797 matches
-
seamănă perfect cu o pedeapsă fără sfârșit, sunt vecinii infecți din apartamentul de deasupra apartamentului tău. Am avut, preț de câțiva ani, în apartamentul de deasupra niște vecini odioși, pe care mă gândeam să-i omor. În fiecare sâmbătă petreceau bezmetic. Când dansau și se hârjoneau cu oaspeții, candelabrele se clătinau. Aveau și o combină muzicală de mare putere. Când se înfierbântau și dădeau muzica tare, se zguduia întreg blocul. Niște demenți, însă niște demenți binevoitori, cu care, în restul timpului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
unii într-alții pentru a ne fi mai cald. Copii! Copii, treziți-vă! Avem treabă, dragii mei! Sus! Hai, curaj! Așa! Mama, te rog frumos puțină apă. Imediat, Răduțu dragă, imediat... Crivățul necheza cu aceeași intensitate, urmându-și galopada lui bezmetică sub cerul plumburiu din care cădeau cantități uriașe de zăpadă, răsucite și spulberate cu o forță teribilă de vântul tăios. Dragii mei, avem nevoie de apă, dar lucrurile sunt puțin mai complicate; mai întâi să vedem cum putem să ieșim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ele! Au, așa, un mecanism interior care le semnalează cu precizie momentul culcării, precum și cel al trezirii. Dar de când cu AVICOLA, cu halele astea mari și luminate "à giorno", li s-a stricat și lor sistemul genetic natural și umblă bezmetice și împiedicate de colo-colo, scăpând ouăle pe unde se nimerește și moțăind de-an-picioarelea precum gâștele ajunse în stare avansată de euforie, după ce-au introdus în stomacul lor un polonic de dude coapte, intrând în comă alcoolică. Vai și-amar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
tristă mama la telefon. O cățea blândă, roșcată, care nici măcar un nume ca lumea nu avea i se spunea tot timpul "Fetița" sau "Cățeaua". Un câine trist de țară, mai tot timpul legat de capătul unui lanț lung sau alergând bezmetic după găini prin ogradă. Lătra noaptea, ca un paznic de nădejde. Dincolo de banalitatea acestui anunț (a murit un câine), pentru mine se ascunde o adevărată dramă, cea a exilului și a distanței. Tot ceea ce constituia cadrul amintirilor tale se duce
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cu tine. Ai fost iubirea vieții mele. Iartă-mă și adio pentru totdeauna. LEON” Carlina împături scrisoarea la loc și meditând la surprizele vieții își spuse: „Da, Leon. Te voi ierta pentru toate. Adio pentru totdeauna!” G. Suferințele escapadei Norii bezmetici și grei, de culoare cenușie traversau amenințător cerul, neștiind încotro să se îndrepte. Brațele cerului păreau că stăpânesc tot Pământul. Nici nu puteai ști dacă în acel moment mai exista Dumnezeu. Era trecut de miezul nopții, era aproape de apariția zorilor
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
mulți, - în semn de solidaritate) au fost jigniți crunt de studenții teroriști (oameni de casă ai javrelor didactice) și chiar amenințați (te) cu moartea. Studenții înșiși au spus cu voce tare care sunt „marii profesori” care manipulează grupurile de studenți bezmetici. Lumea începe să aibă și curaj și să dea dovadă și de solidaritate. Dacă articolul alăturat îți face vreo impresie aștept vești scrise. Dacă nu, confirmă-mi telefonic primirea acestei scrisori. Cu prietenie, Mihai Drăgan P.S. Deocamdată interviul rămîne suspendat
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mai putea lucra la poanta finală), dar n-ar fi strălucit mai tare în filmul cuiva care mai și știe să povestească ? Comedia (fie ea și picarescă) cere organizare, calcul riguros al efectelor, tir precis. Comedia lui Saizescu e giumbușlucăraie bezmetică, debandadă hăhăitoare, scălîmbăială de bețivi. Filmul are două ore și jumătate și tot ce e în el pare să fi ajuns acolo din greșeală ; materialul lui Petre Dulfu nu e dramatizat, ideile originale nu sînt dezvoltate asta nu se cheamă
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
obscenă, inconfundabilă ; deși scenariul era nesemnat, după două pagini am știut cu cine am de-a face. Dilema mea de-atunci a fost : oare avem dreptul de a-i refuza finanțarea unui talent atît de artezian, fie el oricît de bezmetic ? Acum știu răspunsul. Dilema Veche, februarie 2008 Lui Nae Caranfil Dragă Nae, După cum știi, consider că noul tău film, Restul e tăcere, e un film minunat. După cum iarăși știi, mă simt incapabil să spun asta în formatul unei cronici convenționale
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
vrea ea de fapt și ce poate face pentru noi. Sigur că cei mai mulți dintre noi avem parte de destulă viață reală, dar asta nu înseamnă că și înțelegem tot ce trăim. Dimpotrivă, în cea mai mare parte a timpului trăim bezmetic, cu ochelari de cal și pe trei sferturi îngropați în noi înșine. Oamenii de care ne atingem în treacăt, de care uneori ne lipim, dar cel mai adesea ne ciocnim rareori devin pentru noi la fel de vii ca noi înșine ; furați
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nu-i vede. Maricica nu mai așteaptă, îl prinde de mânuță, îi dă cu îndemânare jos pantalonașii și-i trage pe fundul gol câteva vărguțe, neluând în seamă nici strigătele de durere, nici lacrimile ce curgeau în șuvoi din ochii bezmeticului ei frățior. Victor, tovarășul lui de joacă nu așteaptă continuarea judecății, o zbughește ca din praștie spre casa părintească iar văru-său Săndel rămâne singur cu necruțătoarea ei surioară, devenită un aspru judecător. Maricica îi mai arse câteva vărguțe la întâmplare
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
obțină datele necesare. Acești prostănaci cu fețe palide și membre mari, mândri că posedă anumite unelte („Ben are un topor“), evoluează acum ca niște siluete Încovoiate care se deplasează lent pe fundalul cel mai Îndepărtat al memoriei; și aidoma alfabetului bezmetic de pe panoul unui oculist, se ivesc din nou În fața mea literele din cartea de gramatică. Camera de Învățătură era scăldată de razele soarelui. Într-un borcan de sticlă care transpiră, mai multe omizi țepoase se hrăneau cu frunze de urzici
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Să-ți fie milă, aiștea, n-au mamă, n-au tată... nimeni nu-i plânge... Și tinerel mai e, Doamne!... Vai de el! Te pomeni c-o fi chiar vreun pui de românaș turcit de haraciu' sângelui... Tăcere... Fulguiește... Calul bezmetic trece înapoi, tot nechezând, tot căutându-și stăpânul... Gheorghe dârdâie, clănțăne mărunt-mărunt: S-o hi rupt ceva în mine... Mă ia cu tremuriciu, bade Toadere... Cum nu te-o lua, că doar suntem în "geru' Bobotezii", deși s-o moinat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
că nu putem fi înfrânți: izbânda a noastră era! Cum o înturnat soarta bătăliei Domnul Ștefan... De nu era Domnul Ștefan, nu știu zău, mușcam noi pământul! Și mândrii ieniceri ai Împărăției, nămoliți până-n albul ochilor, orbecăiau prin neguri ca bezmeticii, mocirliți în sânge, blestemând, horcăind. "Allah! Allah!" mai apucau să bolborosească cu ultima lor suflare scuipând noroi și sânge! Au mușcat țărâna Moldovei să-i țină minte gustul și-n Raiul lui Allah! Și Soliman Hadâmbul, cu rămășițele falnicei armii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nu s-a schimbat. E din Biblie Cartea Sfântă -, "Cântarea cântărilor"... Ce-ți spuneam: "Dragostea-i de la Dumnezeu". El a binecuvântat dragostea din care se zămislește viața. Mama este Creația. Ce-ar fi Pământul, fără dragoste? Un astru mort, rătăcitor bezmetic în hăul unui Cosmos absurd. Dragostea e singura certitudine. Și moartea, spune el mai încet. Maria tace un timp, apoi, domol, încetișor: Poate... poate ai dreptate unchiule. Dar nu știu dacă și el... nu știu... Începe tu, spune el fericit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pironiți în gol, arși de pleoapele uscate ce nici lacrimi n-au. Genunchii i se moaie, îngenunchează la icoană. Ce să fac? șoptește ea cutremurată. Sfântă Fecioară, ajută-mă!! hohotește ea. Obloanele zgâlțâite de vânt gem din balamale, se izbesc bezmetic de perete. 4 "Atletul lui Hristos" Domniță Voichiță! Aceasta trebuiește să-ți fie calea, presărată cu flori, către slavă... declară, înfocat, frumosul principe Alexandru, sprijinit de fântâna din mijlocul curții, jucându-se cu un fir de margaretă. Voichița e o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
frumoase, ele sunt rele-foc! Dansează goale înveșmântate în raze de lună...De le vede vreun flăcău, îl smintesc de rămâne năuc pe viață... Ce spui?... se foarte minunează Ștefan. Da!... Din clipa aceea nu mai poate trăi fără ele, aleargă bezmetic ziua și noaptea, le caută, le strigă, le cheamă... Și ielele fac dragoste cu el, până-i iau suflarea... Brrr! E primejdie mare! se înfioară Ștefan teribil de spăimântat. Da!... Cel ce-a văzut ielele" n-are leac nici cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bucium... Alt bucium... Daniil a încremenit cu dalta și ciocanul... Ascultă... Buciume buciumând prind să buciume pe culmi hăulind prin văi cu ecoul lor din obcină în obcină. Buciumă!! strigă el și aruncă ciocanul și dalta... Chiuie: Buciumă!!!... Aleargă ca bezmetic dând ocol chiliei, râzând, strigând: Buciumă!!! Am spus eu?!?!... Se împiedică în anteriu:... Vezi, Măria ta?!?! Buciumă!!! Pleznește palmă de palmă și hohotește cu bucurie mare... Își șterge obrajii uzi de lacrimi... Cade în genunchi spre nevăzutul altar, ridică ochii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
celelalte anotimpuri. Nici hoții nu se mai văd pe acolo, pentru că nici nu au ce fura, nici nu se pot ascunde pe terenul atât de deschis vântului și fără nici o ascunzătoare. Foarte rar, mai izbucnește, fugind grăbit, câte un iepure bezmetic. * Nici o întrebuințare nu poate fi dată acestui pământ sterp. Și luna, noaptea, este acolo, mai săracă; numai la poezie nu se mai gândește, pe acolo, luna, care acoperă câmpul cu un văl prăfuit, murdar ca un perete văruit și soios
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și culorilor comprimate în sămânța încă nerodită... Ici, colo, câte un petec vegetal, verdeață rahitică. Aproape nici un semn al primăverii; doar câțiva toporași pirpirii, răsăriți anapoda, între două pompe de benzină. Trecem pe lângă oameni puțini, cenușii, alcoolizați matinal, pe lângă grupuri bezmetice de copii în drum spre o școală care se va prăbușit astă-noapte, într-o auto-demolare sinucigașă. Niște femei cu sape pe umeri calcă apăsat, metodic, răbdător, să ajungă nu știu unde, poate în U.E. Ne întretăiem cu fulgerul unui Inter City grăbit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și aud. Mașina aleargă monoton dar spornic; am timp să meditez la câte nu-mi plac; plonjat în meditație socio-antropologică. Într-un loc încetinim ca să evităm un accident. Doi țigani, îmbrăcați în pijamale nou-nouțe, aleargă după o iapă care fuge bezmetică după un mânz nărăvaș. Animalele, murdare și jupite până la os, sunt prinse și biciuite cu sete, până la sânge, după care cel mai bătrân dintre gospodari își spală cu apă dintr-un șanț pantalonii pijamalei stropite de sânge. Romii în cauză
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
care se apucase de scuturat hainele la ordinul său criminal. Peste câteva zile, constatând că fosforescența cadranului pare mai slabă, am hotărât că Dumnezeu are nevoie de ajutor. Mi-a trecut prin cap că sunt dator să-l ajut. * Umblam, bezmetic, de unul singur, toată ziua pe plaja foarte puțin populată de la Bugaz. Căscam gura cu nesaț la sosirea și plecarea vapoarelor, două-trei pe zi, din potrul mic un fel de jucărie a porturilor în localitatea Carolina. Singurătatea, imensa întindere de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
transformat peisajul într-o imagine suprarealistă, interesantă, care ar putea inspira un artist; dar pe aici nu trece nici un artist suprarealist. Numai vântul, viguros și tăios iarna, când spulberă zăpada, leneș în celelalte anotimpuri... Foarte rar, câte un iepure, fugind bezmetic. Nici o destinație nu se poate da acestui pământ al nimănui. In alte timpuri, poate în evul mediu, acolo ar fi fost un câmp al leproșilor alungați din lume. Acolo și-ar fi făcut un lăcaș al lor, purtându-și clopotul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
convingîndu-i că este un metal blestemat trimis de draci pentru ispitirea firii și sufletului omului, reformînd în profunzime mentalitățile religioase și morale ale neamului său, înseamnă că aici era o societate așezată care putea înțelege asemenea mesaje și nu umbla bezmetică numai după hoțit sau mîrlit(împerecheat). Să vedem cine a condus neamul străbun al geților. ? - mato, în anul 1838 pe coastele muntelui Istrița în localitatea Pietroasa s-a descoperit un tezaur care conținea și un colan(tăiat mai tîrziu în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sădit de Dumnezeu în sufletul fiecărui pământean. Trupurile noastre, ale legionarilor, au fost schingiuite, desfigurate, zdrobite și arse în crematorii. Victor Dragomirescu și Nicoleta Nicolescu - în stare de semidecedați în urma schingiuirilor - au fost aruncați de vii în cuptor sub domnia bezmeticului Carol al IIlea și camarilei sale. Dar moartea și faptele lor au rămas zăcăminte de curaj, dăruire - flacăra ce arde pururi spre cer și primejdie pentru cei răzvrătiți împotriva lui Hristos... Fericiți acei ce au purtat în mâini Crucea și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și ea scufundată în tăcere. Mi-e drag acest lăcaș de o grație fragilă. Cu ani în urmă am trăit emoția (din fericire trecătoare) a unei amenințări care planase asupra ei. Un timp se luase hotărârea (una din acele decizii bezmetice ale ocârmuirii comuniste) de a dărâma acest sfânt lăcaș sub pretextul sistematizării. Atunci se putuse evita crima, pe care nimic nu a mai putut-o opri, în cazul altor biserici, în timpul din urmă. în pridvorul cu coloane al Bisericii Crețulescu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]