12,392 matches
-
în Istoriile domnilor Țării Românești ale lui Radu Popescu: „Pavel, cel ce aștepta boiarii, după cum vorbise cu el, rămase în dășărt, și-i deaderă boiarii o tiflă” (Cronicari munteni, I, 404). După mai bine de un secol, gestul - trecut de la boieri la mahalagii! - avea să fie foarte bine reprezentat în lumea lui Caragiale: executat de Leanca din schița Justiție (pe care judecătorul o mustră: „Te invit să fii cuviincioasă aici! aici nu-i permis să dai cu tifla!”), de Iordache din
Tifla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5797_a_7122]
-
sus), sunt proclamate orașe 7, dar ele continuă, zic eu, să fie sate, și nu în ce privește aspectele favorabile ale multor sate de pe vremuri. Este aici o rămășiță serioasă și adâncă a „ciocoismului” de altădată: ciocoii erau adesea mai bogați decât boierii, fiindcă îi jefuiseră pe aceștia, dar rămăseseră inferiori lor, în general, din punct de vedere intelectual, ceea ce dovedeau prin întreaga lor concepție de viață . (Cf. Tănase Scatiu!) Punctul meu de vedere poate părea cam curios și destul de șubred, dar acesta
O scrisoare inedită de la Iorgu Iordan by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5600_a_6925]
-
pe Alex Mihai Stoenescu, Nicolae Balotă, Ivan Deneș, Constantin Bălăceanu Stolnici, Emanuel Valeriu. Iată ce spune N.C. Munteanu despre unul dintre aceștia: „A turnat pentru bani, pentru carieră și din exces de zel. Omul trăia voluptatea turnătoriei. Chestie de caracter. Boierul avea apucături de rândaș și de slugă hoață.” În contrapunct, 22 plus este consacrat Rusaliilor negre, deportării în Bărăgan, din 17/18 iunie 1951. Reținem una din mărturii aflată în Arhiva de istorie orală a Memorialului Victimelor Comunismului și al
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5089_a_6414]
-
că nimeni nu este de partea ei, așa cum credea. Hatice este pusă să aleagă între două variante: fie se căsătorește cu un bărbat pe care și-l alege, așa cum o sfătuiește Sultană Șah, fie se va căsători cu unul dintre boierii pe care Sultanul îl va considera potrivit ca să o ia de soție. Însă Hatice găsește și a treia soluție. Ce amenință să facă Hatice, dacă va fi obligată să se căsătorească cu alt bărbat, aflați marți, 18 februarie, de la ora
Suleyman Magnificul: Sultana Hatice, amenințată cu măritișul () [Corola-journal/Journalistic/45036_a_46361]
-
spiritul nonconformist (ușor cinic...) al criticului. Derogat de la misia înaltă a istoricului literar, Eugen Negrici se poate deda voluptății de a spune ce crede cu adevărat despre începuturile literaturii române. Nu fără tandrețe stilistică sunt luate, astfel, peste picior încercările boierilor stihuitori de secol XIX: „Dramatismul spovedaniei e sabotat de senzația de miorlăială de primăvară pe care o induce fonetismul textului caracterizat prin monoftongări și frecvente închideri de vocale. Chiar dacă pare dăruită ochilor, literatura este, orice s-ar spune, o artă
Un critic în vacanță by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4505_a_5830]
-
faptul că de sub mâna sa ies lucruri mărețe, fiind un pictor care reușește să dea culorilor o expresie nemaivăzută, are și o poveste de viață interesantă, tatăl său fiind de origine valonă, în vreme ce mama lui provine dintr-o familie de boieri din Moldova. Marian Condruz a acordat un amplu interviu pentru în care a vorbit despre rolul artei în România, dar și despre mesajul pe care vrea să-l transmită prin operele sale. [caption id="attachment 426397" align="aligncenter" width="604"] Marian
Exclusiv. Interviu cu artistul român care a revoluționat pictura. O cerere neobișnuită pentru București: dric tras de cai și prostituate în lenjerie intimă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/45202_a_46527]
-
multă și ieftină, dar și toleranță religioasă”. A avut o copilărie și o adolescentă nefericită, grea și plină de lipsuri: Au fost două perioade absolut nefericite. De ce? Tatăl era de origine valonă, iar mama făcea parte dintr-o familie de boieri din Moldova. Țin minte că a avut loc un mic scandal din cauza faptului că bunica mea era una dintre strănepoatele lui Alexandru Ioan Cuza. Tatăl mamei se trăgea dintr-o familie de academicieni. Toți frații bunicului vorbeau 10-12 limbi străini
Exclusiv. Interviu cu artistul român care a revoluționat pictura. O cerere neobișnuită pentru București: dric tras de cai și prostituate în lenjerie intimă by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/45202_a_46527]
-
superi ca văcarul pe sat. Ideologic vorbind, bufeurile pamfletare la adresa unor intelectuali „revizioniști” sau „postmoderni” de după 1989 (Mircea Cărtărescu în primul rînd), ca și a unor politicieni în serviciul cărora s-au pus (ex.: Traian Băsescu), ieșirile vehemente împotriva idealizării „boierilor de altădată” (v. mărturiile privitoare la „botnițele” puse țăranilor culegători de struguri de pe moșiile lui... Duiliu Zamfirescu) sau antipatia la adresa monarhiei („De ziua foștilor regi, mă îmbolnăvesc subit de coprolalie”) îl arată pe autorul Îngerului a strigat ca pe un
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
la adresa monarhiei („De ziua foștilor regi, mă îmbolnăvesc subit de coprolalie”) îl arată pe autorul Îngerului a strigat ca pe un om de stînga atașat tradiției naționale, dar în niciun caz ca pe un neaoșist „provincial”. Nota bene, antipatia față de „boieri” nu-l împiedică să admire aristocrația fără parapon a unui memorialist precum Gh. Jurgea-Negrilești, de pildă. Nu e nevoie să-i împărtășești totdeauna judecățile (cu unele nici eu nu sunt de acord, sau nu pînă la capăt). Însă cei care
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
europene, de dată recentă, și a fost multă vreme o instituție distantă, străină, izolată de popor", spune CT Popescu. "Decenii de-a rândul a fost alcătuită din persoane privilegiate, persoane cu o anumită avere, cu un anume rang bisericesc, mari boieri, mari proprietari de moșii, apoi alte decenii nu a rezultat parlamentul prin votul universal, iar începând cu Carol al II-lea nu mai putem vorbi de Parlament pentru că nu mai putem vorbi de democrație, până în 1990. Un parlament național reprezentativ
CTP: Băsescu vrea să revigoreze ura populației față de parlamentari by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/36927_a_38252]
-
Pentru cei de mâine amintiri din vremea celor de ieri, vol.I partea I, ediție și postfață de Stelian Neagoe, București, Editura Humanitas, 1991, p.50. 4 Ibidem, p.50, nota 1. 5 Despre această familie, vezi Mihai Sorin Rădulescu, Boieri din Putna: Gâțeștii, în "Ziarul de duminică", nr.16 (298), 28 aprilie 2006, p.4; supl.cult.al "Ziarului financiar", anul VIII, nr.1870, 28 aprilie 2006. 6 Idem, Câteva date despre strămoșii Mariei Holban, în vol.idem, Genealogia românească
O scrisoare de la pictorul George Demetrescu Mirea by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8477_a_9802]
-
speranțele românești. Un alt punct comun dintre expeditorul și destinatarul scrisorii îl constituie legătura amândurora cu județul Vâlcea, de aici expresia "Vâlcea noastră". I.G.Duca - bucureștean, cu strămoși mai ales moldoveni - cumpărase la Măldărești una dintre frumoasele cule construite de boierii cu acest nume, iar Dumitru Drăghicescu era chiar originar din acest județ de care fuseseră legate multe personalități și evenimente ale regenerării naționale din secolul al XIX-lea. De asemenea, D.Drăghicescu avea proprietate la Ionești (Vâlcea) și și-a
O epistolă a lui I.G. Duca către Dumitru Drăghicescu by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Memoirs/8292_a_9617]
-
multe lucruri în comun: vin din lumi diferite, au percepții ale realității mărturisit contrarii, frecventează medii culturale antagonice etc. Departe de a fi un dezavantaj, aparenta incongruență lămurește și multe aspecte privitoare la așa-numitul „conflict” care ar exista între „boierii minții” și cei pe care i-am numit „oierii minții”. Sigur că el există, însă numai între marginalii celor două categorii. Adică între inșii lipsiți de talent. Între cei care confundă cultura cu un câmp de bătălie pe viață și
Critica electrică by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3480_a_4805]
-
obiectul capitolului (Sanctuare). Să se așeze înainte de Tismana lui Iorga. Mă întorc la cap[itolul] 4, de care vorbirăm deunăzi. Cred că e nevoie să se îmbogățească noul cap[itol] de Portrete tipice cu alte tipuri de cărturari (Rizescu), de boieri (Pană-Trăsnea etc.), de funcționari, pensionari, mahalagii, filfizoni, învățători (Herdelea al lui Rebreanu, alături de Iorga), de burghezi în general, negustori etc., cu ajutorul suplimentar al lui Caragiale, Br[ătescu]-Voinești etc. Actualul cap[itol] 6 - Părintele Niculai de Pillat să se pună
Note despre cărturarul Basil Munteanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5331_a_6656]
-
își tăiase drum spre Mogoșoaia peste moșiile rudelor lui, urmașii marii postelnicese Ilinca Cantacuzino, aprinzând dușmănii de moarte. Fusese un drum al contrastelor, presărat cu doar câteva case mai răsărite, dar nu deosebite mult de moșiile de la țară ale unor boieri fără, încă, gustul luxului. Aproape de revoluția pașoptistă, însă, moda franțuzească se vede stăpână, și bătrânele case înfloresc. Ceva mai greu e cu lucrările de urbanism, podul rămânând multă vreme la anecdoticul „câte pietre, atâtea gloduri”. Apar, spre sfârșitul secolului, felinare
Calea Victoriei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3423_a_4748]
-
Impresii de călătorie (1928), Sub soarele polar. Impresii și peripeții din voiajul unor salvați de la naufragiu de spărgătorul Krasin (1930), Vârtejul (1937), Românii din secuime (1942), Pe urmele destinului. O goană în jur de sine însuși. Volumul 1-2 (1943) și Boierul (1957), se impun a fi recitite, reinterpretate și restituite integral spre a observa, cu luciditate, valențele unui excepțional narator pe nedrept, azi, uitat. O sursă, fundamentală, în ceea ce privește rescrierea biografiei și elaborarea integrală a bibliografiei, o constituie literatura sa epistolară, care
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
Ciocârlan, Henri Blazian, A.C. Cuza și mulți alții. E necesar să precizez că istoricul și criticul literar Perpessicius a relevat, pentru întâia oară, semnificația și importanța corespondenței lui Panait Istrati privitoare la „cariera epică, ce avea să culmineze cu romanul Boierul, a lui Romulus Cioflec“1. Revelatoare, din multiple puncte de vedere, sunt și cele două epistole, încă necunoscute, ale lui Romulus Cioflec trimise lui Liviu Rebreanu care, absorbit de marile probleme ale momentului, nu dispune reprezentarea piesei Cupa Domeniilor pe
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
astfel Partidul Mișcarea Populară va avea dreptul să candideze la scrutinul parțial din 25 mai. Chirieac: Băsescu e nerecunoscător „Dacă lucrurile stau așa, mie mi se pare ieșită din comun nerecunoștința dlui Băsescu, care trebuie să iasă să spună 'Sărut-mâna, boierule' cui a dat Ordonanța”, a comentat analistul politic Bogdan Chirieac. Prezentă în platou, social-democrata Ecaterina Andronescu l-a contactat pe Eugen Nicolicea, inițiatorul Ordonanței, și a declarat că OUG 12/2014 „nu face referire la acest subiect (n.r. - invocat de
Weber: „EBa va candida pentru un loc de senator pe 25 mai. Ponta a dat OUG prin care permite PMP să candideze” by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31185_a_32510]
-
sălile de teatru și de care se străduiește să-l vindece Aristizza Romanescu), mania stilului, cu tot ce presupune el (de la „interpuncție” la simțul sintaxei și de la caligrafie la „pieptănătură”), inconturnabila pasiune pentru muzică, unde dezvoltă ierarhii imperturbabile (Beethoven, alias „Boierul” fiind în vârful piramidei, iar Chopin zbătându- se undeva la baza acesteia), răsfățul de proveniență desigur,actoricească de a imita (cu talent) contemporani celebri sau anonimi. Cât privește literatura, destul să notez că în ajunul morții (ne-o spune și
O enigmă neexplicată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2920_a_4245]
-
clar. Femeia i-a spus să de ducă la mănăstire pentru că este ales pentru o misiune. O vedea doar el. 15 ani de muncă forțată la Periprava Absolvent de patru clase, părintele s-a adăpostit în timpul războiului la conacul unui boier. După război, a devenit ucenic la Mănăstirea Neamț până în 1959 când toți călugării au fost arestați de Miliție și duși la muncă forțată la Fabrica de Textile din Iași. Tuns, bătut și batjocorit, a fugit după trei săptămâni. A fost
Părintele Gherontie Puiu a murit. Povestea vieții sale miraculoase și a mănăstirii ctitorite într-un loc unic by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29529_a_30854]
-
numere (până în iulie 1934) din Revista Fundațiilor Regale. Cel ce semnează colonel este, de fapt, în anii revoluției, maior, și va ajunge greu polcovnic, ceea ce, alături de alte probe de nerecunoștință, îl va face destul de înțepat în păreri. Deși nu e boier de prima mână, Lăcusteanu simpatizează cu arhondologia, cu cinurile în contra cărora se ridică pașoptiștii. Însă cronica revoluției și a aranjamentelor ulterioare, deschisă prea puțin măgulitor („În anul 1847 se coalizară dăscăleții, avocații și ciocoii rapaci, aspirând la o răsturnare generală
Limba reacțiunii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2878_a_4203]
-
independența trebuie să dai un mesaj de suveranitate, de măreție. Nu să fii ca un copil care se ceartă în curtea școlii. Nu îți verși năduful. Pari un iobag care a reușit s-o șteargă de pe moșie, suduindu-l pe boier, nu un cetățean care se eliberează onorabil, cu arma în mână”. Cum a fost receptat discursul, care este imaginea, dincolo de cuvinte, l-am întrebat pe profesor? Aveți dreptate, mesajele verbale s-ar putea să prindă, la unii, să nu treacă
Analiză tranșantă a unui psiholog: Ce arată discursul lui Antonescu? ”Priviți imaginile fără sonor!” () [Corola-journal/Journalistic/32043_a_33368]
-
la români al istoricului este și Cucerirea unui tron. Napoleon al III lea și Carol I al României 1, pe care l-a prezentat într-o conferință ținută la Paris, la Academia Celui de-al Treilea Imperiu. Pornind de la memoriile boierului Ion Bălăceanu, Ghislain de Diesbach demonstrează în studiul său că acesta și nu I.C. Brătianu a făcut demersurile decisive și a obținut acordul lui Napoleon al-III-lea și al celorlalți șefi de state europene pentru aducerea lui Carol de Hohenzollern pe
Ghislain de Diesbach – Un debut la Paris. Amintiri 1957-1966 by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3231_a_4556]
-
Elena Badea Istoricul și filozoful Neagu Djuvara, unul dintre ultimii boieri ai României, a vorbit la "Bonton", de la Digi 24, despre cât de schimbați i-a găsit pe români când s-a reîntors în țară după 45 de ani, despre modelul său de bună-cuviință, dar și despre regula sa de politețe
Regula de politețe a istoricului Neagu Djuvara by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/30365_a_31690]
-
despre cum arăta învățământul cu cincizeci de ani în urmă, adică la 1830 (scrisoarea e din februarie 1880): „Pe când în școala de la Măgureanu vestiții eleniști Lambru, Comita, Vardalah și Neofit, emulii lui Corai, predau tinerilor greci și feciorilor noștri de boieri Memorabiliile lui Socrate, Fedon și Metafizica lui Aristot; pe când banul Brâncoveanu discuta cu puristul Duca în limba lui Tuchidid Apoftegmele lui Hipocrat și Ariometria lui Arhimed și se munceau să izgonească din limba greacă toate cuvintele câte nu erau curat
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]