2,860 matches
-
software sau prin hardware), de către un circuit controler de întreruperi sau prin hardware, dispozitivele fiind conectate într-un lanț de priorități. Arbitrarea prin software necesită un hardware minimal (de exemplu un registru în care fiecărui periferic întreruperi îi corespunde un bit care va fi setat atunci când acesta generează o cerere de întrerupere. Procesorul citește registrul și în funcție de starea bților decide care rutină de întrerupere va fi executată. Dacă sunt activați mai mulți biți simultan, atunci tot prin program hotărăște ordinea în
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
în care fiecărui periferic întreruperi îi corespunde un bit care va fi setat atunci când acesta generează o cerere de întrerupere. Procesorul citește registrul și în funcție de starea bților decide care rutină de întrerupere va fi executată. Dacă sunt activați mai mulți biți simultan, atunci tot prin program hotărăște ordinea în care va trata întreruperile. Arbitrarea poate fi controlată de către un controler de întreruperi. Această alternativă este cea mai utilizată. El preia toate sarcinile procesorului privind arbitrarea. Acesta acceptă întreruperi de la mai multe
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
comandă - controlează setările controlerului - posibilitatea transferului memorie -memorie, validarea sau invalidarea circuitului, prioritățile și nivelele pe care sunt active semnalele CerDMA (DMA Request) și AprobDMA (DMA Acknowledge). -Registrul de mod - fiecare canal DMA are un registru de mod de 6 biți. Atunci când procesorul scrie în registrul de mod, biții 0 și 1 determină în care registru de mod se înscrie informația. Ceilalți biți stabilesc tipul transferului (verificare, scriere sau citire), autoinițializarea, modul de incrementare/decrementare a adresei și modul de lucru
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
validarea sau invalidarea circuitului, prioritățile și nivelele pe care sunt active semnalele CerDMA (DMA Request) și AprobDMA (DMA Acknowledge). -Registrul de mod - fiecare canal DMA are un registru de mod de 6 biți. Atunci când procesorul scrie în registrul de mod, biții 0 și 1 determină în care registru de mod se înscrie informația. Ceilalți biți stabilesc tipul transferului (verificare, scriere sau citire), autoinițializarea, modul de incrementare/decrementare a adresei și modul de lucru. -Registrul mască - fiecare canal are asociat un bit
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
Request) și AprobDMA (DMA Acknowledge). -Registrul de mod - fiecare canal DMA are un registru de mod de 6 biți. Atunci când procesorul scrie în registrul de mod, biții 0 și 1 determină în care registru de mod se înscrie informația. Ceilalți biți stabilesc tipul transferului (verificare, scriere sau citire), autoinițializarea, modul de incrementare/decrementare a adresei și modul de lucru. -Registrul mască - fiecare canal are asociat un bit mască care poate masca sau nu cererea DMA. Fiecare bit de mascare este setat
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
biții 0 și 1 determină în care registru de mod se înscrie informația. Ceilalți biți stabilesc tipul transferului (verificare, scriere sau citire), autoinițializarea, modul de incrementare/decrementare a adresei și modul de lucru. -Registrul mască - fiecare canal are asociat un bit mască care poate masca sau nu cererea DMA. Fiecare bit de mascare este setat (maschează) atunci când se termină un proces și nu este activată autoinițializarea. Biții pot fi șterși prin soft (0 logic), iar funcția Reset îi inițializează în starea
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
se înscrie informația. Ceilalți biți stabilesc tipul transferului (verificare, scriere sau citire), autoinițializarea, modul de incrementare/decrementare a adresei și modul de lucru. -Registrul mască - fiecare canal are asociat un bit mască care poate masca sau nu cererea DMA. Fiecare bit de mascare este setat (maschează) atunci când se termină un proces și nu este activată autoinițializarea. Biții pot fi șterși prin soft (0 logic), iar funcția Reset îi inițializează în starea 1 logic. -Registrul de stare poate fi doar citit de către
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
decrementare a adresei și modul de lucru. -Registrul mască - fiecare canal are asociat un bit mască care poate masca sau nu cererea DMA. Fiecare bit de mascare este setat (maschează) atunci când se termină un proces și nu este activată autoinițializarea. Biții pot fi șterși prin soft (0 logic), iar funcția Reset îi inițializează în starea 1 logic. -Registrul de stare poate fi doar citit de către procesor. El conține informație despre starea circuitului (care din canale a ajuns la TC și care
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
primele 2 moduri, plasând adresele pe magistrală, dar neactivând liniile de control. -Transfer memorie-memorie - pentru a transfera blocuri de date dintr-o zonă de memorie într-alta se poate folosi această alternativă. Acest tip de transfer se activează prin activarea bit-ului suplimentar în registrul de comandă. Transferul este inițiat printr-o cerere DMA software către canalul 0. Canalul este programat în modul de transfer în bloc. Registrul adresă curent al canalului 0 generează adresa sursei. Data plasată de sursă pe
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
cu pas utilizată pentru cifrarea unui text clar și descifrarea textelor cifrate. Cheia sau variabila de criptare este o informație sau o secvență prin care se controlează cifrarea și descifrarea mesajului. Cifrarea este o transformare criptografică a unor caractere sau biți. Criptograma sau textul cifrat reprezintă un mesaj neinteligibil. Cifrul bloc se obține prin separarea textului inițial în blocuri de câte n caractere sau biți și aplicarea unui algoritm și a unei chei identice, k, pentru fiecare bloc. De exemplu, dacă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
care se controlează cifrarea și descifrarea mesajului. Cifrarea este o transformare criptografică a unor caractere sau biți. Criptograma sau textul cifrat reprezintă un mesaj neinteligibil. Cifrul bloc se obține prin separarea textului inițial în blocuri de câte n caractere sau biți și aplicarea unui algoritm și a unei chei identice, k, pentru fiecare bloc. De exemplu, dacă textul unui mesaj inițial, M, este împărțit în blocurile M1, M2, ... Mp, atunci: C(M, k) = C(M1, k) C(M2, k) ... C(Mp
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de criptare este un set de transformări din spațiul mesajului clar la cel al textului cifrat. Steganografia este o formă de comunicare secretă prin care se încearcă ascunderea mesajului secret. Prin ea, într-o imagine digitală, cel mai puțin semnificativ bit al fiecărui pixel poate fi folosit pentru a forma un mesaj fără să provoace o schimbare evidentă a imaginii. În general, ascunderea mesajului într-un anumit mediu, cum ar fi un document, o imagine, o înregistrare sonoră sau video se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de micropuncte pe scrisori de dragoste, către ai casei, în comunicările de afaceri ș.a. Directorul FBI, J. Edgar Hoover le-a numit „capodopere ale spionajului”. În steganografia actuală există o mare varietate de tehnici. Una din ele ascunde mesajele printre biții imaginilor digitale. Imaginile sunt reprezentate printr-o formă matriceală de pixels (picture x elements), însemnând puncte din care se realizează imaginea. O imagine foto-CD Kodak are 3.072 × 2.048 pixeli, dar o imagine mai puțin clară poate să aibă
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
picture x elements), însemnând puncte din care se realizează imaginea. O imagine foto-CD Kodak are 3.072 × 2.048 pixeli, dar o imagine mai puțin clară poate să aibă 400 × 300 pixeli. Fiecare pixel este codificat printr-o secvență de biți care fixează culoarea. În cea mai simplă formă, codificarea se realizează prin 24 de biți, care, conform sistemului RGB - Red (roșu), Green (verde), Blue (albastru) -, înseamnă atribuirea a câte opt biți pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
3.072 × 2.048 pixeli, dar o imagine mai puțin clară poate să aibă 400 × 300 pixeli. Fiecare pixel este codificat printr-o secvență de biți care fixează culoarea. În cea mai simplă formă, codificarea se realizează prin 24 de biți, care, conform sistemului RGB - Red (roșu), Green (verde), Blue (albastru) -, înseamnă atribuirea a câte opt biți pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un octet, determină realizarea a 256 de posibilități; prin combinarea lor rezultă aproximativ 17 milioane de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pixeli. Fiecare pixel este codificat printr-o secvență de biți care fixează culoarea. În cea mai simplă formă, codificarea se realizează prin 24 de biți, care, conform sistemului RGB - Red (roșu), Green (verde), Blue (albastru) -, înseamnă atribuirea a câte opt biți pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un octet, determină realizarea a 256 de posibilități; prin combinarea lor rezultă aproximativ 17 milioane de nuanțe de culori. Printr-o astfel de variantă se pot obține performanțe foarte mari, dar, unor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o secvență de biți care fixează culoarea. În cea mai simplă formă, codificarea se realizează prin 24 de biți, care, conform sistemului RGB - Red (roșu), Green (verde), Blue (albastru) -, înseamnă atribuirea a câte opt biți pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un octet, determină realizarea a 256 de posibilități; prin combinarea lor rezultă aproximativ 17 milioane de nuanțe de culori. Printr-o astfel de variantă se pot obține performanțe foarte mari, dar, unor biți li se poate da o
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pentru fiecare culoare. Cei opt biți, care formează un octet, determină realizarea a 256 de posibilități; prin combinarea lor rezultă aproximativ 17 milioane de nuanțe de culori. Printr-o astfel de variantă se pot obține performanțe foarte mari, dar, unor biți li se poate da o altă destinație, pentru a se codifica mesaje scurte, fără să afecteze semnificativ imaginea. În structura octeților, valoarea biților este diferită în alcătuirea imaginii finale. De regulă, ultimul bit, cel mai din dreapta, nu are efect semnificativ
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de nuanțe de culori. Printr-o astfel de variantă se pot obține performanțe foarte mari, dar, unor biți li se poate da o altă destinație, pentru a se codifica mesaje scurte, fără să afecteze semnificativ imaginea. În structura octeților, valoarea biților este diferită în alcătuirea imaginii finale. De regulă, ultimul bit, cel mai din dreapta, nu are efect semnificativ, întrucât, în cel mai rău caz schimbă culoarea cu unu în spectrul general al culorii, pe când cel din stânga are influență mult mai mare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
pot obține performanțe foarte mari, dar, unor biți li se poate da o altă destinație, pentru a se codifica mesaje scurte, fără să afecteze semnificativ imaginea. În structura octeților, valoarea biților este diferită în alcătuirea imaginii finale. De regulă, ultimul bit, cel mai din dreapta, nu are efect semnificativ, întrucât, în cel mai rău caz schimbă culoarea cu unu în spectrul general al culorii, pe când cel din stânga are influență mult mai mare în schimbarea culorii. Se spune că schimbarea bitului cel mai
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
regulă, ultimul bit, cel mai din dreapta, nu are efect semnificativ, întrucât, în cel mai rău caz schimbă culoarea cu unu în spectrul general al culorii, pe când cel din stânga are influență mult mai mare în schimbarea culorii. Se spune că schimbarea bitului cel mai nesemnificativ al unei culori ar fi echivalent cu schimbarea secundarului unui ceas cu o secundă. Ce înseamnă o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
mult mai mare în schimbarea culorii. Se spune că schimbarea bitului cel mai nesemnificativ al unei culori ar fi echivalent cu schimbarea secundarului unui ceas cu o secundă. Ce înseamnă o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților cel mai puțin semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
bitului cel mai nesemnificativ al unei culori ar fi echivalent cu schimbarea secundarului unui ceas cu o secundă. Ce înseamnă o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților cel mai puțin semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400 × 300 pixeli, fiecare cu câte trei octeți (de la care se
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
o oră cu o secundă în plus sau în minus!? Biții succesivi ai mesajului secret pot fi plasați pe poziția biților cel mai puțin semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400 × 300 pixeli, fiecare cu câte trei octeți (de la care se pot valorifica trei biți, câte unul de la fiecare octet), rezultând 400 × 300 × 3 = 360.000 biți. Alocând câte opt biți
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
semnificativi ai octeților următori, fără să altereze semnificativ imaginea. Putem face un calcul simplu al potențialilor biți utilizabili pentru ascunderea mesajului, știut fiind faptul că sunt 400 × 300 pixeli, fiecare cu câte trei octeți (de la care se pot valorifica trei biți, câte unul de la fiecare octet), rezultând 400 × 300 × 3 = 360.000 biți. Alocând câte opt biți pentru un caracter al textului, rezultă că se poate realiza un mesaj lung de 360.000: 8, adică 45.000 de caractere. Pentru exemplificare
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]