1,091 matches
-
acestui tip de abordare, demonstrînd superioritatea teoriei sale față de alte lucrări cu pretenții de tratare a unei problematici similare, dar care nu reușesc decît să fie ori simple demersuri eclectice, ori axate reducționist pe un singur tip de discurs, cel beletristic. De aceea, valorificînd opiniile unor autori de referință, precum de Saussure, Bahtin, Bally, Genette etc. și urmărind modelul coșerian, Jean-Michel Adam consideră că se impune crearea unei teorii novatoare în care să se opereze cu un aparat conceptual specific și
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
economia textului; de altfel, însuși conceptul de text este remaniat, el acoperind unitatea în tensiune între un principiu de coeziune și un principiu de progresie, stabilit în prealabil ca obiect de analiză, prelevat din codul scris sau oral, din stilul beletristic sau din cele non-beletristice. Apoi, orice tip de text reprezintă simultan o unitate compozițională, construită pe baza unui plan (fix sau ocazional) și o unitate configurațională care subsumează părțile și determină o înțelegere globală a sensului. Problemele conectorilor, ale rolurilor
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
trad. Antonia Constantinescu, București, Univers, 1977, p. 249) Articolul "discurs" din Enciclopedia lui Diderot și d'Alembert definește sensul cuvîntului din punct de vedere retoric, apropiindu-se astfel de o definiție mai textuală a activității lingvistice a subiecților vorbitori: DISCURS, (Beletristică) în general se folosește pentru tot ceea ce pornește de la facultatea de a vorbi & este derivat din verbul dicere, "a zice", "a vorbi"; este gen în raport cu discursul oratoric, discursul solemn, orațiune. Părțile discursului, după antici, erau: exordiul, propoziția sau narațiunea, confirmarea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
mută, încerc să-mi vindec rănile. De ce plângi, Cati?! Îmi amintesc de soare, de dimineți cu zâmbete, de lumină. De ce plângi, Cati?! De ce plângi, Cati când îți amintești, când strângi pulberi de rouă ?! De ce plângi, când te doare?! De ce plângi?! BELETRISTICĂ Nu mai plâng de un secol de durere și de un mileniu de istorie. Nu mai răscolesc în Cenușa Imperiului în care am fost Prinț și Cerșetor. Nu am strivit minuni, nu m-am pierdut La Răscruce de vânturi, nu
JURNAL ABSENT by CATI GAVRIL () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1688_a_2950]
-
o creștere a tirajelor, fiind publicate cu precădere lucrările inspirate din realitățile complexe ale vieții socialiste 70. Existau și "neîmpliniri ideologice și artistice", dar pe care activiștii de partid se obligau să le depășească până la întocmirea următorului raport. În privința literaturii beletristice, raportul Secției Propagandă informa că aceasta se îmbogățise în 1987 cu lucrări originale "inspirate din trecutul glorios de luptă al poporului (...) cu un vibrant conținut, patriotic, umanist (...)"71. Raportul critica CCES pentru avizarea unor lucrări cu conținut necorespunzător, ambiguu și
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
făcuseră datoria încurajând publicarea unor autori ale căror opere care nu reflectau îndeajuns realitățile contemporane în detrimentul "talentelor autentice, legate prin întreaga lor creație de idealul umanist revoluționar al maselor populare"72. Tematica planului editorial pe anul 1987, prevedea pentru literatura beletristică publicarea acelor lucrări care reflectau "realitatea completă" a societății comuniste, precum și reeditarea unor opere clasice. Pentru traducerile din literatura universală, criteriul valoric-educativ era dublat de cel al costurilor scăzute fiind propuse spre publicare numai acele lucrări care nu necesitau plata
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
este poate și mai evidentă pentru stadiul actual al literaturii americane contemporane. Barbara Lounsberry nota în "Arta faptului" că cea mai răspândită revistă din America, New York Times Book Review, recenzează de trei ori mai multe lucrări de specialitate decât opere beletristice. (xi). Acesta nu înseamnă că toate lucrările mai sus menționate fac parte din categoria "jurnalismului literar" narativ dacă luăm în considerare faptul că revista include autobiografii, istorie, cercetări sociale și așa mai departe. Dar aici sunt incluse și lucrări ca
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
să înțeleagă este că există motive critice pentru care studiul jurnalismului convențional a determinat deprecierea jurnalismului literar de către savanți. Aceste motive justifică alegerea adjectivului "modern" ca un nume hegemonic, atât pentru practica jurnalistică a acelei perioade, cât și pentru practica beletristică, nume ce tindea să marginalizeze jurnalismul literar narativ. Astfel, Many face cunoscută o ipoteză fundamentală în istoria jurnalismului american, care caracterizează evoluția stilului de știri obiectiv drept o victorie asupra altor stiluri. După cum spune Frank Luther Mott, "încă de pe vremea
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de ordin artistic" (Iordan, 1975, p. 11). V.2. Stilurile funcționale ale limbii române actuale În literatura de specialitate sunt actualizate diferite tipuri de stiluri funcționale: de exemplu, "stiluri colective informale" (stilul conversației, stilul epistolar) vs. "stiluri colective funcționale" (stilul beletristic, stilul științific, stilul religios, stilul publicistic, stilul juridico-administrativ) vs. alte stiluri, care au trăsături specifice, dar nu sunt considerate ,,profiluri stilistice autonome": stilul gnomic, stilul filozofic, stilul politic (Irimia, 1999, p. 67, pp. 160-168) etc. Structura clasică a sistemului stilurilor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
după Irimia (1984), stilurile funcționale ale limbajului oral de stilurile funcționale ale limbajului scris. Astfel, primei clase, cea a stilurilor funcționale ale limbajului oral i se subsumează: * stilul conversației curente (neutru); * stilul conversației oficiale (solemn); * stilul conversației familiare (familiar); * stilul beletristic; iar din clasa stilurilor funcționale ale limbajului scris fac parte: * stilul științific; * stilul beletristic; * stilul publicistic; * stilul juridico-administrativ. Fiecare dintre aceste stiluri se caracterizează prin elemente de specificitate, asociate contextelor de actualizare a anumitor componente ale comunicării orale/ scrise; vezi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Astfel, primei clase, cea a stilurilor funcționale ale limbajului oral i se subsumează: * stilul conversației curente (neutru); * stilul conversației oficiale (solemn); * stilul conversației familiare (familiar); * stilul beletristic; iar din clasa stilurilor funcționale ale limbajului scris fac parte: * stilul științific; * stilul beletristic; * stilul publicistic; * stilul juridico-administrativ. Fiecare dintre aceste stiluri se caracterizează prin elemente de specificitate, asociate contextelor de actualizare a anumitor componente ale comunicării orale/ scrise; vezi, de exemplu, în planul conținutului, aceeași temă de discuție abordată între colegi vs. în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale normelor limbii române literare actuale în conversația familiară și în cea curentă (nepronunțarea articolului hotărât enclitic: copilu, domnu; arhaisme, regionalisme fonetice, forme populare etc.) vs. respectarea normelor în vigoare în conversația oficială; * fonetisme arhaice, regionale, populare etc. în stilul beletristic oral ca marcă a literaturii populare, în general, a fenomenului circulației creațiilor colective, dar și cu rol în potențarea mesajului, prin trimiteri către o anumită epocă, anumite repere spațiale, anumite caracteristici ale personajelor etc.; (b) la nivel lexical-semantic: * valorificarea alternativă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
personajelor etc.; (b) la nivel lexical-semantic: * valorificarea alternativă/ complementară în stilul conversației curente și în cel familiar a cuvintelor/expresiilor cu sens propriu și cu sens figurat vs. predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru sensul propriu vs. preponderența, în stilul beletristic oral, a sensului figurat al unităților lexicale sau a utilizării unităților lexicale caracterizate prin [+ expresivitate]; * existența unei anumite ,,specializări" din perspectiva claselor lexicale actualizate: regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
regionalisme și cuvinte/expresii populare (în varianta rurală a conversației curente și în stilul conversației familiare) vs. forme populare și neologisme (în varianta urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea diminutivelor (în stilul conversației familiare și în stilul beletristic oral); * valorificarea de cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
urbană a conversației curente) vs. neologisme și, în funcție de context, termeni de specialitate (în stilul conversației oficiale); stilul beletristic oral valorifică toate valențele claselor lexicale (cu excepția neologismelor și a termenilor de specialitate); * folosirea diminutivelor (în stilul conversației familiare și în stilul beletristic oral); * valorificarea de cuvinte compuse care trimit către carateristici ale persoanelor/ personajelor, unele cuvinte chiar create prin compunere prin alăturare cu sau fără cratimă de exemplu, numele personajelor din basmele populare (Statu-Palmă-Barbă-Cot, Făt-Frumos etc.); * predilecția, în stilul conversației oficiale, pentru
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
interlocutor, sunt actualizate și pronume de politețe de tipul dumneata, dumnealui, structuri de tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
tipul domnule + prenume sau domnule + nume etc.) vs. impunerea, în stilul conversației oficiale, a termenilor adresativi cu trăsătura semantică [+ politețe], [+ diplomație] etc.; * actualizarea, în texte subsumate stilului beletristic oral, cu rol stilistic, a unor arhaisme, regionalisme morfologice; * folosirea, în stilul beletristic oral, a anumitor moduri și timpuri verbale cu valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
valențe specifice: imperfectul acțiune durativă, iar perfectul simplu acțiune derulată rapid în basme; prezentul cu rol în implicarea afectivă a auditoriului în doine; imperativul, cu caracter mobilizator în strigături etc.; * predilecția, mai ales în stilul conversației familiare și în stilul beletristic, pentru mijloacele expresive de formare a superlativului absolut (vezi supra, gradele de comparație ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs.
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
ale adjectivului și ale adverbului); (d) la nivel sintactic: * alternarea topicii obiective și a celei subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
subiective, în stilul conversației curente și în cel al conversației familiare vs. impunerea topicii obiective în stilul conversației oficiale vs. valorificarea topicii subiective în stilul beletristic oral; * alternarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a construcțiilor enunțiative/ interogative, neexclamative/ exclamative vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială; * utilizarea, în stilul beletristic, a unor construcții rimate, ritmate, forme repetate (sub formă de refren, ca laitmotiv etc.), structuri incidente etc. V.2.2. Stilurile funcționale ale limbajului
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vs. predilecția pentru enunțuri neexclamative, fără implicare afectivă, în conversația oficială; * valorificarea, în stilul conversației curente, în cel al conversației familiare și în stilul beletristic oral, a unor structuri eliptice vs. evitarea acestor structuri în conversația oficială; * utilizarea, în stilul beletristic, a unor construcții rimate, ritmate, forme repetate (sub formă de refren, ca laitmotiv etc.), structuri incidente etc. V.2.2. Stilurile funcționale ale limbajului scris se caracterizează prin următoarele elemente de specificitate 142: (a) la nivel fonetic/fonologic: * respectarea normelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
funcționale ale limbajului scris se caracterizează prin următoarele elemente de specificitate 142: (a) la nivel fonetic/fonologic: * respectarea normelor limbii române literare actuale, în stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. încălcarea acestor norme în stilul publicistic și în cel beletristic (vezi, de exemplu, utilizarea în articole gen pamflet a unor fonetisme regionale, arhaice, populare, argotice sau de jargon; apariția în unele reviste, jurnale, la unele edituri a unor texte care nu respectă normele scrierii cu â/î etc.); (b) la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
termenilor de specialitate și a neologismelor în stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. variația categoriilor de lexic în stilul publicistic, ca rezultat al adaptării la particularitățile diferitelor categorii de public-țintă vs. aceeași variație, dar în scop estetic, în stilul beletristic scris; * valorificarea, cu precădere în stilul beletristic scris și, contextual, în cel publicistic (vezi, de exemplu, în titluri), a unor creații de cuvinte, sinonime stilistice, structuri antonimice, jocuri de cuvinte construite pe baze paronimice, respectiv pe omonimii, polisemii etc.; (c
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. variația categoriilor de lexic în stilul publicistic, ca rezultat al adaptării la particularitățile diferitelor categorii de public-țintă vs. aceeași variație, dar în scop estetic, în stilul beletristic scris; * valorificarea, cu precădere în stilul beletristic scris și, contextual, în cel publicistic (vezi, de exemplu, în titluri), a unor creații de cuvinte, sinonime stilistice, structuri antonimice, jocuri de cuvinte construite pe baze paronimice, respectiv pe omonimii, polisemii etc.; (c) la nivel morfologic: * folosirea cu predilecție a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]