1,499 matches
-
Attali, Jacques, Schiță de istorie a viitorului, Polirom, Iași, 2007 Bell, Roger T., Teoria și practica traducerii, Polirom, Iași, 2000 Benveniste, Emile, Vocabularul instituțiilor indo-europene, Paideia, București, 1999 Bidu-Vrănceanu et alii, Dicționar de științe ale limbii, Nemira, București, 2001 Boer, Berna de, Lijmbach, Birgit, Olandeza pentru începători, Editura Niculescu, București, 2007 Bowle, John, The Unity of European History. A political and cultural Survey, Revised and expanded edition, Oxford University Press, London, Oxford, New York, 1970 Braudel, Ferdinand, Gramatica civilizațiilor, vol. I-II
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
domnule șef de gară, mă auziți? Foarte rău. E rău la dumneavoastră, mergeți la plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Foarte rău. E rău la dumneavoastră, mergeți la plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului. Iar șeful de gară, adăugă încet
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
plajă? Cum? E rău la dumneavoastră, am zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului. Iar șeful de gară, adăugă încet, pentru el însuși: "Și să uiți, Doamne, că
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
zis? Bou, ce bou? Rău, rău, nu bou! Ah, rău, de ce rău? Să lăsăm... Trebuie să coborâți steagul în bernă! Ce să coborâm? Steagul! În bernă! Aa, am înțeles, să coborâm steagul în bernă. Și de ce să coborâm steagul în bernă? A murit Goga. Cântărețul durerii noastre seculare, poetul Octavian Goga, a murit. Dumnezeu să primească la el sufletul poetului. Iar șeful de gară, adăugă încet, pentru el însuși: "Și să uiți, Doamne, că poetul durerii noastre seculare a fost șeful
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Socialist Panelenic". 48 M.P.L.A. "Mișcarea Populară de Eliberare a Angolei". 49 S.A.L.T. ("Strategic Arms Limitations Talks") acorduri între americani și sovietici, semnate după 1967, al căror scop este limitarea, într-o manieră echilibrată a armamentului nuclear (cf. J. Bouillon, D. Berne, F. Brunei, P. Verley, Le temps present Paris Bordas, 1983, p. 128). 50 C.I.A. (Central Intelligence Agency "Agenția Centrală de Informații"). Legea privind securitatea națională din 1947 a creat C.I.A., destinată a strînge informații necesare pentru păstrarea securității SUA. C.I.A.
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
49,90 lei; omnibus, cl. I, 55,40 lei; cl. II, 41,60 lei; cl. III, 27,70 lei (pp. 224- 226). de la bucurești, cu trenul express, în europa Amsterdam, cl. I, 286,50 lei; cl. II, 221,35 lei; Berna, cl. I, 258,40 lei; cl. II, 188, 30 lei; Bruxelles, cl. I, 303,90 lei; cl. II, 224,50 lei; Budapesta, cl. I, 115, 85 lei; cl. II, 82,60 lei; Frankfurt pe Main, cl. I, 246, 45 lei
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lui Proțap, Măriuța a Baroiului, Saveta Bida, Pachița Ursache, Ileana Ghiurcului, Viorica Nemțoc de la Țarnă, Margalina, Doca, Verona); supranumele/poreclele (Barabulă, Doba, Ivan, Catrinoasa, Verigă, Bodașcă, Tărâță, Bordei, Forman, Putinică, Ciocârlie, Chiron); toponimia minoră (Întrepareie, Puntea de la Mitoc, Hlineț, Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r este muiată sau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
toți să fie omeniți cum se cuvine. Despre fapta lui Barabulă, mama i-a povestit tatei mult mai târziu. N-a vrut să le strice gospodarilor cheful. Asemenea clăci a mai organizat tata cu sătenii pentru căratul buștenilor din pădurea Berna, când am construit șura și grajdul și când am ridicat o casă nouă. De asemenea, mama a mai organizat și ea câte o clacă de scărmănat penele de gâscă sau pentru tors fuioarele de in și cânepă. Fiind două fete
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
sat, că, dacă schimbi aerul, îți trece tusea, nu ai complicații la plămâni. De aceea, tata îngrijorat de sănătatea surorii mele, Oltea, a vorbit cu pădurarul poreclit Tafulă, să ne ia pe amândouă trei săptămâni la căsoaie, la el, pădurea Berna. Oltea se întrecea cu tusea. N-o slăbea nici zi, nici noapte. Părinții erau îngrijorați. Așa că ne-a luat pădurarul și-am trăit ca-n sânul lui Adam vreo trei săptămâni. Aveam un program deosebit, dar relaxant și dătător de
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea Berna, mulți i-au tăiat pentru căpriori și scânduri (la gater) au venit meșterii din sat și lucrătorii. Cel mai vestit maistru era un gospodar de pe lan, cu un singur ochi, poreclit Fârștit. Și-a mai luat cu el, alt meșter
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
felinare, care ardeau toată noaptea. Prin rotație, ciobanii făceau de serviciu și noaptea, păzind stâna și oile. Ei aveau niște bâte mari de lemn, ce le serveau ca arme de apărare, în caz de atac. Uneori năvăleau lupii din pădurea Berna, de la Fântâna Albă, alteori bande de hoți se încumetau să atace stâna. La această stână, fiind mai înstărită, aveau și doi cai tineri, care îi ajutau pe ciobani în cele mai diverse situații. De câteva ori pe vară, mergeam cu
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
alții, să-și împărtășească bucuria comuniunii care înviază sufletele din egoism și uitare. La sădit puieți Printre multiplele acțiuni organizate de Școala elementară din sat, împreună cu primăria, se înscrie și săditul puieților. Obținând puieții de la domnul Tafulă, pădurarul de la pădurea Berna, Ion Șerbănescu, directorul școlii, învățătorul Gheorghe Nastase și tatăl meu, secretarul (notarul) Silvestru Lavric, au trecut la treabă. Ei au considerat că natura trebuie sprijinită. Nu poți comanda naturii decât dacă îi dai ascultate" (Bacon). Au sortat puieții, de plop
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
acceptă cu deschidere și Înțelegere, spo rind farmecul orașului. Dar am avut și alte motive. Printre ele, fascinația istoriei unei familii princiare pragmatice, ducii Zähringer, „Înte meietorii de orașe“, care au Înființat, pe lângă Freiburg, orașe ca Villingen, de la izvoarele Dunării, Berna, Fribourg, din Elveția, și altele, cu o arhitectură specifică, cu o concepție uni tară, foarte precisă, neobișnuită pentru acele vremuri - sfârșitul primului mileniu -, când se Încheia o epocă, pentru a face loc alteia, noi. Mai mult decât atât, actul de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
întunericului, mă îndreptam grăbit spre casă. Din când în când durerea din vârful degetului mare de la piciorul drept mă determina să calc mai mult pe călcâi, căci pielea, îmbibată în sânge cu praf și pământ, atârna ca un steag în bernă. Mingea noastră de cârpe, meșterită ad-hoc la începutul meciului, în ciuda eforturilor și a strădaniilor noastre, avea mai degrabă o formă ovală, ceea ce făcea ca echilibrul ei să fie precar și, ca o consecință directă a acestui fapt, loviturile să aibă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și bărbăție, mizeriile unei detenții îngrozitor de dure și inumane, având ca puncte de sprijin doi piloni de rezistență: încrederea desăvârșită în Dumnezeu și dorința nestăvilită de a se întoarce în mijlocul familiei sale: soție și copii. Nu știam că steagul în bernă fâlfâia deja și al intrarea în curtea noastră și că ne va însoți o mare parte din copilărie, marcându-ne în mod dureros întreaga existență. Cel ce păzește pe prunci este Domnul. (Psalmi 6) Dar cum, Doamne? În ce fel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
secolul al XI-lea: San Urbano alla Caffarela”, iar în 1929, sub conducerea lui Nicolae Iorga, examenul de docență la Facultatea de Litere și Filosofie din București. Între 1926 și 1939 a participat la numeroase congrese (Varșovia, Paris, Bruxelles, Stockholm, Berna, Londra) - cf. introducerea lui Ion Frunzetti, fost elev al său, la volumul Scrieri despre artă, Meridiane, București, 1980 (traduceri de Oana Busuioceanu, note de Th. Enescu și Ieronim Stoichiță). În 1942 pleacă în Spania, în calitate de consilier cultural la Legația română
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
comunist. Student la drept, foarte apreciat agitator de mase, este bine văzut de partid, astfel, în 1948, devine membru în biroul județean de partid din Iași. De aici este trimis la București la specializare pentru a pleca în calitate de diplomat la Berna. Cariera sa de activist comunist va fi frîntă cînd unul din lotul lui Alexandru Bogdanovici șef legionar, va recunoaște sub tortură că la o întîlnire cu acesta a participat și Țurcanu. Imediat va fi arestat și închis la Suceava, inclus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pumnilor dați în perete, nopțile lungit în pat numărând până la o mie, iepurele de casă găsit mai târziu, în aceeași dimineață, atârnând spânzurat de un cârlig într-o cămară - și, în sfârșit, imaginile de încheiere ale nenumăratelor rapoarte: steagul în bernă, serviciile memoriale, sutele de buchete și lumânări și jucării care acopereau treptele de la intrarea în școală, mâna însângerată a unei victime pe coperta revistei Newsweek, întrebările ridicate, umerii ridicați, procesele civile intentate, imitatorii, motivele pentru care renunți la rugăciune. Totuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
intensă de o lună, are nevoie de oarecare reparații. Ea a străbătut ca vehicul cât și ca... dormitor, următoarele țări: Cehoslovacia, Austria, Ungaria, Germania (D. și F.), toată valea Rinului, Franța, Olanda, Belgia, tot sudul Franței, Elveția cu Zürich, Geneva, Berna, lacul Como, Lucerna, nordul Italiei, Veneția etc. Încât mă mir că au putut ajunge cu ea și În starea În care se găsește (...). M-au rugat să am răbdare pentru altă ocazie din toamna aceasta. Ca să vin cu trenul, eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mamei”, din Sardinia, sau Anastasis, grecul arogant, „balonul umflat”. Pe scurt: o femeie adorabilă. Îi spun că poate venim să cerem azil politic în Elveția - ea aprobă. Știm că nu vom avea probleme cu ea. Mai greu cu autoritățile de la Berna. Îl ironizează pe Adrian Popescu, a cărui cucernicie romano-catolică devenise proverbială în grupul nostru. „Ar trebui să accepți să ți se spună «monsenior», zice Corinne, e o particulă de noblețe și un nume prin care te-ai individualiza pe fundalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
militari ai guvernului sovietic, ocupându-se cu spionarea ambasadelor puterilor aliate ale Rusiei”; ofițeri germani „au fost numiți comandanți în armata rusă, funcționari superiori în ministerele de Interne și, respectiv, de Externe ale Rusiei”. Documentele Sisson au fost publicate la Berna, în 1919. Consemnăm că unele copii ale documentelor Sisson au fost oferite spre cumpărare unui diplomat român al Legației din Viena, în februarie 1920, pentru suma de 20.000 de coroane, tranzacție ce s-a realizat în urma unei consultări între
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
reiese din Introducerea la cartea menționată, semnată de Marin C. Stănescu, dar și din lucrarea lui D. Volkogonov (Lenin, o nouă biografie, Orizonturi, București, 1997), se pare că acești autori n-au avut cunoștință de publicarea documentelor în cauză la Berna, în 1919. Aceeași necunoaștere explică și emoția diplomatului român de la Legația din Viena, care a cumpărat pe bani grei setul de copii ale documentelor deja publicate. Liderii bolșevici ruși refugiați în Elveția, Germania, Suedia și alte țări au fost ”coloana
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
prin Germania și Suedia, în Rusia. După sosirea sa la Petrograd, la 3/16 aprilie 1916, Lenin a scris camarazilor săi rămași în Elveția că „Germania s-a comportat foarte corect și a respectat cu strictețe toate condițiile convenite la Berna”. Nu este lipsit de interes faptul că, în pregătirea plecării grupului lui Lenin spre Rusia, Reichsbank a emis ordinul nr. 7433/2 martie 1917, adresat reprezentanților tuturor băncilor germane din Suedia, în care cerea să se onoreze cererile de bani
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
De reținut că toate acțiunile menționate s-au făcut în strânsă cooperare cu agenții germani. Documente și mărturii publicate după război atestă că se organizase minuțios asasinarea ministrului C. Diamandy pe drumul de întoarcere în țară. Documentele Sisson, publicate la Berna în 1919, dezvăluie un fapt puțin cunoscut. Liderii bolșevici și germani, aflați în decembrie 1917 în negocieri pentru pace la Brest-Litovsk, erau iritați de faptul că tentativele de răsturnarea a ordinii de stat în România nu reușiseră, regele și guvernul
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]