1,186 matches
-
palat, am văzut cea mai bătrână față pe care o văzusem vreodată - o vânzătoare de ierburi a cărei piele neagră era brăzdadă de linii ca valea secată a unui pârâu. M-am așezat pe pătura ei și am ascultat-o bolborosind despre o alifie bună pentru durerile de spate. Dar când am întins mâna să iau o rădăcină necunoscută, m-a apucat de încheietură și s-a uitat fix în ochii mei: - A, tânăra domnișoară vrea ceva pentru iubitul ei! Ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ești gata să mănânci mâncare solidă de-acum. Dar uite ceva care o să te înveselească, uitându-se în sus după sunetul pașilor. Vine fiul tău să te salute. Iată-l pe Re-mose. O să vă aduc ceva să vă răcoriți, a bolborosit ea și m-a lăsat cu fiul meu. - Mamă, a zis el oficial și s-a înclinat după etichetă. Dar când mi-a văzut fața, a tresărit: - Ma, ce s-a întâmplat? Îmi spuseseră că ești mult mai bine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
sunt laș, și atunci Szabi a zis că e-n regulă, mai discutăm după săritură, și am pornit-o amândoi spre șantierul părăsit. Nu puteam merge prea repede, burțile ne erau umflate cu apă, la fiecare pas simțeam cum îmi bolborosește apa-n burtă, a trebuit să oprim o dată, pentru ca Szabi să facă pipi, și a doua oară pentru că mie mi s-a-ntors stomacul pe dos, era să și vomit, dar am ajuns, în fine, la șantier, Szabi știa o trecere prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
prins repede de braț, cu siguranță ar fi căzut, pielea de la tâmplă îi crăpase și sângera puternic, în schimb sticla nu se spărsese, am văzut-o, când ateriza, că e mai bine de-un sfert încă plină, berea a curs, bolborosind, cu multă spumă pe cărare, și am auzit pe cineva răcnind, ce-mnezeii mă-sii faceți voi aici, cărați-vă dracului acasă, că vă omor în bătaie pe toți, mai auzisem vocea asta odată, dar atunci râzând, am recunoscut-o totuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
auzea un fel de strănut prelungit și moale, așa că ne repezirăm cu toții să vedem ce se petrece. - Niorak, peștii cei mari, Îmi spuse Nunatuk. Uite-i! Îmi arătă ea cozile care izbeau apa năpraznic, făcând-o să fiarbă și să bolborosească. A fost prima zi În care m-a lăsat de capul meu mai multă vreme. S-a dus la ai ei, căci țineau sfat. Se strânseseră În mijlocul ghețarului și se tot uitau la cer, adulmecau văzduhul, Își spuneau ceva unii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
ei nu i‑ar fi dorit deloc acolo. Smith, unul din vechii lui rivali, și‑a făcut apariția alături de o nevastă nouă care‑l instruia la marginea patului: - Spune‑i că‑l iubești. Haide, spune‑i‑o! Și profesorul a bolborosit moale: „Te iubesc”, când era limpede ca lumina zilei că‑l ura. Se detestau reciproc. Ravelstein a destrămat acest moment imposibil cu un zâmbet de aur, dar nu mai era În stare să intervină. Categoric, Smith era furios pe noua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
vorba mea o s-ajungeți! Scoate o secure veche, scuipă și începe s-o curețe.) ARTUR: Eu, Artur-osânditul, mă plâng pe față cu următoarele... GARDIANUL:...mă-toa-re-le... ARTUR: Doresc să fiu executat conform regulamentului... GARDIANUL:...tu-lui! ARTUR: Semnul exclamării... GARDIANUL:...mării... CĂLĂUL (Bolborosind pentru sine.): Semne proaste. Pfui! ARTUR: Doresc să mi se dea toate drepturile care sunt prevăzute... GARDIANUL:...ri-le ca-re... ARTUR:...și să fiu tratat cum se cuvine... GARDIANUL: Cum? ARTUR: Cum se cuvine. GARDIANUL: Sunt prevăzute cum se cuvine? CĂLĂUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
aici... Peste tot e mai bine decât aici... în orice altă parte ai o șansă, înțelegi? Numai aici nu ai nimic. În orice altă parte poți avea totul. HAMALUL: Unde, unde în altă parte? Ce fel de șansă? Ce tot bolborosești acolo? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Perfid.): Grubi... Hai să fugim împreună... cu drezina... HAMALUL (Confuz, între neîncredere și speranță.): Cu drezina!? CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE: Cu drezina! În zece zile putem fi departe. Simt în aer un vânt, un iz de ocean
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
Mantinela o urmă. Cam știa ce o așteaptă. Văzuse și ea lumina aceea rozulie și pasărea care-i strigase și ei „Pardalian!“ Avea să fie băiat și așa are să-l cheme. Fărmăcata aproape sfâșie hainele de pe fată. Gâfâia furioasă, tremura, bolborosea agitată. Cum fa, să nu știu io?! Mama ta carea am urlat când te-am scos din mine?! Cine-i nenorocitul, fa, cine a umblat la tine să-mi facă nenorocirea asta, tocma când ne mai ajunsesem și noi? De-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că Țonți nu vroia decât bani. Bani, părinte, numai și numai bani. - Așa o fi generația lor. După atâta sărăcie. Și-apoi, și banii, în ziua de azi... Țongu pufni furios. Privea încruntat spre băltoaca de lângă pompa americană. Apa parcă bolborosea. - Dar noi n-am fost săraci părinte? Știi când am dat eu opincile jos? Până când am purtat izmene de cânepă, făcute de mama? Abia la internat, într-a zecea, mi-a luat tata niște chiloți negri, de-ăia de sport
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
târcoale ciozvârtelor. - A bulit-o, șopti mai mult ca pentru sine Vergilică. I-a căzut beleaua pe cap și nu știe ce să facă. Nu-i amuzant, dom’ Aulius? Nici Aulius nu-l auzea. Își continua monologul șoptit, stins, mai mult bolborosind. - Pigasie a venit și mi s-a arătat dintâi atunci, la prima ridicare. Eram singur în celulă, nedumerit, ofuscat oarecum, cu gânduri de deznădejde. Mă fripsese așa de tare pușlamaua aia de arhitect, Lazarovici, că nu puteam să-mi revin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
părut că are în ochi aceeași privire jenată ca și omul cu înghețata. Mi-am apropiat capul de al lui și l-am fixat cu și mai mare insistență. Mirosea a usturoi și a ciocolată. Bine, bine, un meniu, a bolborosit, scaunul ăsta era în drum și nu l-am observat, nu-i vina mea. Nu vă faceți probleme, am spus, am eu grijă de tot. Strângând, m-am uitat cu o oarecare furie la bătrân. Mă așteptam să se întoarcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în spatele unui stâlp. Eu m-am refugiat după o mașină. I-am văzut sărutându-se scurt de opt ori. Magda se unduia și-l mângâia, dar Andrei s-a desprins din sărutările ei în cinci cazuri din opt - am numărat - bolborosind niște fraze pe care nu le-am auzit clar. Cred că-i spunea cât e de obosit și că vrea să plece. Până la urmă Magda l-a lăsat să se ducă spunându-i Pa, pa, pa, pa de foarte multe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
țin, altfel intră în spasme și își induce coma. Du-te! M-am repezit în laborator. Toate cutiile de acolo erau albastre. M-am întors către fete. Z tremura în ultimul hal și bale lungi i se scurgeau din gură. Bolborosea ceva și ochii i se dăduseră peste cap. - Care trusă? Sunt toate la fel! - Trusa pe care scrie Fleming Institute! Repede! O să intre în stop cerebral! Am cotrobăit în toate cutiile și am găsit, în spatele unui reflector, una deschisă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ca buzele lui reci și trupul gigantic s-o înlănțuiască pe Ioana, asupra căreia se decise în final, observă lângă ea o altă ființă, mult mai mică, dormind chircită și cu gura larg deschisă. Era cineva care nu puțea, nu bolborosea în somn și nici nu avea trăsături respingătoare la prima vedere - și o primă vedere fu tot ce-i trebui străinului. Se repezi la ființa adormită și se contopi cu ea, eliberând toată presiunea care-l chinuise. Gemu din greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Îmi place că sunteți un om rațional. Asta înseamnă că există o speranță pentru Whipie. - Există o speranță pentru orice... pentru oricine... sigur că există... Reporterul zgâria de zor mânerul scaunului și se uita speriat la soldați și la Frank, bolborosind cuvinte la întâmplare. Trebuie să existe o speranță... - Veniți cu mine, vă rog, spuse într-un târziu Frank întinzându-i mâna. Devenise dintr-o dată foarte serios, ca un om pe care îl preocupă o mulțime de gânduri. Gărzile erau pregătite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ai fi zis capul vrăjitorului din Oz uitându-se la omul de tinichea, și fata a făcut scamatoria că a strigat Beni și s-a apropiat, micșorându-și capul până la dimensiunile lui, așa că au putut să se sărute. Beni a bolborosit ceva și a strigat încă ceva, din care n-am mai înțeles decât „...dracului cu lumina lor cu tot”, a aruncat țigara și a plecat. Fata a rămas cam aiurea, brațele îi atârnau în aer, și atunci am văzut că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
ați văzut familiile plimbându-se duminicile aproape de rampele de gunoi pentru că nu au alt loc în care să primească puțin soare o dată pe săptămână. Misionarul vru să spună ceva, dar se răzgândi. Apoi, cu un fel de impuls, pe negândite, bolborosi fără să ridice tonul vocii: — Dumnezeu nu va îngădui să ajungem până într-acolo. — Dumnezeu îngăduie mult mai multe lucruri decât am fi permis oricare dintre noi, părinte. Pe la mijlocul dimineții ajunse în satul yubani. Femeile trebăluiau în colibe, copiii își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
bătut și a deschis-o, ca s-o descopere pe Amanda într-un semicerc de oameni, stând în tensiune și clocotind de nervi. Lângă ea se afla un scaun de plastic portocaliu, gol. — Îmi cer scuze că am întârziat, a bolborosit Hugo. În fața semicercului stătea în picioare o femeie cu un chip alungit, cu niște ochelari cu rame subțiri și un zâmbet larg și vesel. Hugo s-a gândit că felul în care ochii femeii sclipeau prin lentilele ochelarilor avea ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
cu capul de birou. —Dumnezeule! Cine ar vrea să se facă avocat la o revistă? Sherry a privit-o îngrijorată. —Să știi că ai nevoie de o pauză. În ultima vreme, ai muncit de ți-au sărit capacele. —Știu, a bolborosit Alice cu gura în birou. Dar unde să mă duc? N-am energie să-mi aranjez nimic. Și, a adăugat ea nenorocită, nici nu am cu cine să merg. Ar trebui să ieși mai mult în lume, a sfătuit-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
lui repezită și cântată, ne referim la orice fel de domni, nu? Nu numai la ăla din Biblie, nu? Îi includem, de pildă, și pe domnii din natură, pe zei și așa mai departe? —Of, pentru numele lui Dumnezeu, a bolborosit, din primul rând, mătușa Frances cu răutate, deși pe drept cuvânt. Detaliile ecleziastice - esențiale, în funcție de punctul de vedere din care priveai lucrurile, a presupus Alice - au fost dezbătute mult timp până când Bo a fost mulțumit. Într-un final, acest lucru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
de moașă? Doar e un spital, nu? Jake a sărit să ia telefonul care odihnea în poala lui Alice. Mâna lui Alice s-a strâns în jurul receptorului. —Uite ce e! Nu are nici un rost să te cerți cu ei, a bolborosit ea simțind cum transpirația începe să-i curgă pe frunte. Problema e că pentru o naștere acasă e nevoie de două moașe, iar spitalul nu ne poate trimite două în noaptea asta. Sunt prea ocupați. Așa că merg eu la spital
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
tot nu s-au hotărât încă în legătură cu articolul ăla la persoana întâi, cu nașterea. Amanda s-a încruntat. — Dar dacă tot sunt pe Internet, atunci o să reconfirm data venirii asistentei Harris. Ar trebui să ajungă mâine. Mary-poppins.co.uk, a bolborosit Amanda numai pentru ea, tastând adresa de e-mail a agenției care o trimitea pe asistenta maternală. Hugo a aruncat o privire temătoare către pătuțul copilului. Pruncul dormea, dar Hugo nu-și făcea prea mari speranțe că situația în curs avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
temporar, toate emoțiile normale. — Vreau să zic, clipa când a ieșit copilul... Jake și-a scuturat buclele minunându-se... a fost cel mai grozav moment din viața mea. Și tu ai fost acolo, nu? N-am reușit să ajung, a bolborosit Hugo în paharul cu whisky și sifon. Din secunda în care a recunoscut acest fapt, Hugo a început să se întrebe de ce o făcuse. I-ar fi fost așa de simplu să mintă și să nu-i ofere lui Jake
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
abia începuse. Uneori, lui Alice i se părea că nașterea - sau, cel puțin, rezultatul ei imediat - însemna un tranzit constant de la o experiență plină de disconfort la alta. Fir-ar al dracului! Ni s-a terminat laptele, l-a auzit bolborosind pe Jake. Alice s-a uitat în jos, la Rosa, sperând că ea nu pățise același lucru. Asta era problema cu alăptatul la sân; niciodată nu puteai să fii sigur. Chiar și după ce Rosa petrecuse ore întregi hrănindu-se sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]