2,179 matches
-
sau a consacrării, care s-a întins până spre sfârșitul secolului XX. Modernizarea tradiției, raționalizarea cunoașterii și organizării sociale, multiplicarea și consolidarea statelor naționale și industrializarea sunt procesele cele mai reprezentative ale acestei perioade. Este epoca de înflorire a raționalismului birocratic, a individualismului și a unei largi varietăți de modernisme culturale și ideologii politice. Și tot acestei epoci îi corespunde tranziția către societatea industrială, când procesele de modernizare se diferențiază geografic și sectorial în forme care doar rareori ajung să fie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
a se salva pentru lumea de dincolo. Odată cu aceasta se produce și „dezvrăjirea lumii” (Entzauberung der Welt). Lumea capitalistă modernă ajunge să fie dominată de forțe care se oferă utilizării, transformării și consumului, să fie tot mai rațională și mai birocratică, dar, odată cu aceasta, se „dezvrăjește”, își pierde treptat și sigur orice sacralitate. Într-o astfel de constituire, pe măsură ce raționalizarea științifică a lumii se accentuează, crește nevoia de apărare și promovare a acelor drepturi ale omului care oferă fiecărei individualități șansa
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
organizarea raționalizată. Din punct de vedere politic, ar fi necesară apărarea acelei margini a competiției ce oferă libertate de manifestare pentru calitățile personale. Individualismul rezultat cu necesitate din modul de configurare a societății moderne nu se realizează doar pozițional, rațional, birocratic, ci trebuie să dispună de spații adecvate de manifestare într-o lume „dezvrăjită”. „Dezvrăjirea lumii” devine astfel, după Weber, una dintre cele mai importante opțiuni ale modernității. De la „dezvrăjire” la crize și conflicte clasiale Am văzut că, începând cu proiectul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
economică a comportamentului individual sau social. În acest sens, Pareto s-a preocupat de conflictul dintre raționalitatea economică și iraționalitatea conduitei umane, care, oricât ar fi de irațională științific, se dovedește eficientă și utilă social. Weber a admis inevitabilitatea raționalizării birocratice a societăților moderne, dar „despotismului birocratic” i-a opus cu insistență căile și modurile de afirmare a libertăților individuale. 1.3. Succesiuni și distanțări pe traiectoria modernității „Proiectul iluminist” și cel postiluminist de știință socială se află uneori în convergență
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În acest sens, Pareto s-a preocupat de conflictul dintre raționalitatea economică și iraționalitatea conduitei umane, care, oricât ar fi de irațională științific, se dovedește eficientă și utilă social. Weber a admis inevitabilitatea raționalizării birocratice a societăților moderne, dar „despotismului birocratic” i-a opus cu insistență căile și modurile de afirmare a libertăților individuale. 1.3. Succesiuni și distanțări pe traiectoria modernității „Proiectul iluminist” și cel postiluminist de știință socială se află uneori în convergență, pentru ca, alteori, să se despartă în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
-o. Ceea ce constituie încă un proiect de interes pentru modernitatea continuă este „statul bunăstării”, întrucât inegalitățile nu numai că nu au dispărut, dar devin tot mai profunde și mai vizibile. Statul modern a devenit, în forma statului național, un aparat birocratic și administrativ reprezentativ pentru modernitate. Pendulând între extindere și restrângere economică, militară sau politică, statul a rămas mereu intervenționist pentru a organiza și promova diversele sfere ale vieții sociale prin politici publice adecvate. Deși încă de la începuturile sale a trebuit
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
al XIX-lea și a unei mari părți din secolul XX s-a bazat pe birocrația rațională, unanim considerată ca fiind esențială pentru modernitate. În societatea postindustrială, însă, nici guvernele și nici corporațiile nu se mai bazează exclusiv pe modelele birocratice tradiționale de organizare și conducere. Rețelele multiplicate se asociază cu aplatizarea ierarhiilor și cu descentralizarea puterii, iar îndemnul la auto-organizare se asociază cu tehnici de management al cunoașterii și inovării. Unor asemenea forme de organizare trebuie să le corespundă noi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
beneficierea de oportunitățile create de această transformare și evitarea problemelor pe care le generează. Noua tranziție socială dinspre societatea industrială spre cea postindustrială este caracterizată de o astfel de „transformare a organizării sociale”, care solicită o „nouă știință socială”. Sistemele birocratice clasice sunt înlocuite de sisteme expert computerizate, clasele sociale se dezintegrează și sunt înlocuite de grupuri și asociații de interese, familia se destabilizează, individualizarea se accentuează, globalizarea cuprinde în valurile ei noi zone; pe scurt, totul pare că se schimbă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
disjunctivă: cetățean sau străin, familie sau non-familie, cunoaștere științifică (rațională) sau cunoaștere neștiințifică, muncă sau timp liber, organizare sau haos etc. Sigur că între polii dihotomici exista un continuum, însă dezirabilitatea instituțională și răspunderea socială aveau referințe bine marcate. Organizarea birocratică (rațională) se știa în ce constă, avea norme și frontiere bine delimitate. Normele puteau fi încălcate, însă răspunderea pentru dezorganizarea rezultată era invocată pentru a restabili raționalitatea birocratică. Ceea ce s-a întâmplat odată cu intrarea modernității într-un nou stadiu de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
continuum, însă dezirabilitatea instituțională și răspunderea socială aveau referințe bine marcate. Organizarea birocratică (rațională) se știa în ce constă, avea norme și frontiere bine delimitate. Normele puteau fi încălcate, însă răspunderea pentru dezorganizarea rezultată era invocată pentru a restabili raționalitatea birocratică. Ceea ce s-a întâmplat odată cu intrarea modernității într-un nou stadiu de dezvoltare constă în schimbarea coordonatelor, extinderea continuumurilor variaționale și multiplicarea variațiilor specifice structurilor instituționale până acolo încât dihotomiile disjunctive au fost înlocuite de acceptarea formulelor conjunctive de tipul
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ne referi la modul în care se constituie familia și relațiile actuale de gen. Organizațiile oferă acele cadre în care actorii individuali muncesc, învață, se distrează etc. Ele sunt invenții ale modernității mai timpurii, care a consacrat birocrația și organizațiile birocratice. Nu-i mai puțin adevărat că tipuri distincte de organizații au funcționat și în perioadele premoderne. Universitatea este una dintre ele, apărând încă din secolul al XII-lea, cu mult înainte de instituirea modernității. Dacă universitatea a rezistat vremurilor, ar fi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
sunt tendențial convergente cu cele specifice țărilor occidentale dezvoltate și se înscriu pe aceeași traiectorie a eliberării indivizilor de formele sociale clasice sau de coordonatele spațiului social constitutiv al societății industriale, reprezentate de clase, ocupații, straturi sociale, familie nucleară, organizații birocratice etc. 3.1. Premise pentru o abordare: continuitate sau schimbare? De-a lungul modernității, individualizarea a luat diverse înfățișări, iar analiza sociologică clasică a insistat mai ales asupra formelor individualizării și asupra problemelor asociate cu acestea. Totodată, s-au făcut
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și societalizare persistă încă și poate fi pusă în evidență de problemele individualizării. Pentru perioada de inițiere și consacrare a modernității, sociologii au analizat cu predilecție două categorii de probleme ale individualizării. Prima categorie s-a referit la acea raționalizare birocratică a organizării sociale ce s-a asociat cu multiplicarea și standardizarea rolurilor sociale practicate individual. A doua categorie de probleme a vizat dezmembrarea comunităților și pierderea tradițiilor culturale, care au generat o dezagregare a identităților personale moștenite și stări anomice
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
generat o dezagregare a identităților personale moștenite și stări anomice sociale și individuale tot mai extinse. Individul eliberat de comunitățile locale integratoare și de tradițiile acestora ne apărea prins, în perioada de consacrare a modernității, de o raționalitate tot mai birocratică (cf. Max Weber) și de o stare de anomie socială (cf. E. Durkheim). Altfel spus, rolurile sociale (ceea ce un individ face sau este așteptat să facă) erau definite și organizate birocratic, iar construcția identităților individuale (cine sunt indivizii) era facilitată
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de consacrare a modernității, de o raționalitate tot mai birocratică (cf. Max Weber) și de o stare de anomie socială (cf. E. Durkheim). Altfel spus, rolurile sociale (ceea ce un individ face sau este așteptat să facă) erau definite și organizate birocratic, iar construcția identităților individuale (cine sunt indivizii) era facilitată de coordonate sociale cum ar fi clasele sociale, organizațiile, ocupațiile, familiile, religiile, ideologiile, partidele politice etc. Rolurile sociale și identitățile individuale, respectiv ceea ce un individ face și ceea ce este, au fost
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
fascismului și comunismului, care au consacrat, printre altele, variante de naționalism. Individualizarea unei persoane în cadrul acestor regimuri a fost redusă la minimum: singura identitate personală era cea atribuită de identitatea corporatistă a statului național și realizată prin rolurile funcționale alocate birocratic. Din această perspectivă, individualizarea statului național și cea a persoanelor în perioada de tranziție postcomunistă sunt dependente de moștenirea istorică. Individualizare prin roluri și identități Tranziția postcomunistă a societății noastre, analizată din perspectiva individualizării recente, poate evidenția manifestări dintre cele
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
care sunt practicate cotidian. Rațiuni evidente pot fi invocate în acest sens. Primele două programe instituționale menționate anterior (dezvoltarea capitalistă și integrarea euro-atlantică) sunt atât de asemănătoare în proiectare și aplicare, încât aparțin de fapt aceluiași „program instituțional”, de tip birocratic și clasic, prin care se urmărește inducerea unei raționalizări transformatoare, însă cu rezonanțe prea îndepărtate de viața individuală efectivă. Trebuie să admitem că e greu de presupus că o raționalitate atât de rece și o distanțare atât de mare față de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
proprii, care s-a repercutat asupra tuturor cetățenilor săi. Cetățenia a fost o formă primară de individualizare a persoanelor în modernitate, ce are încă o puternică forță de legitimare actuală. Ea s-a asociat cu structurile de roluri corespunzătoare raționalizării birocratice din organizațiile care s-au tot multiplicat ca urmare a schimbărilor produse în diviziunea socială și economică a muncii. Clasele sociale, ocupațiile și habitus-urile culturale ordonau structurile de roluri în categorii ce separau și în același timp uneau indivizii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
clase și apartenență politică, ocupații și stare civilă etc., și apărată de stat, care avea propria identitate corporatistă colectivă și impersonală. Identitățile ierarhice și apărate de granițe precise s-au asociat cu roluri ce repartizau orice persoană într-o societate birocratică atotcuprinzătoare. Au rezultat astfel: o ordine socială birocratizată și înghețată, un control riguros din care aproape că nu se putea evada, o diminuare sau chiar o pierdere a imaginației sociale și a reflexivității personale. Destructurarea ordinii birocratice de tip comunist
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
într-o societate birocratică atotcuprinzătoare. Au rezultat astfel: o ordine socială birocratizată și înghețată, un control riguros din care aproape că nu se putea evada, o diminuare sau chiar o pierdere a imaginației sociale și a reflexivității personale. Destructurarea ordinii birocratice de tip comunist a indus multe schimbări, printre care și cea a ordinii, clasificării și distribuției sociale a identităților și rolurilor. Consecința - neintenționată - a acestei destructurări a luat forma unei stări anomice generalizate și a unor indivizi anomici care și-
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de autoritate, privată de politici coerente și bazată pe ineficiență generalizată, induce o lipsă de încredere a tuturor în toate. Individul rămâne singur cu sine și cu gestionarea propriilor probleme, atunci când nu a căzut în dependența de vreo autoritate economică, birocratică sau culturală improvizată. Cele trei instanțe - economică, instituțională și de autoritate - conduc la apariția și multiplicarea inegalităților recente asociate cu cele de tip clasic. Din asociere, rezultă stările de tensiune socială în care toți sunt revoltați; România apare ca o
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
impune. În acest proces, putem specifica trei strategii - fixare, retragere, preluare -, care, prin consecințele lor, generează varii inegalități. Fixarea este acea strategie de construcție identitară prin care un individ se conformează pe deplin și necondiționat cadrelor instituționale existente de tip birocratic și ierarhic. Disciplina supunerii, simularea sau realitatea executării dispozițiilor și repetarea acelorași conduite sunt practicate cu tot atâta asiduitate cu cât se evită imaginile sau emoțiile ce ar tulbura conformarea. Această strategie este aplicată cu predilecție de noii îmbogățiți, de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de cei care sunt așteptați să o recunoască sau să o suporte. Inegalitatea pe care o etalează este una a sărăciei reflexive și subiective în condiții de abundență a resurselor materiale disponibile. Funcționarii publici mai vechi se fixează în reguli birocratice, în supunere aparentă și lipsă de performanță. Socializarea lor instituțională este atât de perfectă, încât nu-i loc pentru fantezie, emoție sau căutare. Politizarea administrației prin schimbarea șefilor îi face și mai puțin productivi și mai înghețați într-o identitate
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
epoci ulterioare, era pe atunci structurată atât în jurul modelului humboldtian de universitate, pentru care cercetarea și predarea erau două componente inseparabile în spațiul academic, cât și în jurul modelului școlilor superioare napoleoniene ce se racordaseră tot mai puternic la cerințele raționalității birocratice a statului modern. Intervine însă o schimbare importantă, pe care Max Weber o sesizează cu acuratețe: relațiile contractuale de muncă din universitate sunt aceleași cu cele din „întreprinderile «capitaliste de stat»”. De atunci, putem observa cum universitatea se schimbă în
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
rivale din comerțul cu amănuntul concurează pentru clientelă”. Ieșirea din această stare, considerată ca patologică pentru lumea academică clasică și declarată de T. Veblen ca o veritabilă „anatemă”, constă în „simpla înlăturare” a președinților de universități și a anturajului lor birocratic ce promovează acele practici comerciale ce sunt complet străine față de scopurile și practicile universitare tradiționale. Numai că soluția lui T. Veblen nu a fost deloc aplicată. Dimpotrivă, conducătorii universităților tindeau să se comporte în număr tot mai mare ca „oamenii
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]