1,013 matches
-
utilizat mituri și legende populare), după care s-a răspândit În toată lumea, lăsând urme adânci În literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului blajin. Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate În textul scris al Alexandriei și În legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru Însuși le-ar fi
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lăsând urme adânci În literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului blajin. Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate În textul scris al Alexandriei și În legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru Însuși le-ar fi cerut slujitoarelor sale să păstreze sticla cu apă vie, dăruită de Evant
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
constatăm că cele prezentate respectă liniile generale ale legendelor de pe Dealul Cătălina (Cotnari) sau din pădurea Tulburea (Blăgeș ti, jud. Bacău).Din afirmațiile localnicilor, completate cu literatura escatologică creștină, se constată că în ciclul sărbătorilor pascale se înscrie și "Pastele Blajinilor" sau "al morților", ce se celebrează la o săptămână după Paștele ortodox. Primul se celebrează în scopul redobândirii condiției umane de către spiritele benefice ale morților"blajinii" . Revenirea lor este temporară și simbolică, ei reîntorcându-se pe tărâmul celălalt, dincolo de "Apa
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
literatura escatologică creștină, se constată că în ciclul sărbătorilor pascale se înscrie și "Pastele Blajinilor" sau "al morților", ce se celebrează la o săptămână după Paștele ortodox. Primul se celebrează în scopul redobândirii condiției umane de către spiritele benefice ale morților"blajinii" . Revenirea lor este temporară și simbolică, ei reîntorcându-se pe tărâmul celălalt, dincolo de "Apa Sâmbetei". Întrucât au luat parte la facerea lumii, ei sunt stâlpi de sprijin ai pământului, percepuți de localnici ca niște oameni înțelepți, iertători și paș nici
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
temporară și simbolică, ei reîntorcându-se pe tărâmul celălalt, dincolo de "Apa Sâmbetei". Întrucât au luat parte la facerea lumii, ei sunt stâlpi de sprijin ai pământului, percepuți de localnici ca niște oameni înțelepți, iertători și paș nici. Acești rohmani sau blajini se aseamănă cu oamenii buni menționați de Alexandru Macedon în India, sub numele de nagomudri și de greci, sub numele de gymnosofiști (yogini). Prin aceste practici, prin care localnicii își dovedesc bunătatea sufletului dăruind o serie de produse (ouă roșii
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Universității "Al.I.Cuza", Iași 69.Kernbach, V. (1989) Dicționar de mitologie generală, Ed. Ș tiințifică și Enciclopedică, București. 70.Lahovari, G.I. (1898-1902) Marele dicționar geografic al României, vol. I IV, Soc. Geogr. Rom., București. 71.Lorionescu, S. (1990)Paștele blajinilor, articol în cotidianul "Adevărul" din 22 aprilie, București. 72.Lupei, N. (1979)Dinamica terestră, Ed. Albatros, București. 73.Macarovici, N., Jeanrenaud, P. (1959) Revue generale du neogene de la platforme de la Moldavie, An. Univ. "Al. I. Cuza", tom V, Iași. 74
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
suflet pentru sufletGh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 86 - 88. „Simplă, directă și nonconformistă, așa cum o caracteriza odată Aurel Leon, Lucia Julean obligă culoarea să o ajute a evoca imagini din copilărie, în care spațiile largi, tușa moale și blajină trădând o sensibilitate reținută, comunică obiectelor din naturile sale o stare de echilibru robust bazat pe respectul materiei, a cărei consistență o obsedează. Situându-se undeva între arta naivă și cea elaborată, ea înlocuiește bucolicul cu o viziune robustă, exacerbând
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
mea, căci tu mi-ai adus cele mai multe și mai grele suferințe... După ce plecă și acesta, apăru o femeie umilă, îmbrăcată simplu și cuviincios, dar care răspândea o lumină cerească și o pace binefăcătoare, și-i zise cu glas cald și blajin: Eu sunt CREDINȚA și glas bun îți aduc de la Cel ce m-a trimis: „Veniți la Mine toți cei necăjiți și împovărați și vă voi mângâia, căci jugul Meu e dulce și sarcina mea ușoară...” Omul se deșteptă și după
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
neînsemnată ar fi minciuna. Iată de ce Dumnezeu ne poruncește fiecăruia: Să nu minți ăPorunca IX-a, din Decalog). 97. Rugăciunea pentru altul Într-o zi, îmi istorisea un prieten, mă aflam în vizită la o familie. O femeie cu privirea blajină povestea celor din jur că ocunoștință de-a ei are o fetiță bolnavă; suferința ei este ascunsă și nici un doctor nu i-o poate afla. Fetița se topește pe zi ce trece fără dureri și nimeni nu o poate ajuta
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pentru suflet - Gh. Bălăceanu, Ed. Pim, Iași, 2005, pag. 86 - 88. „Simplă, directă și nonconformistă, așa cum o caracteriza odată Aurel Leon, Lucia Julean obligă culoarea să o ajute a evoca imagini din copilărie, în care spațiile largi, tușa moale și blajină trădând o sensibilitate reținută, comunică obiectelor din naturile sale o stare de echilibru robust bazat pe respectul materiei, a cărei consistență o obsedează. Situându-se undeva între arta naivă și cea elaborată, ea înlocuiește bucolicul cu o viziune robustă, exacerbând
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
a fost compus în Egiptul elenistic în veacul al III-lea (de către un autor anonim ce a utilizat mituri și legende populare), după care s-a răspândit în toată lumea, lăsând urme adânci în literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului "blajin". Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate în textul scris al Alexandriei și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
lăsând urme adânci în literatura populară. Numeroase credințe și legende despre blajini sunt legate de drumul lui Alexandru Macedon spre capătul lumii. În articolul (Re)construirea imaginii sfântului "blajin". Filoane livrești și orale (din volumul Etnologica), Laura Jiga conturează locul Blajinilor, relațiile acestora cu paradisul, figurate în textul scris al Alexandriei și în legendele orale românești. În numeroasele manuscrise ale Alexandriei se arată că Alexandru însuși le-ar fi cerut slujitoarelor sale să păstreze sticla cu apă vie, dăruită de Evant
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ei, cuceritor în lumea spiritului, Don Juan îl cunoașterii, actor al inteligenței, știe aceasta mai bine ca oricine: "Nu meriți un loc privilegiat pe pământ sau în cer, când ți-ai dus până la desăvârșire prea iubita-ți purtare de oaie blajină: rămâi, în cel mai bun caz, tot o ridicolă oiță cu coarne, și nimic mai mult, chiar admițând că nu crapi de vanitate și că nu-ți scandalizezi semenii printr-o atitudine de judecător." Trebuia, în orice caz, să restituim
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
monarhie (pamfletul Auri sacra fames), justiție, școală până la armată, cu ororile ei. Modul critic al lui V. este pamfletul, care poate lua forma alegoriei, și mai ales portretul satiric, șarja fină și mușcătoare (Profiluri, Dincă C. Buleandră, Câțiva paraziți). Fire blajină, scriitorului îi repugnă violența, revoluția i se pare dezagreabilă, așa încât, utopic, el predică, în spirit creștin, iubirea între frați, împăcarea între clase. De altfel, devine un teoretician al sămănătorismului: scriitorul se cuvine să fie un semănător de idealuri, un apostol
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
redeschid, observ că apa golfulețului este din nou albastră, semn că timpul purifică pămîntul și sufletul. Autorul Capitolul I Incursiuni prin memorie Același pămînt Era un om nu prea înalt, îndesat, cu ochi zămisliți din lumină, cu fața zîmbitoare și blajină, înfrățit cu pămîntul, cu fluierul din lemn de fag, cu oile, cu cojocul întors pe dos, cu vifornițe și zloate, cu singurătatea și tăcerea, cu oamenii. Admiram la el o centură țintuită cu butonași galbeni, un briceag atîrnat cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
rugat, somat să mă duc la Gioni și Raluca, doi prieteni în adevăratul sens al cuvîntului. Gioni era primar într-un tîrg moldav și Raluca era soție de primar. Erau foarte plăcuți la vorbă și chiar fizic nu arătau rău. Blajini, buni la suflet și primitori cum numai în Moldova sînt unii. Domnule primar, ce bucurie ne faci... Raluca, a venit dom' primar la noi, țipă Gioni la nevastă. Se deschid ușile și inimile, sînt tratat ca un oaspete drag și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
la inelul de la ușă ca să ceară ajutor. L-au găsit a doua zi. Amănuntele nu îmi par deloc vîndute ca pentru turiștii ignoranți din America. Și totuși, de ce sînt atît de dispus să cred tot ce-mi spune acest primar blajin și simpatic? Să fie acel inel din bronz stîngaci făcut și ros de vreme? Nu știu ce-mi creează o stare sau, mai bine zis, o dorință nebună de a vedea cum a fost pe acolo trecutul. O stranie predispoziție
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
devreme. Pe vremea aceea, adică de înainte de '89, un boxer, chiar mare campion, nu se scălda în bani. Era un amărăștean ca toți ceilalți. Totuși, aveau unele bucurii legate de deplasările în străinătate. Vasilică, de felul lui un om tare blajin, se dezlănțuia în ring ca o fiară și, după ce bătea gongul de final, redevenea acel băiat foarte cumsecade. Antrenorul lui a venit bucuros spre el și l-a anunțat: Vasile, mergem la campionatul din Cuba. Acolo o să vezi boxeri, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nu deslușesc nimic. Senzația că cineva îmi suflă în ceafă devine din ce în ce mai puternică. Am scormonit din nou cu privirea tot ce mă înconjoară. Încet-încet, ca prin ceață, am început să întrezăresc un chip...Doar un chip...Lumina unor ochi azurii, blajini și înțelepți, țintea insistent spre mine. Apoi, izvorât ca din altă lume, chipul a prins a căpăta contur. Din barba albă ca neaua a răsărit o față zâmbitoare, brăzdată de vremuri. Deasupra frunții înalte, caer coliliu...Am rămas înmărmurit. N-
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
spre locul unde s-a mistuit Spiritul domnesc. Parcă intrase în zidul bisericii...Din crâmpeiul de tablou votiv rămas pe peretele de piatră la care mă uitam - luminat de o rază de soare venită nu știu de unde - mă priveau ochii blajini ai domnitorului Petru Schiopu...In minte au început să-mi zumzăie gânduri fragmentare despre acest tablou votiv, scăpat ca prin minune de vitregiile prin care a trecut această biserică...M-am oprit la spusele lui Paul de Alep, care în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
ați Înlocuit pe predecesorii voștri uriași. À propos: pare-mi-se că și biologia Îmi dă dreptate: omul actual, zis de Cro Magnon, l’a Înlocuit pe acela de Neanderthal, acum 25 de mii de ani... Înlocuitorii voștri deci sunt blajinii, aceia care, atât de miloși În ce vă privește, nu se Îndură să treacă apa Sâmbetei Încoace... Dar am să-i Împing eu, așa cum am făcut și cu Adam. Ce-mi pasă că o să vă doară? În fond, asta vreți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
doar uitare, o dulce uitare. VI. Doamne, tineri mai eram Vara lui ’83 și admiterea la facultate mi-au consumat ceva din potențialul capacităților intrinseci, viața oferindu-mi bucuria acelor momente unice. Atunci cred c-am văzut în ochii mari, blajini și binevoitori ai tatălui meu, primele lacrimi. Erau lacrimi de fericire ce întregeau un alt moment de succes consumat cu aproape două săptămâni înainte, examenul de treaptă al fratelui meu la Liceul de Marină. Lacrimile i se scurgeau în broboane
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
începutul bătrâneții ninse de ani. Cu vocea caldă, cu ochii senini și cu inima blândă, bunicul ne-a spus că pentru dânsul satul Probota e un mic colțișor de rai. Privindu-l, bunicul era alb ca un copăcel nins și blajin ca un sfânt de argint. Dând timpul înapoi, bunicul își amintește de la părinții săi despre istoria satului natal. La început era un sat mic în Poiana Siretului, cu câteva case răsfirate în jurul mănăstirii, între Gulia, Poienari și pârâul Magaziei. Această
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
la căpătâi. Tu știai că nu mai vii Când credeam în cea dântâi. Și nu-nțelegeam că toate Sunt doar triste jucării ! Moș-Crăciun-Din-Vremuri-Bune, Lasă-n cale traista plină De smochine și alune ! Însenină-mi gândul rău. Și cu fața ta blajină, Alb, răsari din perne moi. Calcă-ncet, nimic nu spune. Strânge-mă la pieptul tău. Și să plângem amândoi, Moș-Crăciune ! Al. O. Teodoreanu-Păstorel 1. Crăciunul Cântau colinda până-n zori Străbunii noștri buni, Moșneag era și-n vremea lor Bătrânul Moș
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
răspuns pe fețele lor, În timp ce vameșul ne măsoară pe câteștrei răbdător și circumspect. Suntem și noi, rup Într-un târziu, dintr-un loc de verdeață... — Aha. Am și io neamuri pe-acolo. Sunteți ca și morți, șopti pe un ton blajin și aproape Încurajator. Da’ vă reveniți voi cât de repede. Să n-aveți nici o grijă, că se rezolvă. Fără Îndoială că știa și mi se părea că i-ar da mâna să ne ajute. După ce și-a luat copiii și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]