12,484 matches
-
economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de familie și documente de arhivă, aflate la institutele din București, Râmnicu-Vâlcea, Pitești
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri până astăzi. Cine au fost Boierii Pârâieni?, cu ce s-au înscris ei în istoria Valahiei?, cu ce au îmbogățit ei cultura vremii?, iată întrebări la care autorii au căutat răspunsuri, cercetând acte de familie și documente de arhivă, aflate la institutele din București, Râmnicu-Vâlcea, Pitești
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Mihai Pârâianu, din punctul meu de vedere, al cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii. Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii de boieri care au făcut istorie, una dintre acestea este și familia ... Citește mai mult Despre Pârâienii ValahieiLucrarea Pârâienii Valahiei, apărută la Editura Paralela 45 din Pitești , în 2014, semnată de doamnele profesor Constanța Badea, Petronela Badea și domnul dr. economist Mihai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Mihai Pârâianu, din punctul meu de vedere, al cititorului preocupat de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii.Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
de istoria meleagurilor natale, reprezintă una dintre cele mai bune lucrări de istorie ce vizează partea de sud - vest a județului Vâlcea, cu precădere istoria familiei Pârâianu, familie ilustră de boieri olteni cu întinse încrengături în istoria întregii Oltenii.Numele boierilor Pârâianu evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
evocă în memoria mea momente însemnate de viață politică, culturală și socială, amintiri din timpuri de bărbăție și restriște din cartea neamului nostru și ar trebui să servească de puternic îndemn și pentru alții. Oltenia a dat mari familii de boieri care au făcut istorie, una dintre acestea este și familia ... XIX. FRIZERI DE OCAZIE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015. Frizeri de ocazie Era cred că prin august. O căldură sufocantă se lăsase asupra
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... Citește mai mult Sfântul cu turban din Grădiștea VâlciiSatul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... Citește mai mult Sfântul cu turban din Grădiștea VâlciiSatul Străchinești, component
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
în component sa. Cale de acces drumul comunal Urzica ( comuna Sinești )-Dobricea ( comuna Grădiștea ). Etimologia numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
numelui satului se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... XXI. CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’, de Ilie Fîrtat
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
se trage de la antroponimul strachină. Probabil că în vechime locuitorii se ocupau cu olăritul. De aici și-au luat - probabil - numele și familia boierilor Străchinescu. Nu este exclusă nici variant ca numele satului să fie dat de familia boierilor Srăchinescu, boieri ce au avut conac și moșie în zonă. Aceștia, în istoria Țării Românești, au deținut ranguri boierești, postelnici, ispravnici, pitari, etc. Tot din satul Străchinești era și Tănasie Miulescu, ... XXI. CÂND AI SĂ FI BĂTRÂNĂ’’, de Ilie Fîrtat, publicat în
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
Friedrich Gauss (1777-1855) și trei ani și o lună de când Papa Ioan Paul al II-lea a trecut Porțile Cerurilor. Să le dăm lumină prin gândurile noastre. Poate nu întâmplător numele Wojtyla cu Voicilă care a fost purtat de mulți boieri moldoveni. Așa cum poate nu din întâmplare Nostradamus scria că poporul român de pe paralela 45, Mesopotamia Europei, a fost și va fi strălucitor. Poate nu întâmplător germanul Gauss a descoperit formula de calcul a zilei în care se sărbătorește Paștele: 4
SĂRBĂTOAREA LUMINII: GAUSS ŞI PAŞTELE ORTODOX* de CAMELIA TRIPON în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Camelia_tripon_1397987978.html [Corola-blog/BlogPost/347847_a_349176]
-
Publicat în: Ediția nr. 339 din 05 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului O ALTĂ SULTĂNICĂ Pe dealul cimitirului, între vestigiile istoriei dacice, romane sau feudale, stă încă, cocoțat ca un turn de pază al Domneștiului istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
istoric, semeț și solitar, conacul boierului Negulici, luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
luminat din toate părțile de razele ocrotitoare ale soarelui, strălucind și străjuind castrul roman, casele domnești ale lui Negru Vodă, unde și-a odihnit bătrânețile Cârjoaica, sora domnului, și bisericuța feudală de lângă mormântul boierilor, golit de vreme și de vremuri. Boierii se întorc la conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
conac, în încăperile spațioase, proaspăt restaurate, unde încă mai miroase a levănțica franțuzească a amintirilor unui neam mare, al Negulicilor - artiști, revoluționari la '48, administratori de pământuri, livezi și pășuni, de unde își serveau hrana cirezi de vaci cu lapte, iar boierul știa bine rețeta șvaițerului, atât de căutat pe piețele Câmpulungului, Bucureștiului și chiar ale străinătății. Camerele înalte și spațioase, pardosite cu scândură groasă, ferestrele largi, cu grădele de fier rotund, pentru a nu pătrunde haiducii locurilor; sobele din teracotă franțuzească
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
începe să arate ca o casă adevărată a moșilor și strămoșilor duși. Totul pare sinistru, dar încărcat de istorie și adevăr. După ce coboară din caleașca trasă de patru cai, obosit de drumul pietruit al domnilor Basarabi de la Domnești la Câmpulung, boierul caută puțină liniște în sufrageria răcoroasă și, după ce aruncă câțiva pumni de apă peste obraji, de la lavoarul din fier forjat, cu migală și artă împletit, se dezbracă, își trage cămașa largă de noapte, lucrată cu pui și arnici și se
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
din fier forjat, cu migală și artă împletit, se dezbracă, își trage cămașa largă de noapte, lucrată cu pui și arnici și se lasă locului două ore, ordonând servitoarei Argeșanu să nu fie deranjat. Nu s-a însurat nici acum boierul Negulici; trăiește tot cu servitoarea, o femeie frumoasă, zdravănă, din Stănești, cu care deja făcuse, în urma nopților de chinuri dulci și chiar a după-amiezilor de amor, un copil, o fetiță frumoasă și sănătoasă încă de la naștere, că altfel nu se
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
și chiar a după-amiezilor de amor, un copil, o fetiță frumoasă și sănătoasă încă de la naștere, că altfel nu se explică vârsta dânsei, de aproape o sută de ani, pe care o are acum. Ce putea oare ieși dintr-un boier stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
stătut, frumos și o femeiușcă pictată, sănătoasă, o munteancă ce pârâia ca mărul crud mușcat de dinți sănătoși, alimentați cu proteina cărnii și calciul brânzeturilor din ugerul nesecat al vacilor bine hrănite din saivanele boierești!? Și, după ce se scoală odihnit, boierul își trage peste cămașa apretată, cusută cu borangic și băieri negre, pantalonii de șai, de care agățase niște cozondraci, luați dintr-un magazin parizian, își încalță pantofii din lac negru, își soarbe cafeluța pe veranda din lemn lucrat cu migală
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
pe veranda din lemn lucrat cu migală de meșterii tâmplari din Domnești; poate de Nică lui Boșcănici, care precis îi migălise scăunelele și măsuța sculptată - pe care veșnic era o glastră din pământ cu mușcate roșii, că nu-i plăceau boierului florile rupte, în vaze cu apă, spunând că ele sunt „frumuseți moarte”, atâta timp cât pierd legătura cu pământul. Ura pe cei care rupeau flori din grădinița multicoloră din fața conacului - multe dalii în culori felurite. Uneori, juca pe genunchii osoși, servitoarea, apoi
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
sunt „frumuseți moarte”, atâta timp cât pierd legătura cu pământul. Ura pe cei care rupeau flori din grădinița multicoloră din fața conacului - multe dalii în culori felurite. Uneori, juca pe genunchii osoși, servitoarea, apoi fetița, produsul dragostei lor. Dar, de cele mai multe ori, chema boierul oamenii de încredere, cu care făcea socoteli: cât plătea argații, hrana animalelor, întreținerea conacului, dar și cât punea în bănci, să aibă ce lăsa prin testament Fondului cultural „Ioan Negulici” - peste trei milioane de lei, destinate orașului natal, Câmpulung, fondul
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Povestire.html [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]