos - Hârlau - Botoșani, pe partea d reaptă. Conacul, anexele și beciul nu sunt vizibile, nu se pot vedea de turiștii care ar circula
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
conac subteran în vârf de deal Nu mai puțin impresionante sunt însă beciurile subterane de pe dealul Hodora. Sunt ʺbeciurile boierului Arapuʺ. Dealul Hodora se află la marginea drumului național Târgu Frumos - Hârlau - Botoșani, pe partea d reaptă. Conacul, anexele și beciul nu sunt vizibile, nu se pot vedea de turiștii care ar circula cu mașina pe acest drum. Vechea curte boierească este bine ascunsă și păzită de vii. Săpate, de asemenea, la o adâncime de 15 metri, galeriile sunt de dimensiuni
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
boierească este bine ascunsă și păzită de vii. Săpate, de asemenea, la o adâncime de 15 metri, galeriile sunt de dimensiuni mult mai mari decât cele de la Cârjoaia. Pe lângă galeria principală care are o lungime de 60 d e metri, beciul are și o ramificație de dimensiunile beciului de la Cârjoaia. Având în vedere dimensiunile, în acest beci se pot depozita peste 200 mii de litri de vin. Izvoarele istorice consemnează că, în anul 1886, moșia Hodora a fost cumpărată de bancherul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]