1,034 matches
-
am făcut... O!... păstor de suflete... O închise și continuă cu ochii închiși: Ce ți-am făcut... O! Păstor de suflete... Ce ți-am făcut... ce ți-am făcut... ” Pe holuri, o lume pestriță, bărbați și femei bătrâni cu chipuri blajine, resemnate... într-o foială molcomă, unii în scaune cu rotile, alții târând un picior sprijiniți în baston, umblă tăcuți, tăcuți ca pământul. Ochii lor blânzi te privesc în tăcere, și prin ei te primesc în universul sufletului lor. Era o
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
se întâmplă să descoperi în figura ta trăsături și particularități neobservate încă de tine, ca și cum ar fi împrumutate. Așa i se întâmplă și lui. Era aproape o surpriză să observe că acelaș chip cuminte din oglindă, ce dezvălui o figură blajină, pe care puzderia de gânduri își puseseră deja pecetea lor, era a lui. Dar, cum i s-a încrețit pielea de pe frunte și pe sub ochi... și acele două crestături adânci pe amândoi obrajii!... Riduri adânci îi brăzdau obrajii! Anii trecură
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
Șiruri, șiruri, bărbați și femei, copii și bătrâni, se îndreptau tăcuți spre Biserică. Iorgu sări din pat, și se pregăti să meargă și el la Biserică. Luna palida, plutea printre scame de neguri, ca un talger de argint. O tăcere blajină stăpânea întreaga Fire. Stelele sclipeau pe cer ca niște felinare. Clopotele mari de la Mitropolie sparseră tăcerea nopții, ca un fior, ca o chemare și tânguire înălțată peste ziduri, plutind peste oraș, sus în noaptea albastră, dincolo de văzduhuri... ... Si de la Barnovschi
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
parcă încremenise păstrându-și umbra neștirbită. Un motan cenușiu, vargat, cu crăpături la ochii galbeni, se chiora la soare. Stătea pe prispă nemișcat ca un sfinx, privind departe peste sat. Întreaga bătătură a casei bătrânei Zotoaia, zăcea într-o tăcere blajină, păstrând o mărturie, parcă, dintr-o poveste de la începutul lumii. Iorgu împinse ușor ușa de stejar, mâncată de vreme, și păși în tindă, cu simțământul că pășește în altă lume. În partea dreapta, o ușă deschisă dădea într-o cămăruță
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
pentru mulțimea fără număr, care a venit la sfânta slujbă a învierii Domnului. Văzduhul răsuna de dangătul clopotelor... In glasul lor de bronz se simțea o putere neînțeleasă... o taină liniștitoare. Clopotele au tăcut... strada s-a pustiit... O tăcere blajină stăpânea înconjorul. Peste oraș se așternu pacea și liniștea binefăcătoare. Bătrânul Iorgu, cu lumânarea aprinsă într-o mână și în cealaltă bastonul, șontâc-șontâc, se grăbea cu sufletul ușor spre casă, unde trebuia să îl aștepte Vasilica... Dar, oare, îl aștepta
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
se vor desface și ei vor ieși, în hoarde triumfătoare, cu ochi teribili, plete de lumină albă, palme împrăștiind 82 flăcări, ca să spulbere dintr-o dată nenorocitul edificiu al civilizației noastre. Subteran, subteran - cuvântul ăsta ne fascina. Dedesubt se aflau gnomii, blajinii, atlanții, vrăjitoarele, zânele, hipogeii, morții, nenăscuții, precum și dublul fiecăruia dintre noi. Căutarea trebuia să se-ntoarcă spre pământ, să dea în lături humusul plin de râme și cârtițe ca să găsească Intrările. Ajungeam, tot vorbind, în valea plină de flori. Ne
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
Nimeni nu văzuse când și cum intrase pe ușă. Cum de nu vi-e rușine?! spuse el, așteptând ca toți să-i înregistreze prezența. Nu se adresa cuiva anume. Le vorbea tuturor, cu glasul lui bătrân, plin de o mâhnire blajină. - Gândiți-vă că peste câțiva ani veți intra în viața socială a Rusiei cu drepturi cetățenești depline. Gândiți-vă că în cuvintele înjositoare pe care am avut nefericirea să le aud aici există un sens îngrozitor. Iar dacă sensul acestei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
bine, unde-s mai multe capete... Îl anunți matale și pe la 10 plecăm. Bine? Bine, domnule Petre. A doua zi, cei doi așteptau în poartă, la badea Ion. Inginerul era un bărbat cam la 50 de ani, cu o privire blajină și o înfățișare de om trecut prin multe nevoi. Până la Văleni discutară de proiecte, de mașini... La Văleni, Petre își alese un televizor Sony, cu plasmă, cu ecran mare, se interesă de antenă, dar domnul Pavelescu îi spuse că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
paria, un răzvrătit, beneficiarul unui libertinaj nerecomandat elevilor de gimnaziu. Practic, pe parcursul celor patru ani, eu nu am avut stăpân, hălăduiam fără griji, nu am fost supravegheat sau controlat riguros, căci bunica, dăscălița Ilinca, la peste 80 ani, era prea blajină și îngăduitoare, iar mătușa Eugenia, tânără pensionară din învățământ, era de o bunătate rară și-mi satisfăcea toate mofturile, în timp ce mama, mutată cu Dorina la părinții ei, era prea ocupată cu cariera sa didactică. A fost singura perioadă a vieții
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
binelea. Bătrânul s-a așezat pe marginea crivatului și m-a îndemnat: Te ascult, fiule! Descarcă-ți sufletul, că ai să te simți mai bine. Orice povară aruncată din cârcă te lasă să răsufli mai ușor... Spune! Sub privirile lui blajine, am povestit tot visul de peste noapte... Știi prea bine, fiule, că dezrobirea țiganilor a fost săvârșită mult mai târziu - abia în vremea lui Cuza Vodă... Gândul tău din vis însă este de toată lauda... Îmi închipui cât ai fi suferit
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
Raze roșcate pâlpâie mat în crucifixul sfințit prin suferință. Lemnul dă glas de departe, în litere săpate cu dalta. “Pomenește-mă, Doamne, în împărăția Ta!” - Aici, am pus Soarele, chiar în centru, pe cruce, unde stă de obicei capul Sfântului. Blajinul, caprele de târlă, vânzarea Într-o duminică, au venit niște capre de târlă până la bordei. Copiii strigau și caprele - nimic! “Nu v-am zis, mă, să nu mai veniți pe-aici că pușcăm stâncile să facem hidrocentrala? Vă omoară cu tot cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Moșu a tras două focuri, ca semn că se lucrează pe vale. Tatăl copiilor a venit la Căpățâneni, la șefu’ de post. Toți știau că cine trădează îi dau foc la casă, îi distrug tot neamu’! Și eram cel mai blajin om. Trăgaciul sau ideea? La o săptămână, mă dusesem în sat și făcusem aprovizionarea. Era toamnă și mai treceam prin holde. Târziu, după închisoare, am anunțat că-i despăgubesc de zece ori pe cei de la care am luat cartofi, porumb
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și Cununa. Ei au știut să vadă peste tot urmele lui Dumnezeu cel de demult, Zău Moș, Zalmoxis. Îmi tremură genunchii de atâta umblet. E noapte adâncă și am ajuns la părinții lui Victor Ciorbea - Eugenia și Vasile - doi bătrâni blajini și buni ca pâinea cea caldă. Dar aceeași reticență la început, aud reproșuri referitoare la ziariștii care au scris prea repede, stând în fotolii, după ureche, din vârful pixului, cum spunem tot noi. Slănina afumată și un bulz de brânză
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Ce poezii a scris? - Spune, mami: «Iarna pe uliță», «Iarna»... povești, «Harap Alb». Cum nu știi?... - Mă trimitea mama cu cojile de ouă la parăuașu Sărata, își amintește Frăsinica. Cojile merg pe apă, merg, merg și, când ajung în satul blajinilor, îi vestesc c-o fost Paștili pi la noi. Și atunci zic să facă și ei. Unele gospodine din Humulești mai țes covoare din lână pentru zestrea fetelor. Foiala Și părintele Vasile Cojocaru este stră-strănepotul lui Creangă. Străbunicii mamei au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
nu ne putem ruga pentru răul cuiva, să-i dea Dumnezeu necazuri. Ne rugăm pentru inimă bună, dragoste pentru aproapele, minte sănătoasă... Cultul morților este foarte puternic la noi, dar și cultul vieții. După Paști, facem rugăciuni pentru semințe. Paștele blajinilor nu se sărbătorește la noi, dar unii îl țin la Duminica Tomii, alții a doua zi, unii de Izvorul Tămăduirii... Ortodoxul uitat - Au trecut peste o sută de ani de la moartea lui Creangă. Comemorarea nu s-a făcut din cauza evenimentelor
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mamei? Dar ea pentru ei crește... „Țăranii au avut încredere în mine și mi-au dat pământul pentru că mi-am ținut cuvântul”, repetă Dimitrie Muscă. Ce straniu sună așa vorbă simplă, ca de pe altă lume, într-o țară de oameni blajini: „Mi-am ținut cuvântul”... Ceasul fermei din Curtici cântă «Noi suntem români!», apoi dă ora exactă aproape de frontiera cu Ungaria... Fudulia, revoluția și averea Trecând prin satul Conțești de Giurgiu, am cunoscut un personaj fabulos, un român specific pentru perioada
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
era cu atât mai mare, cu cât își închipuise când își văzuse articolul tipărit că cu acest eveniment simbolic începe pentru el o existență nouă, aceea de cercetător și autor. Reputația era oare o iluzie? Încetul cu încetul, ascultând cursul blajinului profesor, Felix se refăcu. Nu se poate să nu existe reputația, de vreme ce el stimează pe profesor ca pe o ființă deasupra comunului. De altfel, și ceilalți arătau cel puțin deferență pentru maestru. Prin urmare, indiferența colegilor e simulată, e mai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
consacră muncii deosebit de grele și de mare periculozitate, aici își zduncina sănătatea. A ocupat diferite posturi importante la aceste mine unde a lucrat până la pensionare în anul 1989. S-a căsătorit cu Steluța Silvia, de profesie inginer miner economist, fire blajina și ocrotitoare, ea fiind nepoata Mitropolitului Bucovinei, Visarion Puiu, care a fost un ierarh de excepție și un martir al creștinătății, pentru care distinsa doamana Silvia Șerban avea și are o mare considerație. Au avut împreună doi copii, care sunt
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93324]
-
mai departe la drum În căutarea următorului pom, mai mare, mai frumos, mai bogat, mai darnic. Ei toți ne-au lăsat câte o moștenire: un vers, un cântec, o doină, o vorbă de duh, o mustrare, o privire aspră sau blajină, un zâmbet, o mângâiere ca o adiere și toate ca să Înțelegem că și noi, la rândul nostru, trebuie să lăsăm celor care vin ceva frumos, luminos, cald, În muncă, cinste și adevăr, cu sănătate, spor și ajutor În Libertate. Și
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
grăbit. Liliana, face el un gest de nemulțumire, păcat de banii ce-i dai pentru telefon! De ce nu anunți că merge aiurea?! Trece prin fața mașinii și se apropie: un bărbat la vreo 45 de ani, cu o figură de om blajin, domol la vorbă. Menajera n-a venit încă de la film, iar cumnatu-i la Operă... încearcă o scuză în șoaptă. Ne întoarcem repede. Doar cît face soția o injecție... Să vă fac cunoștință... intervine Liliana. Doru Apostolan, reține bărbatul mîna lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
Varianta lui Eftimiu oferă un rezumat al Orestiei lui Eschil, de la vestea întoarcerii lui Agamemnon la primele remușcări ale matricidului Oreste. Modelul principal este combinat cu numeroase elemente din surse secundare, căci dramaturgul român împrumută de la Sofocle personajul surorii Electrei, blajina Chrysotemis (Electra), iar de la Euripide scena sacrificării Ifigeniei (Ifigenia în Aulida), substituirea adevăratei Elena cu o umbră care l-a însoțit pe Paris la Troia (Elena), prevestirile funebre ale Kasandrei, roaba troiană îndrăgită de Agamemnon (Troienele), personajul țăranului ales de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
plutește în aer în ciuda pregătirilor de nuntă. Aceleași semne sunt interpretate diferit de vizionara Ifigenie și de prietena ei, terestra Chrysis, personaj inventat de Eliade pentru a sublinia un efect de contrast similar cu cel obținut de Sofocle prin prezența blajinei Chrysothemis alături de înverșunata ei soră, Electra. Vântul care împiedică pornirea expediției are rezonanță funestă pentru Ifigenia : Totul mi se pare atât de ciudat, atât de ciudat. De cum am pătruns în Aulida, ne-a asurzit vântul (I 3) . Chrysis socotește însă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
vreo douăzeci și șapte sau douăzeci și opt de ani, mai degrabă înalt decât scund, foarte blond, cu părul des, cu obrajii supți, cu o bărbuță ușoară, ascuțită, aproape colilie. Ochii îi avea mari, albaștri și ficși; în privirea lor era ceva blajin, dar apăsător, ceva plin de acea ciudată expresie, datorită căreia unii își dau seama de la prima vedere că persoana suferă de epilepsie. De altminteri, fața tânărului era plăcută, fină și uscățivă, dar fără culoare și acum chiar învinețită de frig
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
și fața coșuroasă. Ăsta-i adevărul, rogu-vă, ăștia nu fac decât să-și bage în buzunar banii rușilor, câștigați cu atâta trudă! — O, dacă ați ști cum vă înșelați în cazul meu! continuă pacientul elvețian, rostind cuvintele cu voce blajină, împăciuitoare. Firește, n-aș putea să vă contrazic, fiindcă nu știu totul, însă doctorul meu și-a împărțit cu mine ultimii bani, dându-mi atât cât să am de drum și, în plus, m-a ținut acolo aproape doi ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
Își dă seama că slujnica a luat-o înainte și o strigă să aștepte. Probabil a ridicat tonul fără să vrea, căci fata încremenește, prea speriată să mai facă vreo mișcare. Venind din urmă, Vipsania o încurajează cu un zâmbet blajin la drum. E nouă sărmana, dintr-un lot de sclavi achiziționați recent, nu a crescut la ei în casă, așa că se teme întruna să nu greșească, iar ea se silește să se arate cât mai îngăduitoare. Trec acum printre grupuri
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]