53,136 matches
-
subscrise și vărsate de membrii cooperatori asociați și stabilește valoarea dividendelor ce urmează a se plăti anual acestora; - ține evidența analitică a împrumuturilor acordate și a depozitelor constituite; - elaborează balanțe de verificare contabile, sintetice și analitice, lunar și anual, întocmește bilanțul contabil și contul de profit și pierdere, precum și raportul anual al rezultatelor financiare obținute de cooperativa de credit; - ține evidența mijloacelor fixe și întocmește programul de amortizare a acestora; - calculează drepturile de personal ale angajaților, întocmește statele de plată și
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
publice în România literară din 1932 amplul articol Viața și moartea în opera doamnei Hortensia Papadat-Bengescu. Rebreanu nu pierde nici o ocazie să o așeze printre marii romancieri ai momentului și numele ei apare pomenit cu admirație în numeroase anchete și bilanțuri literare. „Acum știu și cred. Crezul meu e însoțit de un ison armonios, de un freamăt cald din afară scrisori numeroase pe care cu spontaneitate mi le trimit de pretutindeni necunoscuți. Am frați și surori. Iată că am deslușit durerea
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mult și s-a menținut pe aceeași linie până în 2003. În perioada 1991-2003 natalitatea și-a continuat traseul descendent ajungând în 1999 la o valoare de 7, 6‰ coroborată cu cea mai mare mortalitate de după 1989 și anume: 13, 2‰. Bilanțul natural reflectă legătura dintre indicatorii de mai sus și astfel înregistrează după 1989 numai valori negative ce culminează cu cea mai scăzută valoare în 1999 (-5, 6‰). Se observă clar traiectoria descendentă a bilanțului natural ale cărui valori, permanent negative
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
de după 1989 și anume: 13, 2‰. Bilanțul natural reflectă legătura dintre indicatorii de mai sus și astfel înregistrează după 1989 numai valori negative ce culminează cu cea mai scăzută valoare în 1999 (-5, 6‰). Se observă clar traiectoria descendentă a bilanțului natural ale cărui valori, permanent negative după 1989, s-au dublat în intervalul postrevoluționar (-2, 3‰ în 1991, -5, 3‰ în 2003). Această reducere alarmantă a natalității, cu efecte negative pentru viitor (depopularizarea zonei, îmbătrânirea populațieiă a fost pusă în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
din 1989 se explică parțial prin plecările în stăinătate, profitând de vremurile confuze în care ne aflăm. Discrepanța între numărul persoanelor sosite și plecate apare și din cauza stabilirii tinerilor în orașele mai mari din vecinătate sau mai îndepărtate. Deși valorile bilanțului migratoriu sunt negative ele nu sunt alarmante pentru că, trebuie spus că, după 1990 și-au făcut apariția unele reședințe de vară, dar și unele cu caracter permanent aparținând unor locuitori din orașele mai mari (majoritatea din Bucureștiă - care pe viitor
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
caz putem accepta ca supliment de uzură 50% din debitul admis. Deci debitul suplimentar de infiltrații este de 57,5 l/s 57,5 l/s Variante de determinare a debitului de infiltrații Varianta I-a - se ia în considerare bilanțul total de ape pe întreaga suprafață a orașului. - Din debitul de alimentare cu apă a orașului (660,35 l/s) scădem debitele care pleacă din sistemul unitar (Quz) în conductele de transport debit pluvial (54 l/s): 660,35 - 54
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
numărului de defecte în timp datorat uzurii calculat (50% x 230kmă x 50% = 115 x 0.5 = 54,5 l/s 240 + 57,5 = 297,5 l/s - Adăugăm la această valoare aportul de 25 l/s din izvoare (în bilanț 60 l/s pentru total surse de suprafață și izvoareă 297,5 + 25 = 322,5 l/s Varianta a-II-a Ipoteze de lucru - Rețeaua de canalizare în situația de echilibru a pânzei freatice primește ca debite: 115 + 57,5 = 172,5
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
s - surse de suprafață și izvoareă;apa stocată în sol din ploi (40 l/s din 45 l/sevaporații și infiltrații în sol); - apa din pierderi în rețeaua de canalizare = 129 l/s - neluată în considerare la facturare - pentru echilibrul bilanțului de ape Calcul 172,5 l/s + 25 l/s + (40 l/s + 129 l/să x 0,9 = 350 l/s 90% din aportul debitului pluvial și respectiv a pierderilor ajung în R.C.P. și 10% ajung în pânza freatică
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
Mureș Concluzie - debitul din infiltrații în cele două variante poate fi: - varianta I-a 322,5 l/svarianta a-II-a 350 l/s Concluzie generală Putem considera debitul de infiltrații egal cu 350 l/s 57 2.1.2.1.4. Bilanțul de debite la Stația de epurare Tg Mureș - anul 2002 Denumire element de bilanț Raționament Bilanțul pe timp uscat- anul 2002 Intrat la stația de epurare S-au selectat zilele în care nu au fost ploi pe raza municipiului Tg.
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
322,5 l/svarianta a-II-a 350 l/s Concluzie generală Putem considera debitul de infiltrații egal cu 350 l/s 57 2.1.2.1.4. Bilanțul de debite la Stația de epurare Tg Mureș - anul 2002 Denumire element de bilanț Raționament Bilanțul pe timp uscat- anul 2002 Intrat la stația de epurare S-au selectat zilele în care nu au fost ploi pe raza municipiului Tg. Mureș, pe baza datelor înregistrate la Stația meteo din Tg. Mureș (adresa nr. 94
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
l/svarianta a-II-a 350 l/s Concluzie generală Putem considera debitul de infiltrații egal cu 350 l/s 57 2.1.2.1.4. Bilanțul de debite la Stația de epurare Tg Mureș - anul 2002 Denumire element de bilanț Raționament Bilanțul pe timp uscat- anul 2002 Intrat la stația de epurare S-au selectat zilele în care nu au fost ploi pe raza municipiului Tg. Mureș, pe baza datelor înregistrate la Stația meteo din Tg. Mureș (adresa nr. 94/14.04
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
debit excesiv,datorat întârzierii cu care debitul de ploaie intră în stație Debitul mediu pe timp uscat s-a înmulțit cu 365 zile, obținându-se volumul de apă uzată epurată în 2002. Agenți economici Tg. Mureș S-a luat în bilanț cantitatea de apă canalizată, facturată în 2002, aferentă agenților economici Tg. Mureș. Nu s-a luat în considerare debitul pluvial facturat acestor agenți economici. S-au eliminat acei agenți economici care apar la facturare cu cantitați negative, sau cărora li
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
cursuri de suprafață care intră în sistemul de canalizare. Reprezintă date estimate de către secția canal Debit uzat nefacturat 11. Este diferența între cantitatea de apă uzată intrată în stația de epurare și suma cantităților de ape uzate evidențiate mai sus. Bilanțul pe timp de ploaie- anul 2002 Intrat la stația de epurare S-a luat în calcul media tuturor zilelor din an (atât cu ploi cât și fără ploi) Debitul mediu obținut în aceste condiții s-a înmulțit cu 365 zile
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
tuturor zilelor din an (atât cu ploi cât și fără ploi) Debitul mediu obținut în aceste condiții s-a înmulțit cu 365 zile, obținându-se volumul de apă uzată epurată în 2002. Agenți economici Tg. Mureș S-a luat în bilanț cantitatea de apă canalizată, facturată în 2002, aferentă agenților economici Tg. Mureș. Nu s-a luat în considerare debitul pluvial facturat acestor agenți economici. S-au eliminat acei agenți economici care apar la facturare cu cantități negative, sau cărora li
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
debitele la nivelul anului 2002 influente în Stația de epurare Tg. Mureș Diferențele de debit de -0.23% conturează concluzia că putem considera debitele actuale (la nivelul anului 2002) la fel ca și debitele prevăzute în Master Plan. Debitele, conform bilanțului alcătuit și verificate din previziunea Master Planului se prezintă la nivelul anului 2002 rezumativ astfel: - agenți economici facturați 139 l/s - populație cu restituție 100% Tg. Mureș 197 l/s - consum propriu AQUASERV 2 l/sinfiltrații 350 l/s - factura
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
diminua efectele, păstrând, în același timp, discreție asupra propriei drame. Comparativ cu tăcerile Teodorei, Profesorul pare de-a dreptul locvace. „Deformare profesională!” - scrie P.H.L. Și are, încă o dată, dreptate. Dar ar putea fi și altceva. Ajuns la o vârstă a „bilanțului”, Profesorul privește adesea înapoi și descoperă „golurile”. Acum, nu că ar vrea să le astupe cu vorbe, dar vrea să-și clarifice opțiunile, definitiv. Astfel, într-o zi i-a spus Teodorei pe un ton grav, aproape dramatic: „Dragostea mea
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
salvați omul și Pămăntul, m-am găndit să comand distrugerea ta. Tu știi că se încalcă legile Academiei. N-am să te distrug dar n-ai să mai vii pe Pămănt decăt peste un milion de ani cănd vom face bilanțul experimentului. Cosmos: Accept! Dar cu vizite scurte. Răsete generale. Robo: și eu vinovat?! Profesorul: După ce pleacă oaspeții, Robo noi trebuie să rezolvăm și atitudinea ta față de o femeie, de Ela. Ela nu-i robot, are sentimente. Robo: Eu respect și
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
să asculte celălalt glas al inimii, care-l chema către Hana. Credea că o să ia foc din pricina tensiunii așteptării, cînd, în cele din urmă, se apropie căpriorul. Pădurea fusese scuturată, animalele fuseseră întrebate, informațiile puse cap la cap. Era momentul bilanțului. De la început vreau să te avertizez, prietene, să nu speri prea mult. Răspunsul la întrebările tale nu-i de găsit aici. O, nu! aproape că strigă Lupino, înspăimîntat. Dacă nici acum nu reușea să înlăture negrura care acoperea necunoscutul... Stai
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
bisericești, în registrele de stare civilă din cadrul primăriilor, precum și la cele deținute de filialele locale ale CRL. Toate acestea au fost corelate cu datele obținute da la Biroul Județean de Administrare a Datelor. Natalitatea este un element esențial activ al bilanțului natural și se poate exprima ca fiind raportul între numărul de născuți vii în decursul unui an și populația care a dat naștere acestora. Principalii factori care determină valorile natalității sunt condițiile de viață ale populației, politica demografică, practica religioasă
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
care se poate adăuga și factorul genetic. Sporul natural ”nu are nici o semnificație pentru puterea de reproducere a populației” (Trebici, 1979, p.279), dar prezintă importanță mai ales pentru descrierea și înțelegerea creșterii demografice. În perioada 1996-2011, la Tg. Frumos bilanțul natural prezintă valori pozitive pentru cele două grupe de populație, excepție făcând anul 2002 când la populația de ruși-lipoveni mortalitatea a depășit natalitatea (Buruiană, D., 2007). Cele mai ridicate valori s-au înregistrat în 1985, 34,1 ‰ la populația totală
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
populația ruso-lipovenească. După 1990, sporul natural s-a redus treptat ajungând la 13,1‰ în 1995 și la 2,1‰ în 2011 la populația totală; 5,2‰ în 1995 și 2,5‰ în 2011 la populația de ruși-lipoveni. Analizând valorile bilanțului natural în cadrul celorlalte comunități ruso-lipovenești în anii 2002 și 2011, se constată valori în creștere de la - 4,6‰ la -1,7‰ la Iași, pe fondul unei creșteri a natalității și a unei diminuări a mortalității și de la -8,33‰ la
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de la 16,4‰ în 2002 la 17,3‰ în 2011) au determinat o accentuare a deficitului natural de la -2,9‰ în 2002 la -4,8‰ în 2011. În perioada anilor 1966-1999, în comuna Stolniceni-Prăjescu s-au înregistrat valori pozitive ale bilanțului natural cu excepția anilor 1983(-0,3) și 1994(-2,8). Cea mai mare valoare s-a înregistrat în 1968 (22,6‰), apoi descreșterea a fost lentă, fără perturbări semnificative, iar în anul 1999 s-a ajuns la 2,6‰ (F.
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
observă deja o modificare semnificativă a structurii populației pe grupe de vârstă, fapt care va avea în viitor implicații și mai profunde atât de ordin social, cît și economic. La Tg.Frumos și la Brătești se înregistrează valori apropiate ale bilanțului natural la cele două grupe de populație, iar la Focuri valoarea mai ridicată a natalității populației rusolipovenești determină valoarea pozitivă a bilanțului natural, în condițiile în care mortalitatea la cele două grupe de populație are valori apropiate. 2.3. Structurile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
atât de ordin social, cît și economic. La Tg.Frumos și la Brătești se înregistrează valori apropiate ale bilanțului natural la cele două grupe de populație, iar la Focuri valoarea mai ridicată a natalității populației rusolipovenești determină valoarea pozitivă a bilanțului natural, în condițiile în care mortalitatea la cele două grupe de populație are valori apropiate. 2.3. Structurile geodemografice Structura populației este o componentă cu o forță deosebită de exprimare a transformărilor economico-sociale. Populația, ca forță de producție în relația
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
propuse la nivelul activității de predare-învățareevaluare, prin lansarea și rezolvarea unor întrebări-problemă, probleme sau situații problemă. De exemplu: - Natalitatea în orașul Tg. Frumos a fost în anul 2011 de 6,6%o, iar mortalitatea de 4,5%o. Calculați valoarea bilanțului natural. - Care era densitatea populației orașului Tg. Frumos în anul 2002, dacă știm că suprafața era de 3,87 km 2 iar populația de 13.573 de persoane? - Urmărind regimul precipitațiilor medii lunare, calculați care este anotimpul cel mai secetos
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]