1,767 matches
-
chimice anorganice de bază Elemente chimice nemetale: halogeni (fluor, clor, brom, iod), sulf, fosfor, bor; Oxizi ai: - metalelor; - hidrogenului și clorului (apă oxigenata, apa grea, monoxid și bioxid de clor); - azotului (oxid și bioxid de azot etc.); - sulfului și fosforului (bioxid și trioxid de sulf, tetraoxid de sulf, tetraoxid de fosfor etc.); - siliciului; - borului și arsenului. Oxizi ai metalelor ușoare și peroxizi: litiului, sodiului, potasiului, magneziului, calciului, stronțiului, bariului, germaniului etc. Oxizi ai metalelor grele: aurului, argintului, cobaltului, cuprului, fierului, mercurului
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
ceramică pentru: laboratoare, uz industrial și alte scopuri tehnice. 2625 Fabricarea altor produse ceramice Alte produse din ceramică (exclusiv cele folosite în construcții) neclasificate în altă parte. 2626 Fabricarea produselor ceramice refractare Cărămizi, blocuri, plăci și alte materiale ceramice din bioxid de siliciu. Cărămizi refractare, blocuri, plăci și alte materiale de construcții din ceramică refractara. Ciment refractar, mortare, betoane și alte materiale analoage, neincluse în alte categorii. Materiale refractare nearse; alte materiale ceramice. 263 Fabricarea plăcilor și dalelor din ceramică 2630
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
neizolate individual se include în clasa 3340 (Producția de aparatură și instrumente optice și fotografice). 314 Producția de acumulatori, baterii și pile electrice 3140 Producția de acumulatori, baterii și pile electrice Fabricarea de pile și baterii de pile electrice (din bioxid de magneziu, oxid de mercur, oxid de argint etc.); acumulatori electrici și părți ale acestora. 315 Producția de lămpi electrice și echipamente de iluminat 3150 Producția de lămpi electrice și echipamente de iluminat Fabricarea de lămpi electrice cu incandescenta și
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
genezei subiectului nostru, nămolul. El este rezultatul vieții unei biocenoze, cu activitatea perturbată de niște condiții particulare de mediu; și, cum Natura valorifică orice, chiar și anomaliile, ea urmărește aici un scop, anume să se descotorosească de o parte a bioxidului de carbon ce-o Încurcă uneori; ca acum, când rezultă din arderea combustibililor fosili, ca și altă dată când apărea din cine știe ce procese vulcanice. În spații izolate - complet sau pe aproape - ale țărmului mării, unde apa e liniștită, iar salinitatea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
procese chimice decât opera heterotrofelor. Primul rezultat, relativ rapid, e sapropelul, nămolul cum i se spune În mod curent. Mai târziu, peste multe milioane de ani, evoluția acestor materiale organice va sfârși În petrol, care va purta În el acel bioxid de carbon de care Natura a vrut să scape. Cu alte cuvinte, sapropelul e un fel de deșeu al vremurilor trecute, dar pe care omul l’a aflat ca util din punct de vedere terapeutic. Atât de multă energie fixată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cu microunde, respectiv a unui frigider - cu freon; ah! ozonul... Față de soluția tradițională, cu consum energetic minim, respectiv de loc, ambele elemente civilizatoare consumă energie, și pentru a Încălzi, și pentru a răci, eliberând deșeul firesc sursei sale fosile: un bioxid de carbon fosil și nu numai pe el... Câștigul? Pentru noi, oarece comodități: ambele, cuptor și beci, se află În bucătăria de la etajul X, fără cenușă sau umezeală. Doar că prețul Îl plătește altul, Natura. Dar și noi plătim ceva
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe care-l promovăm arzând atâta combustibil fosil? Și așa ajung iarăși la năravul din născare, adică la tendința mea de a căuta, cândva și În Natură, corespondentele evenimentelor de astăzi. Păi ceea ce poate deveni o realitate, adică prea mult bioxid de carbon În atmosferă, implicit o temperatură cu mult mai mare, cu consecința dezechilibrării biosferei, s’a mai Întâmplat. Ce-ar fi să ne aruncăm o privire În acea lume? Ca și acum, ca dintotdeauna, și atunci, plantele și animalele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de oxigen al atmosferei. Și, din acest punct de vedere, ne aflăm astăzi Într’o stare similară celei de acum 200 de milioane de ani - anterioara „schimbare de guvern“, ambele favorizând hegemonia animală. Paralelismul se Întrerupe când vine vorba de bioxidul de carbon, pe atunci dublu și chiar mai mult, impunând o climă mult mai călduroasă, hegemonia amintită manifestându-se deci cu o intensitate mult mai mare. În care context s’au Înstăpânit pe Terra acele ființe numite generic dinozauri, ocupând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ocupând pământul, apa și chiar aerul. Hegemonia le-a permis gigantismul. Și cu asta, paralela se restabilește: omul, hegemon astăzi, cunoaște, În puținul timp de când mișună pe pământ, o creștere continuă a Înălțimii... Rămâne să reconstituim și acea concentrație de bioxid de carbon, care să inducă temperatura de seră din vremea dinozaurilor, pentru a le urma destinul... Vreme de 150 de milioane de ani, cât au viețuit, ei au călcat dur pe mediu, slăbindu-și astfel poziția și pregătind hegemonia vegetală
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
putem opune. Deocamdată avem viitorul În față, căci mediul se află, pentru Încă câteva bune milioane de ani, În acel minim al concentrației oxigenului care ne favorizează. Totul este să nu grăbim ritmul faptelor din Natură, reconstituind atmosfera bogată În bioxid de carbon și temperatura. Dinozaurii n’au avut Încotro: așa era pe atunci. Dar noi o facem, Încet dar sigur, cu bună știință. Cu viitorul În față avem Însă și timpul În care să punem la lucru rațiunea. Care ne
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
n’au avut Încotro: așa era pe atunci. Dar noi o facem, Încet dar sigur, cu bună știință. Cu viitorul În față avem Însă și timpul În care să punem la lucru rațiunea. Care ne spune și că mai mult bioxid de carbon intensifică fotosinteza, adică și șansa plantelor de a izvodi alte specii, Între care unele cu un biochimism la care noi Înșine să devenim neadaptați... Ce-ar fi dacă n’am mai produce atâta bioxid de carbon? Sau de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și că mai mult bioxid de carbon intensifică fotosinteza, adică și șansa plantelor de a izvodi alte specii, Între care unele cu un biochimism la care noi Înșine să devenim neadaptați... Ce-ar fi dacă n’am mai produce atâta bioxid de carbon? Sau de loc? Poate am reuși, uzând de rațiune pe lângă răgaz, să abolim ceea ce a fost până acum o lege: alternarea hegemoniei. Asigurându-ne viitorul... „Sâmbătă cu prieteni“, 22 mai 1999, ora 16,34 38. Între ieri și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
E un cărăuș, care cară Înspre bios și de la el orice, ca și sângele În noi. În primul rând substanță, iar aceasta pentru că apa e un solvent aproape universal. Ea aduce plantei sărurile precum animalului acvatic oxigenul. Tot ea poartă bioxidul de carbon și deșeurile metabolice. Ea e și mediul În care se propagă, indiferent de e vorba de organisme acvatice ori terestre, mesajele chimice, substanțele alelopatice care reglementează conviețuirea tuturor. Cară și energie, deși aceasta nu este „solubilă“. Aceasta pentru că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
capilarele, dar și se dizolvă În apă. Și astfel, viața găsește, orice formă n’ar Îmbrăca și oriunde s’ar afla, un element din care să se Înfrupte, dar și În care să-și arunce deșeurile. Că deșeul unui animal, bioxidul de carbon, este binefacere pentru plantă, care „poluează“ cu oxigen, numai bun pentru animal, e o altă poveste, mai precis o dovadă a infinitei Înțelepciuni a Naturii, care a știut să transforme orice rău Într’unul necesar... Și ascultând de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
putea, ajutat de viața căreia Îi dăduse naștere, să se oxideze, devenind balastul atmosferei, adică azot. Metanul era de acum componentă de bază a viețuitoarelor, nițeluș schimbat, și doar puțin din carbonul lui a luat același drum, al oxidării, devenind bioxid de carbon. Apa s’a oxidat și ea, dar grație unor forme noi de viață, acelea vegetale, devenind oxigen. Pe care, tot o formă nouă de viață, aceea care a descoperit respirația, s’a grăbit să-l folosească. Spuneam despre
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu extract din scoarța răchitei, nimic altceva decât prototipul aspirinei? verde briliant cianidină albastru briliant Pentru ca un suc să pară cât de cât natural, stors din fruct adică, el trebuie să fie oleacă tulbure; nimic mai simplu câtă vreme există bioxid de titan, care va trece prin mațe ca gâsca prin apă. M’a oprit Însă din bârfă o Întrebare: De unde preferința pentru produsul de sinteză? Pentru un profit cât mai mare, căci acela e mai ieftin, mai comod, mai accesibil
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
dezlegare... habotnicii pot să se bucure. Amină? Păi o astfel de „carne“ nu va ajunge niciodată diamină, precum putresceina și cadaverina, toxice și puturoase cum le dezvăluie numele. Falsul nu e de azi de ieri, ci de ieri alaltăieri. Adică: Bioxidul de carbon din apa minerală nu e destinat a o face mai gustoasă, ci preîntâmpinării precipitării carbonaților, care ar face-o necomercială, transformându-i În bicarbonați solubili. Alții au Înșelat și mai rău; și-mi aduc aminte de berea pasteurizată
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
unire este rezolvat de interpunerea Între exterior și interior a unui sistem de membane, toate semipermeabile, acelea pe care le vedem cu ușurință atunci când cojim un ou (fiert, eventual roșu), ansamblu care permite doar accesul esențialului oxigen și eliminarea deșeului bioxid de carbon și nimic altceva. Asta e legătura, dar și izolarea. Izolarea e Întregită și din punct de vedere mecanic, porozitatea extrem de fină a membranelor Îngăduind reținerea cât se poate de bine a conținutului coloidal al oului. La care-și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
din preajma bălții... Desigur, „ambalajul“ oului, mă refer acum la coajă, trebuie și chiar e „fabricat“ dintr’un material refolosibil. Tocmai de asta, e carbonat de calciu, o substanță care foarte ușor devine solubilă - n’are nevoie pentru asta decât de bioxid de carbon și, evident, de apă... Dar, pentru refolosire, nu e nevoie să mai intervină Natura. Ea a făcut-o cândva, „școlind“ pasărea: decât să investească energie Într’un proces negentropizant - de adunare și concentrare a calciului, aflat disipat În
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
negru, adică unealta lui Belzebut. „Meridian“, 7 iulie 2000, ora 12,23 3. Gunoaie Châââî Ce negru sunt! Am adormit Într’un horn, motiv să meditez acum la cât de imperfectă e Natura... nici propria-i biomassă, aceea făcută din bioxid de carbon și apă printr’o reducere fotosinteza n’o poate Întoarce În ce-a fost, printr’o oxidare dezasimilația -, decât În celulele mele; și ale voastre. Iar de o face focul, chiar de e natural, precum un incendiu de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
focul apare ca imperfect În circuitul substanței În Natură, dar și bioticul. Dar, pentru a vedea asta, trebuie să urcăm Într’o mașină a timpului dând Înapoi vreo două-trei sute de milioane de ani, poposind Într’o lume cu mult bioxid de carbon, de vreo trei ori mai mult și cu un efect de seră, deci un aer sufocant, pe potrivă. În jur nu hălăduie decât insecte și un fel de batracieni ce se chinuie să devină reptile vestiții dinozauri și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
născocește deriva continentelor, fragmentându-l pe singurul de până atunci, creând inevitabil tot mai multe zone de tranziție, În care apa și uscatul poartă o luptă surdă. Arbori și animale, cu toatele gigante, căci până la un prag fotosinteza e favorizată de bioxidul de carbon, cad În mlaștină, unde devin prada imperfecțiunii unor organisme primitive, relicve ale vechilor vremi. Care nu știu să respire, adică să folosească oxigenul, ci doar să fermenteze. Iar biomassa, lemn și carne, nu ajunge iarăși bioxidul de carbon
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
favorizată de bioxidul de carbon, cad În mlaștină, unde devin prada imperfecțiunii unor organisme primitive, relicve ale vechilor vremi. Care nu știu să respire, adică să folosească oxigenul, ci doar să fermenteze. Iar biomassa, lemn și carne, nu ajunge iarăși bioxidul de carbon și apa din ajun, ci petrol și gaze, unde carbonul e sechestrat de hidrogen, ori cărbuni, unde carbonul nu e sechestrat de oxigen cum ar trebui, ci lăsat În plata domnului. À propos: nici noi nu suntem perfecți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
viitoare zăcăminte, acum abia gropi de gunoi, se ascund, afundându-se. Aerul se limpezește, iar temperatura sufocantă scade. Și apar mamiferele, iar În vârful piramidei, curând și omul... Procesul de dosire a carbonului continuă și astăzi, dar mai Încet, căci bioxidul de carbon e doar de leac, dar Îndestul ca să susțină evoluția. Doar că omul a constatat că lemnul oferit de o pădure tot mai mică e insuficient pentru a-l face și lemn de foc, și mangal pentru fierul săbiilor
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
insuficient pentru a-l face și lemn de foc, și mangal pentru fierul săbiilor și tunurilor, descoperind cărbunele. Apoi, pentru setea vitezomană a automobilului, petrolul. Dar astfel am scos la iveală gunoaiele epocilor trecute, eliberând carbonul, desigur sub formă de bioxid. Mereu, de e vorba de cărbune, petrol ori gaze, bioxid de carbon, care tinde să reconstituie condițiile vechii ere, aceea În care nu doar că nu existam, dar nici nu puteam pune problema existenței noastre. Bioxidul de carbon determină din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]