14,229 matches
-
prezentat joi seară la Direcția de Cercetări Penale (DCP), după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis încarcerarea lui pentru 29 de zile, el spunând că este dezamăgit de hotărârea instanței și că nu se aștepta la așa ceva după binele făcut "în ăștia 20 de ani". Liderul CNSLR-Frăția a fost adus de soția lui cu mașina condusă de aceasta, un autoturism marca Toyota RAV4, scrie . Îmbrăcat într-o geacă de blugi și având un geamantan în mână, Petcu a ajuns
Marius Petcu: Am făcut atâta bine în ăştia 20 de ani. Nu mă aşteptam la aşa ceva () [Corola-journal/Journalistic/26834_a_28159]
-
fapt o altă identitate. Fără să protesteze deschis, nu-i de acord cu această identitate; de aceea se străduiește să reziste „lîngă” ea, nu în ea, încearcă s-o înlăture definitiv, închizîndu-se în sine, și nici nu pentru sine, pentru binele său, ci așa, în virtutea inerției, am putea zice. Cară cu ea această identitate falsă, ca pe o platoșă ce n-o apără de nimic, dar pe care n-o poate abandona, căci întregul cadru pare astfel organizat încît s-o
Un cal pentru un giulgiu by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/2690_a_4015]
-
noastră, a romanilor de acasă. În rest un pic de voioșie, doar nu plecați pe front, DOAMNE AJUTĂ!", " O casă pe măsura omului care stă în ea; frumoasă, așezată, caldă și primitoare pentru că așa sunteți și dumneavoastră; vă doresc tot binele din lume; mă mândresc cu dumneavoastră!", au fost o parte din mesajele primite pe pagina "Pentru Mircea Diaconu".
Mircea Diaconu locuiește într-o casă de poveste-FOTO by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/27107_a_28432]
-
versuri, ceea ce este și nu este exprimabil. O rugăciune: „Am ajuns în rugăciunile mele/ Să nui mai cer lui Dumnezeu/ Cîțiva ani, sau un an,/ Ci să-i cer doar cîte-o zi,/ Cîteo noapte:// - Doamne, ajută-mă să trec cu bine/ Și noaptea asta./ Doamne, fă ca ziua aceasta/ Să fie mai blîndă.”. Și o amintire, „procesată” exemplar de un mare poet aflat la propriul sfîrșit: „Mi-am amintit/ Toți cîinii noștri/ Cînd să moară,/ De bătrînețe,/ Stăteau ascunși pe sub magazine
Zona lirică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/2715_a_4040]
-
și nebănuită diplomație. Celălalt este părintele Rafail care, văzut printr-un obiectiv răutăcios („pentru lumea din exterior, el era un adevărat trântor”), își petrecea aproape tot timpul vorbind cu oamenii la o ceașcă de ceai, fără să pună umărul la binele parohiei sale. Dar acest moment aproape ritualic al ceaiului nu era un simplu intermezzo de agrement, ci pretextul unor adânci convorbiri duhovnicești în urma cărora întotdeauna, fără excepție, interlocutorii deveneau ortodocși (dacă nu erau) sau practicanți. Același părinte Rafail are un
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
Într-un articol publicat în revista, „Arhitectura”, în 1924, scriitorul Ioan Slavici făcea o extraordinară dezvăluire: ideea ridicării la București a unei catedrale „în care mulți creștini pot să se roage împreună pentru binele obștesc” aparține poetului național Mihai Eminescu. Ea fost lansată în paginile ziarului „Timpul” imediat după anunțarea cuceririi redutei Grivița, la 30 august / 11 septembrie 1877 de ostașii români în cadrul Războiului de Independență. autor: Prof. univ. dr. Mircea Duțu Articolul nu
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
război, zidea întru mărirea lui Dumnezeu câte o mănăstire, și stăruiam ca Românii din zilele noastre să ridice și ei o catedrală la București, unde nu e nici o biserică mai încăpătoare, în care mulți creștini să se roage împreună pentru binele obștesc”. Se pare că ideea a avut imediat răsunet, din moment ce, așa cum scria același I.Slavici: „...Ziua următoare ne-am pomenit în redacțiune cu Beizadea Mitică, Președintele născut al tuturor întreprinderilor pornite din gând bun. Încântat de cele cuprinse în articolul
Mihai Eminescu, primul care a cerut o Catedrală a Neamului. Află povestea eşecului. Votează aici pro sau contra ideii () [Corola-journal/Journalistic/27308_a_28633]
-
foarte greu să nu accepți că există momente în istorie în care relativitatea și jocul cu nuanțele își pierd sensul, în care partajarea dintre Bine și Rău capătă o tranșanță absolută. Există momente când poți opera cu ochii închiși în privința binelui și a răului. Atunci când te referi, de pildă, la NKDV sau Gestapo, nu ai cum să introduci relativitatea în discuție. Era tărâmul diavolului pur. ” Subiecte în actualitate În DILEMA (525, 6-12 martie), Vintilă Mihăilescu, sub titlul Manelism politic, face o
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2741_a_4066]
-
ne separă de țară (distanță învinsă de viteza de comunicare a informațiilor în zilele noastre), vom încerca să aducem spre cunoaștere, gândurile și felul nostru de a gândi, necontaminate (sau decontaminate) de mizeria morală din România de azi. Totul, spre binele țării noastre din depărtări! Forumul Românilor de Pretutindeni un secret bine păstrat! de Alexandru Cetățeanu Printr-o întâmplare, am aflat cu numai o zi înainte de Forumul Românilor de Pretutindeni (FRP), care s-a desfășurat la București în zilele de 30
Forumul Românilor de Pretutindeni - un secret bine păstrat!. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_419]
-
Vlaicu Bârna. Va fi martor al întâmplărilor de acolo, al controverselor înfierbântate, al conflictelor și al împăcărilor dintre unii sau alții. Un martor și nu un protagonist, s-ar zice, dar un martor nu în totul tăcut și aceasta spre binele nostru, al cititorilor săi de peste ani, nesățioși să aflăm cât mai multe fapte concrete despre o lume astăzi propulsată în mit. Să spunem că rememorările lui Vlaicu Bârna trimit și în alte medii decât numai în acela al cafenelelor literare
O reeditare îmbogățită by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2610_a_3935]
-
Efigia lor e abstractă și cu precădere eticspirituală, Gabriel Chifu fiind pe zeci de pagini un filosof a cărui miză e de-a înțelege de ce un om trece de partea răului, în vreme ce altul, pus în aceeași situație, trece de partea binelui. Punct și de la capăt este un roman de analiză psihologică, în care tribulațiile dau carne interioară personajelor. Scris excelent, romanul este un model de prelucrare literară a ororilor din regimul comunist.
Verigile trecutului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2613_a_3938]
-
Asta a fost stabilit foarte clar. Și cum le va chema el, așa le va fi numele. Numele. Imia. Naz. DUMNEZEU: Nu încerca să ponimai. Asta duce la dezastru. ALEX: Mâncăm piepticulul ăla galben și ponimai alea două slove. DUMNEZEU: Binele și răul. ALEX: Parcă eu eram responsabil cu slovele. DUMNEZEU: Nu și cu astea două. ALEX: Și totuși, uite-l acolo, bun de mâncat. Întind ruka, îl trag jos, hleap, hleap. Nu-i prea ușor? DUMNEZEU: E un mod de
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
un strănut. Totul e în urmă, construit de balșoii celaveci acum cam morți. Dar nu sunt morți. Trăiesc în ale noastre jeznâi. AB: Îmi pare că gavarești despre conservarea trecutului. Mai îmi pare că deklari creația artistică ca un mare bine. Și totuși, jeznâia ta ți-ai dedicat-o distrugerii. ALEX: Toate vorbele astea balșoaie. Aveam în mine forța aia balșoaie a vieții. Eram maladeț și nimeni nu mi-a spus cum și ce să fac. Așa că să sparg era chekstia
Anthony Burgess - Portocala mecanică by Carmen Ciora si Domnica Drumea () [Corola-journal/Journalistic/2624_a_3949]
-
Halep, dar ce treabă avem noi cu succesul ei? În sensul că nu are nimeni din România nicio contribuție. Singura contribuție este a ei! Mie îmi pare bine că se mai aude și România pe planetă. Se aud lucruri de bine și legate de performanță. De asta mă bucur foarte mult. E o poveste perfectă de succes. Simona Halep nu a fost ajutată de nimeni, nu a fost propulsată de nimeni și nici ajutată. Povestea ei are inocență", a spus Mircea
SIMONA HALEP. Mircea Badea: Ce treabă avem noi? by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/25741_a_27066]
-
un tipar instituit de presa iudeo-americană, mondialistă, referitoare la asasinarea mârșavă și ritualică a oricărui așa-zis "dictator" ...tip Ceaușescu, Miloșevici, Saddam Hussein etc.), împotrivitor la "democratizarea corporatist globalistă", făcută cu bombardierele, mitralierele, cu tunul și bazooka... deci, firește: "pentru binele poporului și reformarea țărilor"... de ne reformat! ...când, de fapt, mondialiștii se loveau de eroi naționaliști "insuportabili", pentru gustul rafinat al "preacurviile lor" masonice, dornice de "liniște în front" și de sclavie mondială!) afirmând ba că Gaddafi a fost găsit
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
Dar, cu o terapie prin aversiune care îl asociază pe Beethoven cu o pedeapsă neașteptată este ca și cum ai jefui un om - în mod stupid, accidental - de dreptul lui de a se bucura de viziunea divină. Pentru că există un bine dincolo de binele etic pur și simplu, care este întotdeauna existențial: există binele esențial, acel aspect legat de Dumnezeu pe care îl prefigurăm mai mult în gustul unui măr sau în sunetul muzicii decât în acțiunile corecte sau chiar în caritate. Ceea ce mă
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
Beethoven cu o pedeapsă neașteptată este ca și cum ai jefui un om - în mod stupid, accidental - de dreptul lui de a se bucura de viziunea divină. Pentru că există un bine dincolo de binele etic pur și simplu, care este întotdeauna existențial: există binele esențial, acel aspect legat de Dumnezeu pe care îl prefigurăm mai mult în gustul unui măr sau în sunetul muzicii decât în acțiunile corecte sau chiar în caritate. Ceea ce mă deranjează, ca și pe Kubrick, este afirmația făcută de unii
Marmelada mecanică by Anthony Burgess () [Corola-journal/Journalistic/2585_a_3910]
-
par necesare în reglarea existenței micilor comunități, chiar dacă ele nu au numaidecât o întemeiere logică. Este primul gânditor care semnalează riscul, nici azi limpede, al principiilor universale aplicate când trebuie și când nu trebuie. Montaigne este autorul ideii că mai binele poate deveni dușmanul binelui. Și totodată partizanul respectului față de autoritate în viața publică și al libertății în viața privată. În cea dintâi, nu e loc, în concepția lui, pentru schimbări. Libertatea individului ar atârna de capacitatea societății de a respecta
Montaigne by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2591_a_3916]
-
existenței micilor comunități, chiar dacă ele nu au numaidecât o întemeiere logică. Este primul gânditor care semnalează riscul, nici azi limpede, al principiilor universale aplicate când trebuie și când nu trebuie. Montaigne este autorul ideii că mai binele poate deveni dușmanul binelui. Și totodată partizanul respectului față de autoritate în viața publică și al libertății în viața privată. În cea dintâi, nu e loc, în concepția lui, pentru schimbări. Libertatea individului ar atârna de capacitatea societății de a respecta ordinea stabilită. Spre deosebire de noi
Montaigne by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2591_a_3916]
-
voie în toiul unor încleștări la care nu numai că nu a contribuit, dar nici măcar nu le-a putut prevedea. Mereu e martorul incidentelor, niciodată protagonistul lor, discordiile le trăiește din postura de victimă, în genere nu are decît inițiativa binelui, iar răul, dacă se petrece, e adus de dușmani. Suportă povara serviciului împotriva conștiinței, vrea să renunțe, dar domnitorul nu-i dă încuviințarea. Ca într-o potriveală nefastă, logofătul e însuflețit numai de planuri luminoase, dar istoria cea mașteră, întruchipată
Prevaricatorul Emerit by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2598_a_3923]
-
visau că vor atinge, cândva, cu fruntea bolta cerească. Dar totul era măturat și anulat de avalanșa torentelor doctrinare. Dacă nu te prindea primul, erai luat de al doilea, care te afunda în adâncurile mlăștinoase. Torționarii de toate felurile promiteau binele, oferind răul. Cerul se umplea de sfinți și cimitirele se lărgeau cu generozitate. Sloganul, omul este cel mai prețios capital, era o apreciere demagogică, de fațadă. Noua orânduire comunistă începuse să reducă la tăcere tineretul studios, fără să pună ceva
Infernul concentraționar din închisoarea Târgşor. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_408]
-
mândru de votul dat de colegii săi pentru "Este prima decizie corectă pe care acest Parlament a luat-o. Primul lucru bun pe care legislativul îl face pentru români și pentru România. Sunt mândru că deputații PDL au votat pentru binele compatrioților noștri. Nu cred că acest vot a fost iresponsabil", a declarat Sorin Frunzăverde pentru Agerpres. La rândul său, deputatul PDL de Caraș-Severin, Valentin Rusu, spune că, "din prisma acordului cu FMI și a programului de guvernare, nu trebuia să
Vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde: Sunt mândru că deputaţii au votat reducerea TVA () [Corola-journal/Journalistic/27769_a_29094]
-
către tărâmul spiritualității. 1514. Fără de patimă nu ar fi existat spiritualitate. 1515. Patima este unicul lucru al cărui însușiri reflectă ființa umană în ansamblul ei. 1516. Patima este torța ce a aprins flacăra iubirii. 1517. Patima este aceea care desparte binele de rău în așa fel încât o poți afla în amândouă unindu-le în același timp. 1518. Patima a devenit nu odată religie. 1519. Cel ce va trăi în spatele înțelesului propriilor sale patimi va trăi mereu ascuns de el însuși
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
haosului este creația. 1590. Marile creații ale omenirii sunt marile patimi ale ei. 1591. Înțelege-ți patimile pentru a te cunoaște. 1592. Trăim prin patimă fiindcă Dumnezeul nostru a pătimit prin Cuvânt pentru noi. 1593. Prin patimă înțelegem ce este binele și răul. 1594. Spiritualitatea omenirii s-a clădit datorită patimii de a cunoaște. 1595. Nu putea exista universul nostru spiritual fără patimă. 1596. Întreaga noastră spiritualitate se reazămă pe cerul patimilor noastre. 1597. Ceea ce trăim cu adevărat în această lume
Culegere de înţelepciune. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/93_a_112]
-
mă ajute, cu un talent sau altul, cu o lipsă de comunicare sau alta, nu cumva mă trezesc în loc cu altcineva care ma trage într-o prăpastie?", a comentat Liiceanu situația politică internă. De asemenea, Liiceanu a mai declarat că binele nu poate coborî din cer. Poporul român e perfect responsabil, de cum votează la referendum, la toamnă, vorbele noastre ating foarte puțini oameni. Treaba s-a făcut cu posturi care au funcționat neîncetat timp de 3 ani, cu inechitatea mijloacelor de
Liiceanu și basmul cu Scufița Roșie. Vezi cine este bunicuța () [Corola-journal/Journalistic/22317_a_23642]