1,239 matches
-
putut, personal, să aflu că mai dăinuiește în memoria localnicilor ca o imagine străveche a unui apostol binefăcător pierdut în trecut. Tânărul acesta nu a fost un caz unic; era "în stilul" tineretului timpului, nu era o excepție. Pentru un biograf, Jules Nițulescu constituie un subiect dificil. Este greu să separi opera lui Nițulescu de autorul operei, care a fost el însuși o capodoperă complexă, complexitate mascată de discreție, aproape timidă, de o delicatețe despre care, într-un moment de sinceritate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
răspuns el, pustiit în gândurile sale, duse la soția care îi plecase, la copiii împrăștiați în lume, la însingurarea care îl domina, poate și la necazurile zilei de care nu era ocrotit. Că familia i-a fost totul în viață, biografii lui aduc drept probă vrafurile de scrisori rămase dar și amintirile puse în multe pagini, de el, de copiii lui sau de prieteni, de presa care l-a vegheat la tot pasul. Poate și de organele statului care îl urmăreau
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
personajului și notele care înseamnă ficțiunea autorului dau lucrării autenticitate psihologică ce se întâlnește destul de rar în literatura de până acum. 7 Întrebat când și din ce motive i s-a interzis lui V. Voiculescu dreptul să mai publice literatură, biografii invocă motive diverse, nu toate fundamentate. Credibilă rămâne părerea fiului său Radu care leagă totul de întâmplarea dureroasă din 1946 când tatăl său a fost scos, epurat de la Radio. Deși adresa de destituire i-a venit acasă abia în 1948
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
iulie și octombrie 144020. Istoria Pistoiei a fost scrisă în cea mai mare parte la Pistoia între 1446-144721. Iar la Scarperia, între 1452-1453, Manetti a finalizat cea mai cunoscută dintre scrierile sale, tratatul Despre demnitatea și excelentă omului 22. Potrivit biografilor lui Manetti, el a afișat o integritate excepțională pe timpul fiecărui mandat al guvernărilor sale și a câștigat inimile supușilor săi. Ni se spune că el s-a deplasat pe distanțe mari pentru a administra justiția cu atenție în cazurile care
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
o penurie de cereale ca urmare a unei recolte slabe și a invaziei lui Niccolò Piccinino, care era pe atunci în război cu Florența. Pentru a face față crizei, Manetti a impus controale stricte asupra furnizării de cereale și, conform biografilor săi, a aranjat importul unor cereale suplimentare din Lombardia, făcând un împrumut pentru comunitate de trei sute de florini, si neurmărind niciun interes pentru fondurile proprii 28. "Vicarii și guvernatorii sunt utili că trimiși care-i consolează și îi pe ajuta
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
fiind dușmanii de moarte"34. Și astfel el a călătorit în persoana din sat în sat și din casă în casă, chiar și în părțile muntoase, unde țăranii "erau mai răi decât animalele", ascultând nemulțumirile și soluționând litigiile 35. Descrierile biografilor pot fi oarecum exagerate, dar alte dovezi confirmă, în general, relatările acestea. Înregistrări ale reuniunilor consiliilor din Pescia și Pistoia au supraviețuit perioadelor în care Manetti a fost guvernator, iar acestea documentează entuziasmul semnificativ al localnicilor față de muncă să. Deși
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de fapt, acei scriitori i-au susținut, în general, pe Medici. După cum arată Mario Martelli, afilierile politice ale lui Manetti au fost trecute sub tăcere de două ori de către istoriografia republicana pentru prima dată în secolul al XV-lea, de biografii săi Vespasiano și Naldi, ambii apropiați de cercurile anti-Medici ale anilor 1490, si apoi în secolul XX de Hans Baron 70. Cariera lui Manetti este prea adesea interpretată retrospectiv, în lumina deciziei sale dramatice din 1453 de a pleca din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
un mediu de viață un spațiu trăit în primul rând corporal, dar și la nivel social și cultural. Evocând această ambianță, în a cărei compoziție inefabilă intră decorul natural și urban, peisajul arhitectonic-monumental împreună cu memoria colectivă sedimentată în aceste locuri, biograful se instalează acolo. El devine, prin urmare, vrând-nevrând, și autobiograf: o asemenea conversiune, deși clandestină, este prevăzută în dorința de a restitui personajului "pierdut" condiția sa autentică, de eu situat istoric și "turnat" într-un corp. Biograful defavorizat pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
în aceste locuri, biograful se instalează acolo. El devine, prin urmare, vrând-nevrând, și autobiograf: o asemenea conversiune, deși clandestină, este prevăzută în dorința de a restitui personajului "pierdut" condiția sa autentică, de eu situat istoric și "turnat" într-un corp. Biograful defavorizat pe care-l avem noi în vedere poate spera ca în mediul astfel readus în amintire să apară, dacă nu urmele pozitive, măcar profilul en creux al celui care a locuit aici". Metoda se dovedește eficientă și dintr-odată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
autobiografică, interesantă mai ales sub latura documentară". Acest aspect, alături de valoarea literară a textelor lui Gane, le face instructive, pline de informații, plăcute la lectură, incitante, uneori, amuzante, alteori. Prozatorul se deosebește net, în această privință, nu numai de celebrii "biografi" ai Junimii (G. Panu și Iacob Negruzzi), ci și de alți autori români care au redactat memorii sau jurnale, precum Maiorescu, Sextil Pușcariu, Valeriu Braniște și Liviu Rebreanu. Evenimentele deosebite care rețin pana scriitorului sunt următoarele: alegerile pentru Unire din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
vis spre viitor Se-adună în credința tuturor Prin trei cuvinte-adânc gravate-n inimi: Poporul, Ceaușescu și Partidul!“ („Poporul, Ceaușescu și Partidul“, Contemporanul, 23 martie 1984) „Iar dintre multiplele semnificații ale memorabilului eveniment politic din viața partidului și a țării, biograful de mâine va reține, în consens cu adevărurile prezentului, cu ceea ce gândește, simte și trăiește un întreg popor, adevărul definitoriu pentru toate celelalte adevăruri mărețe ale acestui timp - adevărul unității de nezdruncinat a poporului în jurul partidului, al secretarului general al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
loc în septembrie 1940, complexitatea problemelor generate de situația în care se afla țara după pierderile teritoriale și în condițiile preluării puterii de către generalul Ion Antonescu, erau peste puterea de înțelegere a tânărului rege Mihai. De altfel, Arthur Gould Lee, biograful de mai târziu al regelui Mihai, găsește o explicație satisfăcătoare pentru situația în care se găsea atunci regele Mihai: El era regele, dar cu toate acestea nu știa ce ar fi trebuit să facă, căci nu fusese niciodată instruit în privința
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
dl G. Bălăiță și alții de la revistă. Eu am început să lucrez la un articol - cu date inedite - despre copilăria și adolescența lui G. Ibrăileanu , unde aduc lucruri necunoscute și pun la punct o serie de afirmații nejuste ale unor biografi ai săi. Dar merge greu. Am un mic articol despre M. Eminescu la Roman. De asemenea altele despre C. Petrescu , I. Agârbiceanu etc., care, și ei, au petrecut în acest tîrg. Apoi o corespondență necunoscută, relativ[ă] la școala Nouă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ibrăileanu cu Maria Marcovici. în alt articol, voi continua cu viața și alte aspecte din copilăria și adolescența criticului de la Iași etc. Nu știu dacă o să vă placă articolul, dar știu că aduc lucruri inedite și corectez multe din spusele biografilor săi (Epure , Piru , S. Bratu etc). Îl veți primi pînă pe 25 mai. Multe mulțumiri și stimă. N.Gr. Stețcu </citation> (11) (12) <citation author=”N. Gr. Stețcu” loc="Roman" data =”23 mai 1976”> Mult stimate Domnule Călin, Vă trimit, în
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
din scrisorile trimise de Alexandru Iliescu lui Vasili, la Oltenița, acesta are mai multe legături pasagere cu cetățene sovietice, soldate se pare și cu urmași, frățiorii sovietici ai lui Iliescu. Așa că Ion Iliescu își rescrie promt acest capitol roșu din biografle și trece, cât ai clipi din ochi abandonul familial de pe umerii tatălui Kominternist, pe umerii mamei. Pentru a ascunde astfel un capitol esențial din istoria familiei sale: cel care putea trădă faptul că legătura, firul roșu, cu Moscova reprezintă o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
care urma să decoleze ieșind de pe pistă și ciocnindu-se frontal cu un alt avion. A fost înmormântat la Buenos Aires, în cimitirul "Chacarita" și se spune că la funeralii au asistat nu mai puțin de 50000 de persoane. Deși unii biografi îi contestă nașterea în Uruguay, mutând-o inclusiv în Franța, uruguayenii sunt mândri de acest "erou național", la 2 mai 1996, prin Legea nr. 16742, aprobată în unanimitate, 24 iunie, ziua decesului, fiind declarată ca "Ziua Carlos Gardel". De menționat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
de stat al Justiției din 1878 până În 1885, a făcut tot ce a putut dacă nu să Întărească, măcar să protejeze reformele liberale ale anilor șaizeci (procesul cu jurați, de pildă) de atacurile sălbatice ale reacționarilor. „El a acționat“, scrie un biograf al lui (În Enciclopedia Brockhaus, cea de-a doua ediție rusească), „cam așa cum acționează un comandant de vas pe furtună, când azvârle peste bord o parte din cargou pentru a salva restul“. Îmi dau seama acum că În această comparație
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
de cuvă primitivă), fără Îndoială o aluzie la topirea minereurilor din Ural descoperite de aventuroșii mei strămoși. Doresc să remarc că acești Rukavișnikovi - pionieri siberieni, prospectori de aur și ingineri minieri - nu sunt Înrudiți, după cum au presupus din neglijență unii biografi, cu negustorii mai puțin avuți din Moscova purtând același nume. Rukavișnikovii mei aparțineau (din secolul al optsprezecelea) nobilimii de țară din provincia Kazan. Minele lor erau situate la Alopaevsk, În apropiere de Nijni-Tagilsk, În provincia Perm, În partea siberiană a
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
îndelungată, după care eu am hotărât să trăiesc singură. Ofițerul blocului era bine informat despre René. Contraspionajul era foarte interesat de vizitele unui troțkist în România, unul care publicase operele „profetului roșu” în toată Scandinavia. Apariția cărților lui Isaac Deutscher, biograful lui Troțki în Suedia (admirabil tradus de criticul prestigios Otto Mannheimer și alții), fusese un succes fulminant, adunând în jurul editurii elita scandinavă și pe visători. Erau cărți care amenințau liniștea imperiului roșu. Eu nu știam mai nimic despre Troțki, numai
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
către prieteni de familie cum a fost Gheorghe Panțâru, ciobanul din Poiana Mărului. Despărțit de Pipirigul Neamțului prin muntele Hălăuca, satul Mălini se află nu departe de fostul „cordun” austriac, fără a face însă parte din Bucovina cum crede un biograf care la plasat pe Labiș în această provincie. Aflat lângă Baia, fostă capitală, și aproape de Fălticeni, satul mălini se integrează de fapt vechiului principat de pe Moldova și de pe apele celor patru Șomuzuri ceea ce, în mentalul local, are o anumită semnificație
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
și sub patronajul viitorului mitropolit, ne oferă, prin cei care au publicat aici, cele mai multe informații despre cel care a fost Nectarie Cotlarciuc, ca de altfel, cele mai multe dintre lucrările mitropolitului. Astfel, Romulus Cândea († 1973), profesor și istoric bisericesc, coleg, prieten și biograf al lui Nectarie Cotlarciuc, publica în „Candela” din anul 1923, un articol intitulat Episcopul Cetăți-Albe - Nectarie N. Cotlarciuc. Profesorul de teologie, Vasile Loichiță (†1958), publica, tot în „Candela”, în 1935, anul morții lui Cotlarciuc, necrologul acestuia. Ion Rusu Abrudeanu, un
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
în fruntea Bisericii din Bucovina Dacă în privința căsătoriei lui Nectarie Cotlarciuc informațiile sunt puține și pe alocuri imprecise, datele despre viața lui și funcțiile de după perioada de studenție care l- au propulsat spre demnitatea de mitropolit, se găsesc la toți biografii lui. După studiile urmate în străinătate, Nicolae Cotlarciuc revine în Bucovina, în august 1901, unde este numit profesor suplinitor pentru geografie, istorie și limba română la Liceul I de stat, Liceul „Aron Pumnul” de mai târziu. Acesta a fost de
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
scria: „Î.P.S. Sa Mitropolitul, a luat locul văduvit al scaunului Arhiepiscopiei Cernăuților..., fiind vrednic urmaș al marelui luptător pentru propășirea bisericii și binele neamului...al blajinului arhipăstor Nectarie, trecut de curând întru cele de veci”. Romulus Cândea, unul dintre biografii lui Nectarie spunea: „ceea ce l-a caracterizat pe Mitropolitul Nectarie a fost blândețea, bunătatea și munca fără preget depusă în toate împrejurările și în toate locurile unde a fost chemat să lucreze. O viață de modestie și necontenite strădanii, iată
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
Kirkenrecht, Deutsche Zeitchrift für Kirkenrecht etc. Operele lui sunt menționate în Bibliografia românească modernă, în dicționarul de Personalități bucovinene a lui Emil Satco și în Dicționarul Teologilor Români al lui Păcurariu, în Indicele general al revistei „Candela”, precum și la toți biografii lui. Înclinația spre scris a avut-o tânărul Nicolae încă din timpul studenției, când a fost colaborator al cunoscutului folclorist S. Fl. Marian, în sensul că a cules creații populare din satele de pe valea Suhei bucovinene, parte dintre acestea fiind
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
siguranță la prânzul pe care conții Perez îl ofereau săracilor orașului în ziua de Crăciun. Evaluarea de «puțină agerime» Cei care l-au cunoscut bine pe don Calabria au dat evaluări mai mult decât pozitive despre capacitățile sale intelectuale. Primul biograf al sfântului, don Luigi Adami, care a fost alături de don Calabria din 1907 până la moartea sa, contestă acea evaluare școlară negativă astfel: «Din tot complexul îndelungii sale vieți și activități constante în diferite domenii, putem spune că don Calabria avea
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]