967 matches
-
construită alta din lemn, ce avea hramul "Sfântul Mucenic Gheorghe". Tradiția consemnează că în jurul anului 1823, locuitorii și-au mutat vatra satului pe locul actual, din cauza deselor inundații ale Mureșului, vechea biserică de lemn rămânând în afara satului. În noaptea de Bobotează a anului 1823, ea a fost dărâmată de un vânt năpraznic. În anul 1854 a fost construită actuala biserică de cărămidă, cu hramul celei vechi. Biserica are un iconostas din anul 1783, cumpărat în anul 1930 de la biserica din Seitin
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
locul actual. Bisericuța din lemn a rămas abandonată, neputând fi mutată. Astfel, credincioșii ortodocși trebuiau ca în zilele de sărbătoare să meargă din noul sat până la bisericuță pentru a asista la serviciul religios. La începutul anului 1833, în noaptea de Bobotează, datorită vechimii și poate neîngrijirii, micuța biserică din lemn s-a prăbușit. Următorii douăzeci de ani au trecut fără ca satul să beneficieze de o biserică adevărată, slujbele religioase oficiindu-se în casa lui Savu Incescu, la numărul 59. În curtea
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
un frumos arboret de brazi având o vârstă de 40 de ani. Obiceiurile și tradițiile în mare parte sunt păstrate și condiționate de activitățile gospodărești și sărbătorile religioase. Obiceiurile religioase sunt bine păstrate și sunt corelate cu sărbătorile precum, Crăciunul, Bobotează, Duminica Floriilor, Paștele, Rusaliile, Sfântul Ilie. Astfel în ajunul Crăciunului, sărbătorit după ritul vechi, cetele de colindători și Viflaimul vestesc nașterea lui Isus, indiferent de confesiune religioasă a colindătorilor. De Bobotează s-a păstrat obiceiul sfințirii caselor și a întregii
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
bine păstrate și sunt corelate cu sărbătorile precum, Crăciunul, Bobotează, Duminica Floriilor, Paștele, Rusaliile, Sfântul Ilie. Astfel în ajunul Crăciunului, sărbătorit după ritul vechi, cetele de colindători și Viflaimul vestesc nașterea lui Isus, indiferent de confesiune religioasă a colindătorilor. De Bobotează s-a păstrat obiceiul sfințirii caselor și a întregii gospodării. De Paști se merge la biserică cu pască, ouă încondeiate, diferite preparate culinare tradiționale, unde sunt sfințite de preot, existând și un adevărat ritual de preparare a bucatelor. Sf. Ilie
Repedea, Maramureș () [Corola-website/Science/301586_a_302915]
-
cu bice și clopoței intra în curtea gospodarului și îi urează un An Nou fericit, îmbelșugat și sănătate. „Farsangul” (Carnaval) este un alt obicei tradițional maghiar. Această manifestare are loc în ultima zi de Farsang, sărbătoare tradițională care începe după Boboteaza și se sfârșește după Lăsatul Secului în așteptarea primăverii este un obicei legat de învierea timpului anual. La acest ritual participa feciorii și fete care poartă diferite măști, care parodiază în principal nuntă și logodna. Măștile sunt animaliere (urs, lup
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
nici nu apucă bine să se liniștească satul, când apar micii colindători, cu Sorcova, care nu pot fi refuzați de nimeni, deoarece aduc în fiecare casă, cu o rămurică de brad, mesajul pașnicei dorinți: În răstimpul dintre Anul Nou și Bobotează preotul intră în toate casele de creștini pentru a le sfinți cu mănunchiul de busuioc, udat în aghiazma din cofă, simbol al apei Iordanului, unde a fost botezat Mântuitorul. La Bobotează serbarea se concentrează mai mult în jurul bisericii, de unde alaiul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
mesajul pașnicei dorinți: În răstimpul dintre Anul Nou și Bobotează preotul intră în toate casele de creștini pentru a le sfinți cu mănunchiul de busuioc, udat în aghiazma din cofă, simbol al apei Iordanului, unde a fost botezat Mântuitorul. La Bobotează serbarea se concentrează mai mult în jurul bisericii, de unde alaiul de creștini în frunte cu preotul ies ca sa sfințească apa, țarina și satul, după care încă se mai colindă și se mai petrece la casa fiecăruia sau la casa jocului ca
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
a sărbătorilor de iarnă este un moment prielnic pentru o mai bună cunoaștere a celor tineri care urmează să se căsătorească, al unor vizite „pe vedere” sau chiar al unor „înțelegeri” în care familiile celor doi plănuiesc nunta. Intervalul dintre Bobotează și Postul Paștilor este numit „câșlegi”, adică „de dulce” și sunt continuate șezătorile, iar duminica se pot face nunți. În una din aceste duminici se organizează obiceiul numit „Vergel”, adică o petrecere cu joc, în care fetele angajau muzicanții și
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
de lângă sat), acestea erau aduse cu care, sănii sau tânjala (1-2 copaci de fag curățați de crengi târâți pe pământ de animalele de tracțiune cai sau boi). Luna decembrie era a pregătirilor pentru sărbătorile de iarnă: Crăciun, Anul Nou și Bobotează, pentru organizarea festivităților prilejuite de obiceiurile tradiționale. De asemenea tradiția populară a românilor are în luna decembrie ritualul tăierii porcului de Crăciun. Alimentația în cursul iernii era constituită din produse de origine animală (lapte, brânză, ouă, carne) și legume (cartofi
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de ajun sau de anul nou, se așezau pe masă pahare sub care se puneau boabe de porumb și fasole (fără să vadă ele) și apoi se ridicau să vadă surpriza: dacă se măritau sau nu anul care vine. De Bobotează tot satul mergea la apă, la Strei, de unde se întorceau încolonați cu prapuri și cu ulcioarele cu apă sfințită („aghiazmă"). luată din Strei, după sfințirea apei A doua zi de Crăciun, la Anul Nou și de Sf. Ioan tinerii mergeau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
evanghelist. De-a lungul timpului populația satului Cuciulata a evoluat astfel: În satul Cuciulata tradiția și obiceiurile s-au păstrat destul de bine de-a lungul anilor. Din obiceiurile de iarnă sunt de menționat Irozii, Turca și Turca de bivol. De Bobotează lumea se strânge la pârâul Lupșa și preotul sfințește apa. Primăvara, satul organizează Plugarul, un obicei ce simbolizează începutul anului agricol. Portul din Cuciulata este format din ie, fote la copii si sort (de vara si de iarna) la fete
Cuciulata, Brașov () [Corola-website/Science/300939_a_302268]
-
cu atenție cantitatea de lichid de pe fiecare foaie. Lunile cărora le corespund foile cu lichid mai mult vor fi ploioase, cele cu lichid puțin sau deloc vor fi secetoase(Dumitru Copil). Aspectul vremii pe două, trei zile îl ghicesc la Bobotează. Ei știu că dacă Boboteaza află ger aspru îl moaie, iar dacă vremea e moale aceasta pune ger. Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
de pe fiecare foaie. Lunile cărora le corespund foile cu lichid mai mult vor fi ploioase, cele cu lichid puțin sau deloc vor fi secetoase(Dumitru Copil). Aspectul vremii pe două, trei zile îl ghicesc la Bobotează. Ei știu că dacă Boboteaza află ger aspru îl moaie, iar dacă vremea e moale aceasta pune ger. Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Ei știu că dacă Boboteaza află ger aspru îl moaie, iar dacă vremea e moale aceasta pune ger. Femeile pregătesc mâncare pentru două zile, de obicei nelipsind răciturile cu carne de porc. Se crede de asemenea că postul din ajunul Bobotezei este cel mai bun pentru norocul casei, al holdei și mai ales pentru visarea „rândulitei”, adică a ursitei. In această zi umblă „cârnicii”, iar după plecarea lor copii sub 10 ani, băieți și fete umblă „a țuraleisa” pe la casele lor
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
vaci mulgătoare/ Câte botre-n codru/ Atâtea clise-n podu “. Unii mai adaugă: „Câte paie pă coteț/ Atâtea fete-n undeț!” ( Traian Toderaș). Ca daruri copiii primesc cârnați și fructe. La stretinie (Intâmpinarea Domnului) se ghicește aspectul vremii tot ca la Bobotează. Ziua de 16 februarie este ziua ursului. Acum se stabilește prognoza pe 40 de zile. Se zice ca în această zi iese ursul din bârlog. Dacă e vreme însorită el își vede umbra și va reintra la hibernat deoarece iarna
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
40 de colăcei din cocă, sub formă de oameni-mucenici, cu ochi, nas, gură, mantii lungi, pe care, cu o țeavă de suveică, se fac chiar și nasturi. Mucenicii sunt numiți în sat "bradoși" ori brandoși. Mersul copiilor, în ziua de Bobotează, cu agheasmă și busuioc, pentru a "boteza" casele, gospdăria și animalele sătenilor se mai păstrează și astăzi. Colindul, steaua, plugușorul, sorcova - sunt, de asemenea, obiceiuri prezente în sat, în timp ce Irodul, Ulcelele, Strigatul fetelor de pe dealuri - s-au pierdut. Credința în
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]
-
mai tinerii și tradițiile folclorice, acești învățau să cânte din fluier și cu vocea, învățau jocuri, doine, balade populare haiducești. Obiceiurile populare cele mai cunoscut sunt cele legate de sărbătorile de iarnă: Ignatul, Colindul, Steaua, Irozii, Sorcova, Capra, Busuiocul (de Bobotează), Iordănitorii. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Boișoara se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,34%). Pentru 3,66% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
apoi începând de la Yohannes al IV-lea și până la sfârșitul imperiului. Axum este considerat cel mai sfânt oraș din Etiopia și este o destinație importantă a pelerinajelor. Aici au loc festivale religioase semnificante precum Festivalul T'imk'et (cunoscut ca Boboteaza în creștinătatea vestică) la 7 ianuarie și Festivalul lui Maryam Zion la sfârșitul lunii noiembrie. În 1937, Obeliscul din Axum, înalt de 24 de metri și vechi de 1700 de ani a fost tăiat în trei părți de către soldații italieni
Axum () [Corola-website/Science/299873_a_301202]
-
Ghica (1849-1856), la 2 octombrie 1849. Înainte de a participa la alegerea mitropoliților Moldovei, membrii Sfatului Domnesc veneau aici pentru a asculta liturghia. De asemenea, aici se desfășurau principale ceremonii religioase ale Curții domnești cu prilejul sătbătorilor de Crăciu, Anul Nou, Bobotează și Paști. În secolul al XVI-lea, probabil în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568), bisericii i-a fost adăugat un pridvor având deasupra sa o clopotniță de piatră. Călătorul rus Trifon Korobeinikov care a vizitat orașul Iași în 1593
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
o bibliotecă publică cu peste 10.000 de volume. Locuitorii beneficiază și de abonamente la diverse publicații locale și centrale. Ca în orice zonă a acestei țări, există tot felul de obiceiuri și tradiții în funcție de perioada anului: An Nou, Crăciun, Bobotează, Nașterea, Botezul, Nunta, Înmormântarea. De Anul Nou de exemplu se mergea cu plugușorul, sorcova, buhaiul și căprița. În ajunul Crăciunului tradiția spunea că toți copiii trebuiau să meargă cu colindatul din casă în casă, iar seara trebuiau să meargă cu
Turceni () [Corola-website/Science/299956_a_301285]
-
Sărbătoare mare pentru întreaga creștinătate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce după sine un arsenal de obiceiuri și bucate tradiționale care să bucure trupește și sufletește pe cei omeniți. Amintind de înghețurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftiile. Acestea preparate din picioare
Mâncăruri specifice românești de Bobotează (Botezul Domnului) () [Corola-website/Science/307557_a_308886]
-
Sărbătoare mare pentru întreaga creștinătate, Botezul Domnului (Boboteaza), aduce după sine un arsenal de obiceiuri și bucate tradiționale care să bucure trupește și sufletește pe cei omeniți. Amintind de înghețurile Bobotezei, când temperaturile reci culminează în perioada de iarnă, se prepară mai întâi piftiile. Acestea preparate din picioare de porc, urechi, gușă, mușchi și aromante cu usturoi trebuiesc pregătite și așezate pe foc în ziua în care intră Preotul cu Botezul
Mâncăruri specifice românești de Bobotează (Botezul Domnului) () [Corola-website/Science/307557_a_308886]
-
angajamentul - împreună cu episcopii și călugării adunați la Patriarhie - de a rezista până la moarte furtunii iconoclaste. Tot acum el adresează împăratului o scrisoare prin care îl roagă să nu tulbure Biserica pe care părinții au curățat-o de erezii. La liturghia Bobotezei din 815, Leon V refuză ostentativ să sărute icoanele, cerând patriarhului Nicefor ca icoanele să fie așezate în biserici la o înălțime care să nu mai permită sărutarea lor, iar apoi dă ordin să fie dată jos din nou icoana
Leon al V-lea Armeanul () [Corola-website/Science/306920_a_308249]
-
nu fac altceva decât să consacre un destin poetic care mărturisește prin credință. Nimic ostentativ și nici de paradă, oricât de susținută e recurența religiosului în poezia lui Valentin Marica. Titluri precum Îngenunchind în vid, Amiază fără Isus, Înainte de liturghie, Bobotează, Schitul numelui, Evanghelia revărsatului de zi, O altă răstignire, Pânza cea rară a botezului, Ziua cu mâinile împreunate, vorbesc de la sine despre preeminența credinței, despre „punctul cardinal” al poeziei din Schitul numelui. O poezie a luptei cu îngerul dar și
Valentin Marica () [Corola-website/Science/307932_a_309261]
-
Neamț. Coroanele Mântuitorului și Maicii Domnului sunt din aur, decorate cu pietre prețioase, rubine, safire și smaralde, acestea fiind donate de familia Constantin, Roxana și Elena Amariei din Piatra Neamț. Din această icoană a izvorât mir în diferite ocazii. În duminica Bobotezei anului 1992, pentru prima dată ochiul drept al Maicii Domnului a lăcrimat, apoi în anul 1993, în ajunul sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva, din umărul drept au curs trei picături de mir. La 22 februarie 1995 a curs mir din mitră
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]