857 matches
-
trimiseseră „ambasadori” peste tot, dar nu organizaseră un singur batalion, că ceruseră arme guvernelor francez și otoman, dar nu încercaseră să le obțină și pe alte căi, că, în general, românii nu făcuseră nimic, deși avuseseră timp, Poarta neputând fi blamată pentru cursul defavorabil al evenimentelor, căci în politică aperi numai pe cei ce se pot apăra. Aceste descurajante constatări contrazic nenumăratele intervenții ale agenției poloneze din capitala otomană, menite să împiedice alunecarea Turciei pe panta înțelegerii cu Rusia în scopul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în sfârșit, că ei acționează prin ei înșiși; iată că ei nu mai întreabă Europa: ce trebuie să facem ? ei fac singuri, fără să consulte Europa ceea ce trebuie să facă; în ce mă privește, eu nu simt curajul să-i blamez pentru acest act de spontaneitate și independență”; dacă în unele cancelarii europene se vorbește de un act de indocilitate, eu întreb la ce le-a servit românilor docilitatea lor de până acum? ce au câștigat ?. Sper ca cititorul să nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
puțin adevărat că psihologia mulțimilor a prevăzut ascensiunea acestei puteri în momentul în care toți o credeau cu neputință. A-i atribui paternitatea ar însemna totuși a-i pune în spate o responsabilitate care revine oamenilor și civilizației, a o blama că a anunțat un adevăr în loc să-l sugrume. Reproș cu atît mai puțin justificat cu cît ea a desprins din fenomen pericolul pentru democrație și a vrut să prevină căderea acesteia. De altfel, nici nu stă în menirea vreunei științe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
În Statele Unite, cultura umanistă, dacă este legitimă, nu este constrângătoare. Autorii pot lua în calcul imagini noi, provenind din universurile tehnice și din modernitatea care decurge de acolo în timpul celei de-a doua revoluții industriale, fără a risca să fie blamați pentru asta. Cititorii pot contribui și ei cu idei chiar prost formulate, cu atât mai mult cu cât aceste texte se adresează unui public nou, pentru care funcția textului de ficțiune nu este aceeași ca pentru cititorii cultivați 38. În
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
depășit, atitudinile și reacțiile colegilor putând merge până la neglijarea, izolarea, marginalizarea și chiar excluderea acestuia din comunitatea școlară (în cazul sistemului nostru de învățământ, reprezentativ pentru situația descrisă anterior este cazul copiilor infectați cu HIV, al copiilor din comunitățile etnice blamate social, al celor cu comportamente agresive sau violente etc.). Capitolul III Școala incluzivă sau școala pentru diversitate Sintagma școala pentru diversitate este echivalentă sintagmei școala pentru toți și reprezintă dezideratul maximei flexibilități și toleranțe în ceea ce privește diferențele fizice, socioculturale, lingvistice și
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
pentru copil, dar copiii resimt în general separarea ca pe un lucru total neplăcut. Nu întâmplător se afirmă că a face cunoscut copiilor această stare de fapt este una dintre cele mai ingrate sarcini. Preadolescenții au tendința de a-și blama tatăl că a părăsit familia sau pe mamă că l-a făcut să plece. Nu de puține ori, ei seautoblamează, considerând că tatăl a plecat din cauza lor, că au fost răi și n-auascultat. Studiind 121 de copii cu vârste între
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îndatoririle sale pedepsiți-l fără nici o ezitare, așa cum îi pedepsiți și pe ceilalți supuși. Cercetați dacă într-adevăr creștinii se pătează de delicte, și dacă îi aflați vinovați, pedepsiți-i fără milă. Mai sinceri de atât, nu se putea fi! Blamând comportamentul creștinilor răi, Iustin se plângea de aceia care, prin comportamentul lor provocau daune lor și întregii comunități creștine. Admonestând slaba corectitudine a unor soldați creștini în îndeplinirea îndatoririlor specifice, ne-am fi așteptat poate să întâlnim vreun caz de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
femeie sau copil, apare blamarea victimei și diminuarea suportului social. Dacă sunt atribuiți factori necontrolabili de către victimă, atunci apar simpatia și suportul comunității (Walster, 1996). Aceasta face ca, deseori, copiii care sunt victime ale conduitelor violente ale părinților să fie blamați și de către membrii comunității pentru faptul că nu respectă cerințele părinților și de aceea merită să fie bătuți. Membrii comunității intervin numai atunci când violența depășește gradele de acceptabilitate și este pusă în pericol viața copiilor. Multe dintre femeile victime nu
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cazul unor definiții simple ale violenței. Interesul comunității pentru aspectele reformei economice și sociale umbrește înțelegerea multor procese interrelaționale ce însoțesc dinamica relațiilor familiale. Atitudinea comunității sau a membrilor rețelelor sociale față de violență poate fi un factor de risc, atunci când blamează victima, sau un factor de suport, atunci când promovează comportamentele nonviolente în cadrul familiei, susțin victima și dezaprobă social comportamentul agresorului. În acest context, comunitatea devine răspunzătoare pentru modul în care este susținută dezvoltarea serviciilor pentru protecția victimelor violenței și încurajează semnalarea
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și refuzul obstinat al acesteia de a intra în dialog cu cei care o contestă, cu tinerimea studioasă în primul rând, cu intelectualitatea opozantă în al doilea. A venit rândul muncitorimii. "Timișoara", cu toate că simbol al Revoluției însăși, a putut și blamată în parlament, iar foștii disidenți, care s-au disociat la timp de putere, au fost supuși unei campanii denigratoare de o meschinărie fără egal. "Alianța Civică", deși nu intră în competiția pentru putere, tinzând numai să asigure un climat favorabil
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dezvoltare în comunitățile foarte sărace sau de către entități care nu dispun de un capital de start-up (de pildă, capital de pornire a unei afaceri, de înființare a unui ONG într-o zonă rurală izolată etc.). Instituțiile care acordă (micro)credite blamează adesea ideea de „grant”, considerând că inhibă spiritul antreprenorial, perpetuează pasivitatea (lipsa unui simț al răspunderii față de modul de cheltuire a banilor) și, eventual, mentalitatea socialist-paternalistă. „Răul” ar rezida în „cultura economică și de afaceri a potențialilor beneficiari”, iar „binele
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
unor reguli și că cunoașterea acestora este un prim pas spre o mai mică supunere față de aceste programe. Capitolul care urmează oferă o listă de sfaturi în acest sens. Nu este exhaustiv și nu se vrea moralizator. Pentru că, înainte de a blama societatea de consum, e mai bine să ne întrebăm dacă nu aduce partea ei de fericire și dacă nu cumva cea mai bună strategie ar fi, oarecum, să ne lăsăm manipulați... cu măsură. 30. De ce cumpărați doar marca de bere
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
atmosferei de la locul de muncă. Dacă sesizează tensiunile dintre angajați, le etichetează drept meschinărie, în loc să admită că el le-a creat. Cel mai important lucru care trebuie reținut este faptul că favoriții șefului nu sînt neapărat vinovați de ceva. Nu blama persoana respectivă pentru acțiunile șefului tău. Ai puține șanse de a reuși să-l faci pe șef să renunțe la jocul său favorit, însă e bina ca el să nu capete impresia că ești meschin sau gelos. în caz că se întîmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
instituții de stat. [...] Afirmațiile și acțiunile dușmănoase privind așa-zisa lipsa de drepturi și libertăți religioase. Deși prevederile constituționale sunt respectate, deși statul nostru dovedește o mare înțelegere, totuși, elementele fanatice și ostile fac afirmații denigratoare, întocmesc scrieri prin care blamează politica statului nostru în problema cultelor, întreprind alte acțiuni cu același scop; [...] Instigarea unor elemente din rândul cultelor neoprotestante la emigrare și folosirea lor de serviciile de spionaj și organizațiile reacționare după ce ajung în exterior în desfășurarea unei propagande ostile
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
că bine cunoscutul principiu grician al cooperării cu maximele cantității, calității, manierei și pertinenței informației a fost sistematic transgresat; principiul calității (al informației veridice, verificate prin încrucișarea surselor) a fost înlocuit de zvonuri, atacuri la persoană, știri catastrofice și paralogisme blamate de retorica antică și modernă, (argumente ad hominem, petitio principii, argumente ad populum ca în presa naționalist-extremistă). Principiul pertinenței este adesea sabotat mai ales în interviuri (ignoratio elenchi ignorarea întrebării în dialogurile electorale, ca și în dezbateri, mese rotunde, poate
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de puterea de retrăire a autorului. Purtat de imaginație, el vede și simte, vibrează, participă afectiv la toate relatările, impregnând textul de un puternic subiectivism, dramatizându-l. Adoptă tonuri potrivite pentru fiecare situație, se bucură sau se văicărește, lăudă sau blamează, exprimându-și simpatia sau formulând caracterizări sarcastice și apostrofe ironice. O particularitate puțin obișnuită este lipsa sentimentelor firești față de rubedenii, aversiunea puternică față de unchii și de verii Cantacuzini, cărora le sunt aduse cele mai înverșunate critici și acuze. Nici rudele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288395_a_289724]
-
integritatea persoanei, ducând chiar la decăderea ei; r. 23 : „ajunge drăguș la căuș” într un anume moment, oricine ajunge la nevoie; oricând se poate întâmpla ca lipsurile să intre în casa omului, silindu-l la acțiuni pe care anterior le blama; URSUL PÂCÂLIT DE VULPE p. 66, r. 19 20 : „ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele din blana istui vulpoi!” afecțiunea pentru o persoană dragă poate fi arătată și prin atenții materiale; având alternativa unui câștig, omul alege partea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Folosirea imaginației sociologice ne ajută să înțelegem o varietate largă de evenimente care se produc în viața noastră, să surprindem ce forțe sociale formează propria noastră biografie și a oamenilor apropiați nouă. Imaginația sociologică ne ajută să evităm să ne blamăm gratuit pentru necazurile cu care ne confruntăm în viață. Ea ne permite să înțelegem, de exemplu, de ce unii oameni sunt bogați și cu putere, iar mulți alții nu sunt; de ce am eșuat la un examen de admitere într-o facultate
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
adesea stau în situații abuzive prin propria alegere. Motivele se întind de la dependența economică, la inabilitatea să vadă alternative la situație considerând-o fără nici o speranță. Unele soții sunt încrezătoare față de soțul și căsătoria lor indiferent de context; altele se blamează că au ajuns la situații de asemenea natură. Figura 9.1 arată că există un ciclu al violenței în familie în sensul că violența reproduce violența. Figura 9.1. CICLUL VIOLENȚEI ÎN FAMILIE Părinții (Agresarea partenerului) Violența împotriva părinților Violență
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
Albineț, 1845; Moldovan, 1866). Pozitivarea caracterului războinic al dacilor, prin glorificarea patimei dacice pentru slobozenie, va atinge o nouă culme în manualul lui Heliade Rădulescu (deși acesta nu îi asimilează în patrimoniul genetic al românilor). Dacă până acum, Decebal era blamat, printre rânduri sau de-a dreptul explicit, și portretizat ca lipsit de cinste pentru că a rupt tratatul de pace cu romanii și prin aceasta a declanșat cel de-al doilea război daco-roman, Heliade nu își poate frâna admirația pentru lupta
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
cu un stareț și încearcă să-i găsească soțului un remediu împotriva geloziei (III, 8), o alta capabilă de crimă și care aduce în urma gestului ei prăbușirea unei întregi familii (V, 3), un alt personaj feminin - Ghita (VII, 4) - își blamează soțul cu injurii și amenințări, are un limbaj neaoș, vulgar, presărat cu invective, este certăreață și vicleană, „o femeiușcă simplă, pe care fără îndoială numai iubirea a învățat-o să fie atâta de șmecheră” 217 . Lauretta dă o admirabilă definiție
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
se găsește „in tanto dubbioso furore”996, încât cere îndurarea la picioarele lui Hector. Chaucer modifică însă vizibil sursa de la care a plecat, acordându-i femeii o viață interioară mult mai intensă, mai complexă. Rușinea și dezaprobarea cu care este blamată plecarea tatălui ei devine 990 Ibidem, p.193. 991 Ibidem, p. 192. 992 Ibidem, pp.193-194. 993 Geoffrey Chaucer, Troilus și Cresida, p. 47. 994 Roberta Milliken, art. cit., pp. 193-194. (trad. n.) 995 „foarte înspăimântată” Giovanni Boccaccio, Il Filostrato
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
al lumilor sale, are responsabiliotatea lor de aceea trebuie să se opună la enorm de multe gânduri și idei care vor intrare în lume, și să selecteze doar după credință și adevăr). Citită în punctuația eminesciană, „Venere și Madonă” îl blamează pe Rafael numai că vreo câteva virgule adăugate de editori și un semn de exclamare pus cam aiurea fac să se înțeleagă că îl laudă. În general filonul mistic al poeziei eminesciene este mult erodat prin punctuația editorilor; mai exact
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Ei pun nevoile celorlalți pe primul loc, neglijându-se și suprasolicitându-se. Nu pot finaliza multe dintre cele promise. Sunt plini de resentimente, considerând că sunt niște victime. R. Brinkman și R. Kirschner consideră că sunt nerecomandabile: • tendința de a-i blama sau de a-i certa pentru că nu-și respectă promisiunile; • tendința de a-i repezi, de a le cere socoteală, de a-i presa sau de a-i evita; În schimb, este recomandabil: • să îi facem să își țină promisiunile
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
pretenții, dar în așa fel încât să creăm pemisele ca celălalt/ceilalți să-și schimbe poziția. Prin aserțiunea Eu comunicăm ceva interlocutorului referitor la modul cum ne simțim în legătură cu o anumită situație (cu situația în care ne aflăm), fără să blamăm și fără să (ne) impunem modalitatea de rezolvare. Ori de câte ori proferăm învinuiri, emitem pretenții și vrem să ne impunem soluțiile noastre, creăm un sentiment de ascendent, de putere față de partener și de aici o reacție de respingere din partea lui. Afirmațiile Eu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]