935 matches
-
în zăpadă, peste Nikita, ca să-l apere de îngheț. Și l-a apărat, scăpîndu-i viața cu prețul vieții lui... Cum de-a ghicit Tolstoi ce se va întîmpla în Rusia, patruzeci, cincizeci de ani după ce scrisese Stăpân și slugă: că boierimea și boierașii vor fi sacrificați până la unul, dar țărănimea se va salva? Cum a ghicit, și asta, Tolstoi?... - Nu prea înțeleg analogia, spuse Antim întorcîndu-se și reașezîndu-se în fotoliu, încercînd să-și ascundă oboseala. Ieronim ridică brațul drept în aer
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
Principatelor prin Regulamentele organice, elaborate sub atenta supraveghere a generalului Pavel Kiselev. Deși în promovarea noii legislații bunele intenții nu au lipsit, nu se poate să nu observăm că atât imixtiunea Imperiului rus în problemele interne, cât și interesul marii boierimi de a deține controlul asupra puterii politice și de a-și consolida dreptul de proprietate asupra pământului, a agravat situația lăcuitorilor săteni și a întârziat procesul de modernizare a societății românești. În chip firesc, marile prefaceri care s-au produs
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în administratea moșiilor, dar și reprezentanți ai vechii boierimi,interesați să-și sporească veniturile, așa cum au fost spătarul Ioan Neculce<footnote Ibidem, Documente, p.82 bis, d.1.f.1r; d.627, doc.20. footnote> logofătul Constantin Catargiu<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, 2003, Tr.885, d.207/1831, f.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
lupii, ca să nu-l sfâșie. Secretarul Chiriță Dumitrescu, plictisindu-se singur în toată cancelaria, a chemat înlăuntru cele două străji și dezbătea cu ele întîmplările. Dezaproba și disprețuia sălbăticiile țăranilor, și lua partea boierilor cu entuziasm, considerîndu-se făcând parte din boierime. Avea oglinjoara pe birou și, vorbind, își arunca deseori ochii să se admire sau să-și mai aranjeze gulerul și cravata... De la curtea Iuga până la jandarmerie, după întoarcerea de la Ruginoasa și întrevederea cu bătrânul Miron, primarul a avut de dimineață
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
teritoriilor carpato-dunărene este numele slav al aristocrației (nobilimii) românești: boierii. În momentul așezării (ocupării) în ținuturile românești din stânga (nordul) Dunării, slavii au luat în stăpânire pământul, au devenit proprietarii, de fapt, stăpânii lui. Acești stăpâni (proprietari) ai pământului au alcătuit boierimea sau nobilimea romanicii au fost supuși, adică munceau mai departe pământurile lor, dar pentru aceasta plăteau dijmă (slav) stăpânilor lor slavi și le prestau acestora munci gratuite (slav). La sosirea lor aici, slavii le-au spus locuitorilor din țările supuse
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și supuși. Este o concepție romantică, în afara realității istorice. Astfel, documentul Diploma cavalerilor ioaniți (1247) vorbește despre acei "majores terrae" (mai marii pământului), adică aristocrația boierii, care beneficiau de o serie de privilegii. Funcțiile (dregătoriile) au apărut după întemeiere, dar boierimea, ca o categorie socială distinctă, exista (dăinuia) încă înainte de apariția statului medieval și provenea din acei fruntași ai cnezatelor și voievodatelor, formațiuni prestatale, și era alcătuită din proprietarii de pământ, slavi la origini, apoi români, după asimilare. Așa se explică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru alcătuirea unui popor bulgar unit. Creștinismul a coagulat societatea bulgară. În acest fel, protobulgarii au fost asimilați definitiv în masa slavă, iar limba slavonă s-a impus ca limbă oficială în stat și în biserică. Ulterior, o parte a boierimii s-a revoltat împotriva noii credințe și a cerut întoarcerea la păgânism, însă revolta a fost înăbușită: 52 de boieri împreună cu familiile lor au fost executați, iar alții au fost închiși. Locuitorii de rând au fost creștinați în masă, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
1018). Statul bulgar va renaște abia la sfârșitul secolului al XII-lea, în 1185-1186, ca țarat vlaho-bulgar. Însă trebuie să precizăm că prăbușirea statului se datorește și situației interne. Relațiile feudale au influențat împărțirea societății bulgare în două categorii opuse: boierimea și țărănimea aservită. Înrăutățirea situației sociale a țărănimii și stăpânirea străină (bizantină) au dus la un climat de nemulțumire, de revoltă socială și haos, ceea ce a generat în Bulgaria o credință dualistă bogomilismul. Aceasta era o erezie socială și religioasă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
bisericești (utrenie, vecernie, molitvă, pristol, sfânt, troiță, stareț, vlădică) s-au răspândit în nordul Dunării, printre români, sub țarii Simeon și Petru, în prima jumătate a secolului al X-lea. Limba slavă veche a fost însușită de pătura socială dominantă, boierimea, de sorginte slavă ea însăși, până la asimilarea de către români.19 Ungurii Migrația neamurilor de stepă asiatice a provocat schimbări de ordin demografic și politic și a întârziat evoluția normală a societății locale din spațiul carpato-dunărean. Ungurii au fost primii migratori
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cumane, precum Aga, Berindei, Coman, Talabă, Toxabă, Basarabă, cel mai renumit dintre ele. Aceste denumiri denotă o influență cumană asupra clasei boierești autohtone, după anul 1000, adică după asimilarea slavilor, când un număr de fruntași cumani au pătruns în sânul boierimii noastre și au lăsat moștenire numele respective. O influență cumană persistă și în vocabularul românesc, unde întâlnim cuvinte vechi turce, ca aslam (camătă), uium (dijmă) stăpâni ai teritoriului, ei impuneau prestațiile locuitorilor și cioban (păstor). La rândul său, un alt
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cf. Diplomei ioaniților, hotarul nu depășea pasul Bran-Câmpulung, de unde se întindea țara voievodului Seneslau, în timp ce la sud atingea regiunea confluenței Siretului cu Dunărea. Partea centrală a Episcopiei se afla în zona de curbură a Carpaților (Milcovia-Vrancea -Buzău), regiunea de intensă boierime și cnezime românească în evul mediu.27 Episcopia cumanilor s-a afirmat într-un cadru politic mai larg, instituit și dominat de regalitatea ungară, acest cadru nu era altul decât Regatul Cumaniei, realitate politică ce își face apariția în titulatura
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
voievodate ("țări") la sud și est de Carpați, orașe, în nordul Moldovei și al Munteniei, încă înainte de întemeiere. Apoi, dăinuia de secole o populație densă, cu numeroase sate vechi, în teritoriile extra-carpatice, o societate românească diferențiată în clase, cu o boierime proprie. Prin urmare, toate împrejurările necesare închegării statelor erau întrunite, ceea ce nu exclude ca întemeierea să fi venit din vecinătatea lor, precum voievozii români din Maramureș descălecați în Moldova sau voievodul descins din Făgăraș, Negru Vodă, român sau cuman. Insistând
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au întrunit în stat. Constituirea statului medieval românesc a fost precedată de alcătuirea clasei stăpânitoare (suprapuse). În urma diferențierii din obștile libere țărănești, începând cu secoul al X-lea, fruntașii acestora s-au constituit treptat într-o pătură suprapusă privilegiată, viitoarea boierime (termen bulgaro-slav). Categoria privilegiată (boierimea) a fost precedată de apariția unei pături sociale, de stăpâni ai satelor, fără privilegii scrise, bazată pe o situație de fapt, puterea ei economică și socială, acei "maiores terrae" (mai marii pământului), titulatura lor spune
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
statului medieval românesc a fost precedată de alcătuirea clasei stăpânitoare (suprapuse). În urma diferențierii din obștile libere țărănești, începând cu secoul al X-lea, fruntașii acestora s-au constituit treptat într-o pătură suprapusă privilegiată, viitoarea boierime (termen bulgaro-slav). Categoria privilegiată (boierimea) a fost precedată de apariția unei pături sociale, de stăpâni ai satelor, fără privilegii scrise, bazată pe o situație de fapt, puterea ei economică și socială, acei "maiores terrae" (mai marii pământului), titulatura lor spune totul. Acești cneji, juzi, judeci
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ținuturi", "cobâle", "câmpuri", precum "Câmpul lui Dragoș", în Neamț, ca și acele "republici țărănești", (amintite de Cantemir), Vrancea, Câmpulung Moldovenesc și Tigheci, de fapt, asociații de sate-confederații de obști.26 Întemeierea Moldovei s-a înfăptuit pe același substrat al unei boierimi, stăpâne pe pământul ei și al confederațiilor de obști. O primă asemănare cu întemeierea Țării Românești: și la est de Carpați, au fost la început voievodate locale (ținuturi), prin unificarea cărora s-a născut, la un moment dat, un nou
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales lemnos - a fost transportat pe apă, de către plutași, și pe uscat de către birnici. Lucrările de construcții de drumuri și poduri, ori de îmbunătățire a comunicațiilor, s-au lovit însă de mari piedici. Boierimea continua să rămână refractară la apelurile pe care le făcea Paul Kiselev și refuza orice contribuții la efortul obștesc. Schimbările de direcție ale drumurilor moldovenești - conform planurilor făcute de inginerii ruși - trebuiau să fie acceptate de către proprietarii moșiilor pe care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
o măsură care să le facă accesibile nu numai plutăritului, aflat deja într-o continuă dezvoltare, ci și pentru ambarcațiuni capabile să transporte produsele cerealiere și animaliere ale gospodăriilor agricole legate de piață. Libertatea comerțului - cerută de o parte a boierimii încă înainte de a fi fost obținută prin tratatul de la Adrianopol - trebuia, după părerea ei, să „reanimeze” activitatea locuitorilor, să deschidă noi căi de comunicație spre noi debușee, să deschidă canaluri prin care să se unească „râuri abundente”. Navigarea pe râurile
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întărit. Lipsa mâinii de lucru libere, a capitalurilor etc., au fost cauzele principale care au menținut lucrările în domeniul căilor și a mijloacelor de comunicație la nivelul unei societăți semicivilizate. Regulamentul Organic a păstrat, de pildă, și întărit, în folosul boierimii feudale, unele rămășițe ale dreptului seniorial, ca brudina, sau a stabilit obligația statului, a persoanelor și a societăților particulare de a despăgubi pe proprietarii iezăturilor, a morilor și a podurilor de pe apele curgătoare, în cazul când aceste ape ar fi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
particulare. Cu alte cuvinte, interese majore ale țării au fost sacrificate în folosul unei foarte restrânse categorii privilegiate. Această dispozițiune, după cum vom vedea, a fost una din cauzele eșuării multora din proiectele de navigabilizare a râurilor noastre. Elemente reprezentând mica boierime, sau burghezia în formare și dezvoltare, s-au opus folosirii unor mijloace tipic feudale, pe care Regulamentul Organic le prevăzuse pentru modernizarea transporturilor. Ele au indicat căi și obiective care au depășit vădit nu numai dispozițiunile Regulamentului Organic, ci și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
I. Ghica s-a situat pe o poziție avansată. Alături de Mihail Kogălniceanu, V. Alecsandri și alții, el a fost unul din promotorii introducerii căilor ferate și a vaselor cu aburi în țările noastre. Aceste puncte de vedere reprezintă poziția micii boierimi și a burgheziei în formare și dezvoltare față de chestiunea care face obiectul studiului nostru. Ele pot fi considerate - deși în măsură diferită - ca fiind cele mai avansate. Marea boierime moldoveană era interesată și ea, în cel mai mare grad, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
aburi în țările noastre. Aceste puncte de vedere reprezintă poziția micii boierimi și a burgheziei în formare și dezvoltare față de chestiunea care face obiectul studiului nostru. Ele pot fi considerate - deși în măsură diferită - ca fiind cele mai avansate. Marea boierime moldoveană era interesată și ea, în cel mai mare grad, în dezvoltarea și îmbunătățirea căilor de comunicație. Pentru boierul moldovean, modernizarea transporturilor era cu atât mai mult dorită, cu cât el întrunea, după cum spunea N. Suțu, „condițiile agricultorului, industriașului și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cel mai mare grad, în dezvoltarea și îmbunătățirea căilor de comunicație. Pentru boierul moldovean, modernizarea transporturilor era cu atât mai mult dorită, cu cât el întrunea, după cum spunea N. Suțu, „condițiile agricultorului, industriașului și a comerciantului”. Este și explicabil de ce boierimea moldoveană a acordat o atenție deosebită dezvoltării căilor și mijloacelor de comunicație, de ce marea majoritate a cererilor și a proiectelor de șoselare a drumurilor noastre, de navigabilizare a râurilor, de introducere a căilor ferate, a pornit din partea unor boieri. Utilizarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Moldova N. Suțu, autorul a numeroase memorii și proiecte de modernizare a căilor și a mijloacelor noastre de comunicație. A fost veșnic preocupat să găsească mijloacele cele mai sigure și potrivite prin utilizarea cărora bogățiile țării să fie valorificate, iar boierimea să capete înlesniri în activitatea și afacerile ei. N. Suțu condiționa progresul Moldovei de dezvoltarea industriei alimentare. Dezvoltarea industrială a Moldovei însă era preconizată din punctul de vedere al marelui proprietar de pământ - negustor. S-a observat pe bună dreptate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Suțu s-a împotmolit și el în contradicția dintre scopul care depășea posibilitățile de înfăptuire pe care le oferea regimul feudal, și mijloacele de lucru tipic feudale. Punctul de vedere al lui N. Suțu a triumfat însă, căci reprezenta interesele boierimii în mâinile căreia se afla puterea politică. Așa se și explică de ce Moldova, Bistrița, Trotuș, Siret, Prut au continuat să fie folosite și în perioada regulamentară numai pentru plutărit și arareori pentru transportul altor categorii de produse decât lemnul. Transportul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
că măcar dinaintea ușii cantonului, de va fi sârma ruptă, să o lași nici să pui mâna”. În fine, unii boieri au refuzat să acorde orice fel de ajutor la buna organizare a acestei instituții. Partea cea mai însemnată a boierimii însă, strâns legată de schimbul de mărfuri, interesată deci în îmbunătățirea mijloacelor de comunicație, și mai ales negustorimea au contribuit adesea, - negustorii chiar cu entuziasm, boierii cel puțin cu înțelegere interesată - la introducerea telegrafiei în Moldova. Contribuția a constat mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]