2,857 matches
-
și Mijlocii și Cooperație. Îmbunătățirea climatului investițional a reprezentat, în mod coerent, o prioritate importantă pentru factorii decizionali și s-a manifestat o bunăvoință crescută pentru consultarea și ascultarea preocupărilor investitorilor. Nivelul investițiilor rămânea scăzut până când problemele generate de corupție, birocrație excesivă și climat legislativ instabil nu erau soluționate (vezi, de asemenea, Capitolul 16 Intreprinderi Mici și Mijlocii). Nu erau clare avantajele divizării responsabilităților în domeniul privatizării între APAPS și OPSI, atâta timp cât OPSI nu avea încă experiența și statura politico-administrativă a
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
Afaceri (a se vedea, de asemenea, criteriul economic de aderare și Capitolul 16 Întreprinderi Mici și Mijlocii). Erau necesare acțiuni, în continuare, pentru a se elimina obstacolele din calea investițiilor, care au fost subliniate în raportul pe anul 2002: corupția, birocrația excesivă și climatul legislativ instabil. În domeniul privatizării, progresele relativ bune obținute de APAPS au contrastat cu performanțele modeste ale Ministerului Economiei și Comerțului. Ministerul respectiv nu a izbutit să soluționeze multe dintre problemele structurale care ar fi putut ajuta
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în România erau încă reduse, comparativ cu alte țări din regiune. Pentru a remedia această situație, era necesară o viziune care să depășească promovarea investițiilor ca un scop în sine, să fie combătute obstacolele structurale în calea investițiilor, precum corupția, birocrația excesivă și un climat legislativ instabil. În domeniul privatizării, APAPS, înființat în decembrie 2000, s-a dovedit un manager eficient al procesului de privatizare. Numărul de companii aflate în portofoliul APAPS s-a diminuat continuu, o dovadă a succesului său
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și politicile UE, cadrul legal și administrativ rămânea încă dificil și restrictiv pentru dezvoltarea IMM-urilor. Nu a fost înregistrat nici un progres substanțial, de la raportul trecut, în ceea ce privește simplificarea licențierii, elaborarea unui calendar clar pentru simplificarea cadrului legal existent și diminuarea birocrației. România trebuia să își concentreze eforturile pe implementarea completă a Planului de Acțiune pentru eliminarea barierelor cu care se confruntă IMM-urile, prin îmbunătățirea mediului legal și administrativ și asigurarea unei coordonări eficiente a acțiunilor tuturor organismelor implicate în acest
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
lui U Thant, repetată adesea, că rolul ONU în criza rachetelor a fost ignorat sau distorsionat de către mass media și de către publicul larg, este întemeiată. Acest tratament s-a repercutat și în literatura politică dedicată crizei. Dar vina revine și birocrației ONU, care neglija noile cerințe ale comunicării de masă. Dincolo de discreție, era o nepricepere. De ce nu au apărut la ONU titluri uriașe: Primul semn de destindere. Hrușciov răspunde afirmativ lui U Thant" sau "Lumea izbăvită de dezastrul nuclear"? Știrile dezescaladării
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
de către Centrala MAE. Pentru șeful delegației române, acest mod de lucru pe lângă responsabilitatea deosebită pe care o implica a fost de o imensă utilitate, el putând acționa fără constrângerile pe care le presupun adesea instrucțiunile formulate la diverse niveluri ale birocrației obișnuite. Drept urmare, textele intervențiilor delegației române, elaborate de șeful delegației, erau transmise Centralei MAE mai degrabă pentru informare decât pentru obținerea unor aprobări prealabile prezentării lor în ședințele plenare oficiale ale Comitetului. Sub raport tactic, schema aplicată a prezentat următorea
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
națiune, autorul este adeptul perspectivei primordialiste, care prezintă națiunea ca un „fapt organic înrădăcinat în procese sociale, umane și istorice din cele mai vechi timpuri” (p. 141). Națiunea nu este o invenție a societății moderne, expresie a capitalismului și a birocrației, ci este rezultatul unui proces istoric îndelungat. Dacă privim astfel lucrurile, am putea opina noi, atunci realizarea unei Uniuni Europene ,coezive economic și social, sau, mai mult, a unei identități europene, pare să nu fie o țintă realizabilă în doar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
lua" este un mod de a fi în care toată lumea este angrenată, de la mic la mare, indiferent de vârstă, funcție dau alte criterii de apreciere. Societatea românească este una a arbitrarului, în care nimeni nu are încredere în stat, în birocrație și instituțiile sale. Totul este înlocuit cu cei pe care "te poți baza" indiferent de situație. Există încă oameni care nu merg la doctori ci la moașa sau vraciul comunal, după cum nu este nevoie de justiție sau lege, pentru că dreptatea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pe spații geografice care nu corespundeau unui singur stat delimitat clar de granițe politice. Crizele monedei metalice nu erau crize care să preocupe în mod constant instituții specializate. Lumea economică a monedei metalice nu este o lume a instituțiilor, a birocrației și a mecanismelor economice însușite. Crizele monedei metalice erau crize reduse sub aspectul teritorialității și spațialității geografice. Caracteristicile economice ale unei zone geografice determinând în mod permanent tipul de economie și natura problemelor acesteia. Moneda metalică are un impact cu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
specific monedei până la apariția statului și a organizării de tip social, complexe, când acesta se va impune ca factorul decisiv în manevrarea într-un fel sau altul, a banului. Al doilea rol, cel conștient, sau politic, este specific autorității monetare, birocrației de tip statal, care va manevra moneda într-un fel sau altul prin decizii conștiente cărora azi le spunem politica monetară. Evident că discutând despre cele două tipuri de acțiune ale monedei, nu le împărțim în funcție de o cronologie sau de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
joc are mereu un câștigător statul și același perdant populația producătoare de muncă și valoare. Controlul cererii și ofertei de monedă a fost mereu unul instituțional, propriu monedei din hârtie. Acest tip de control a antrenat în permanență corupția din jurul birocrației de stat. Pentru a deplânge lumea nedreaptă creată de stat prin controlul banilor, Charles Gide îl citează pe Boisguillebert, care spunea "Cerul e atât de departe de pământ, pe cât de mare-i distanța între adevărata idee pe care trebuie s-
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economică este esențial în folosirea expansiunii monetare ca motor al economiei. Statul este un prost gospodar și un prost manager. Statul risipește resurse, de fiecare dată într-o corupție fără sfârșit. Statul nu trebuie și nu poate fi agent economic. Birocrații nu știu economie și atunci când se amestecă în economie greșesc. Viața economică are nevoie să se dezvolte natural, firesc, în relație cu mediul extern și intern. Numai așa poate fi durabilă orice creștere economică. Statul risipește resurse, iar moneda în
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
neliniștea atunci când nu trebuie, în speranța că vei controla pierderile în epoca crizei. Cine poate garanta așa ceva? Cine poate ghici cronologia, cauzele, momentul instalării, precum și amplitudinea crizei? Nimeni, niciodată! Visul unei politici anti ciclice este visul controlului asupra economiei. Nu birocrații decid când începe criza. Ea se instalează atunci când condițiile din economie sunt create și există un proces de acumulări care poate produce căderea sau explozia. Posibilele politici anti ciclice nu ar face decât să intensifice și să precipite evenimentele, ducând
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
monetar este diferit în funcție de viteza cu care se mișcă guvernele și băncile centrale 946. Trebuie să spunem că fundul prăpastiei nu poate fi evitat, deoarece viteza de instalare a crizei este mai mare decât viteza cu care se mișcă orice birocrație din lume, astfel că vrând nevrând, se atinge un minim al depresiunii. În modernitate este important ca factorii de susținere ai impulsului monetar să fie multiplii: guverne, corporații, bancă centrală. Nu mai este de ajuns investiția guvernamentală, clasică, de tip
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cetățean. Situația sinistră în care toți erau înfometați dar nimeni nu putea țipa de foame, a fost specifică unei întregi generații de români. Deși România ieșise din epoca luptei de clasă de mai multe decenii, aceasta se transformase în războiul birocrației cu cetățenii săi. Efectele conflictului creat și atent întreținut dintre individ și colectivitate se mai văd încă cu ochiul liber în România . Există o neîncredere patologică între oameni, iar manifestările individuale merg înspre un egoism exacerbat. Tendința spre asocieri de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dar nu a rezolvat nici problema accesului la puținul pe care-l produce. Cu alte cuvinte, știm că suntem săraci, dar să vedem cum împărțim sărăcia în mod echitabil. În socialism munca tuturor intră într-un bazin care se cheamă birocrație de stat, după care, de acolo, se scurge puțin, foarte puțin, la fiecare dintre cei care muncesc. Nivelarea accesului la venituri, la bani, a distrus interesul pentru implicare și eficiență economică. Fig.9.2 Birocrația ca nod al repartiției Nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
un bazin care se cheamă birocrație de stat, după care, de acolo, se scurge puțin, foarte puțin, la fiecare dintre cei care muncesc. Nivelarea accesului la venituri, la bani, a distrus interesul pentru implicare și eficiență economică. Fig.9.2 Birocrația ca nod al repartiției Nu există o lume mai frustrantă pentru hărnicie și competitivitate decât lumea socialismului. "Contrastul dintre un sistem liberal și unul total planificat este grăitor ilustrat în plângerile comune ale socialiștilor și naziștilor împotriva "separației artificiale a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
responsabil moral, deoarece el "nu avea" nimic. Totul aparținea tuturor. Este și motivul pentru care și azi, la atâția ani de la Revoluția Română, persoanele publice nu-și asumă niciodată nici o vină, de nici un fel. Vinovații sunt mereu alții, colectivul, statul, birocrația. Atunci când muncitorii români plecau din fabrică spre casă cu geanta plină cu șuruburi, cu o bucată de metal, doi electrozi de sudură sau o piesă de schimb pentru căruțele pe care le aveau acasă, ei confirmau încă odată utopia de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
într-un coș de consum. Problemele mari apar odată cu enunțarea întrebărilor următoare. Cât trebuia să se producă? Cât trebuia să se consume? Cine decidea ce merge în consum sau în investiții? În lipsa prețului ca semnal al relației mărfurilor cu piața, birocrații trebuiau să decidă ce le trebuie consumatorilor și mai ales cât le trebuie acestora. Este motivul pentru care Ceaușescu se lăuda cu rate înalte ale acumulării în timp ce populația, în cea mai mare parte a sa, suferea de foame. În lipsa semnalelor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Repartiția în interior, adică accesul "drept" la bani și mărfuri se producea prin cozi infernale, unde tensiunile erau ceva firesc și unde adulții își călcau în picioare sau își pierdeau copiii. Socialismul nu a reușit să producă nici chiar pentru birocrația sa de partid și de stat. În deceniul opt al secolului trecut, toată lumea spunea, indiferent de poziție socială, că lucrurile nu sunt în ordine și nu mai pot rămâne așa. Un sistem atât de lăudat de către ideologii săi a căzut
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
niciodată la impulsuri. De aici mirarea perpetuă a celor care luau decizii dar și a celor care trebuiau să le ducă la îndeplinire. Socialismul părea, din această cauză, o lume absurdă, imposibil de condus. Probabil că și din această cauză birocrații erau urâți, satirizați și prost plătiți. Ei erau invitați să coboare în realitate, să meargă pe teren, ca și cum sintezele și deciziile economice se pot lua individual, pe spețe, pe ore și date de mers ale unei economii. Folosința banului a
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prețurilor să fie asigurată, iar echilibrul să fie obținut prin controlul permanent al cererii agregate și ofertei agregate. Ambiția socialiștilor, utopia lor, este aceea de a controla economia în interior, fără a deține un sistem complex de indicatori de semnalizare. Birocrația socialistă trebuia să realizeze un optim economic, în care cererea agregată să fie în permanență egală ofertei agregate. Pentru aceasta trebuiau îndeplinite condițiile de control al ofertei agregate și cererii agregate, de urmărire a fluctuațiilor lor, astfel încât sensul acestor fluctuații
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mises.ro Mises, L.V., Capitalismul și dușmanii săi, Editura Nemira, București, 1998. Mises, L. V., Mentalitatea anticapitalistă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza din Iași, Iași, 2011. Mises, L. V., Pietrele făcute pâine, miracolul keynesian, www.mises.ro Mises, L. V., Birocrația și imposibilitatea planificării raționale în regim socialist, Editura Institutului L.W. Mises, România, București, 2006. Mises, L. V., Calculul economic în societatea socialistă, www.mises.ro Mises, L.V., Ciclul economic și expansiunea creditelor. Consecințele economice ale banilor ieftini, www.mises
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
pentru a avea un anumit profit este înlocuit printr-un organism planificator central", Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas, București, 1997, p. 45. 1107 Vezi și Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, Editura ALL, București, 2014. 1108 Ludwig von Mises, Birocrația și imposibilitatea planificării raționale în regim socialist, Editura Institutul Ludwig von Mises România, București, 2006, p. 52. 1109 N.N. Constantinescu-co., Capitalismul contemporan, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1985, p. 73. 1110 ASE; Catedra de economie politică, Economia politică a formațiunilor
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Vezi Marx, Engels, Lenin, Despre procesul revoluționar al edificării socialismului și comunismului, Editura Politică, București, 1979, p. 62). 1174 Paul-Henry Chombart de Lauwe, Cultura și puterea, Editura Politică, București, 1982, p. 95. 1175 Ibidem, p. 96. 1176 Ludwig von Mises, Birocrația și imposibilitatea planificării raționale în regim socialist, Editura Institutului L.W. Mises, România, București, 2006, p. 169. 2 Vezi și Niall Ferguson, Războiul lumii. Epoca urii, Editura RAO, București, 2011, p. 51. 1178 Friedrich Hayek, Drumul către servitute, Editura Humanitas
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]