856 matches
-
ridicau. Uitându-mă în jur, m-am oprit asupra lui Sally, care se făcuse ghem pe una dintre canapelele din camera personalului, fumând țigară de la țigară. I se dusese tot sângele din obraji și acum avea o față pământie și bolnăvicioasă. Făcui semn cu capul către scări. —Mergem? Sări imediat în picioare. Pe scări, ne întâlnirăm cu Philip Cantley, care cobora, cu Ben după el, amândoi aproape paralizați din cauza șocului și a uimirii. Urmă același tipar pe care-l observasem deja
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
care le puse sub unul din birouri, unde nu puteau fi văzute. După ce făcu lucrul ăsta, începu să se îmbrace cu hainele pe care le adusese, o costumație ce părea făcută în întregime din poliester foșnitor, colorat într-o nuanță bolnăvicioasă de bej. Pantalonii erau prea scurți, lucru care făcu necesare niște smucituri în jos foarte puternice, pentru ca aceștia să ajungă la pantofi, dar în curând transformarea era realizată. Purta uniforma unui băiat de serviciu de la hotel. —Cum Dumnezeu... Cine a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
În India, În Tibet, În Amazonia sau la Kapala - n-are, credeți-mă, absolut nici o importanță. De ce oare se cramponează oamenii cu atâta Încrâncenare de detalii minore, uitând că fiecare se poate naște și, mai ales, poate muri oriunde? Această bolnăvicioasă nevoie de repere de tot felul - spațiale, temporale, morale, religioase -, o Întreagă metafizică a neesențialului, a derizoriului existențial, ne Împresoară, perfidă, de la Începutul lumii și riscă să ne Însoțească până la sfârșitul ei. Și când te gândești că totul este infinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
straniu - un fel de seră ce adăpostea o plantă cu frunze groase, impregnată cu un miros greu, de urină. Deși când eram mici era situată alături de camera noastră, nu părea să aparțină casei noastre plăcute, bine aerisite. În ceața aceea bolnăvicioasă, duhnind, printre alte efluvii mai dense, de mirosul cafeniu de coajă de măr oxidată, flacăra lămpii abia pâlpâia și pe masa de scris licăreau obiecte ciudate: o cutie de lac cu bețișoare de lemn dulce, din care hăcuia cu briceagul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
Alexandre Benois - atât de drag mie pe vremea aceea. La sfârșitul după-amiezelor ne așezam pe ultimul rând de scaune În unul dintre cele două cinematografe (Pariziana și Piccadilly) de pe bulevardul Nevski. Arta progresa. Valurile mării erau vopsite Într-un albastru bolnăvicios și În timp ce năvăleau, lovindu-se Înspumate de o stâncă neagră din amintirile mele (Rocher de la Vierge, Biarritz - ce ciudat este - mă gândeam - că revăd plaja copilăriei mele cosmopolite), o mașinărie specială imita zgomotul valurilor, producând un fel de clipoceală care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
polițiștilor cu favoriți ca niște șobolani. S-a spus că dokumenti sunt placenta rusului. Liga Națiunilor a dotat emigranții care și-au pierdut cetățenia rusă cu un așa-numit pașaport „Nansen“, un document de calitate inferioară de o culoare verde bolnăvicioasă. Deținătorul lui era tratat ceva mai bine decât un criminal scos din pușcărie pe cauțiune și era silit să se supună unui calvar cumplit de fiecare dată când dorea să călătorească dintr-o țară Într-alta și cu cât acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
angoisse și remodelarea sufletului. Am căpătat cu timpul o mare admirație pentru acest om Înverșunat, alcătuit din ironie și o genialitate metalică, a cărui poezie era un miracol de complexitate, ca poezia lui Tiutcev sau Blok. Aspectul lui fizic era bolnăvicios, cu niște nări disprețuitoare și sprâncene proeminente și când Îi reconstitui imaginea În minte, el nu se ridică niciodată de pe scaunul tare pe care stă cu picioarele lui subțiri Încrucișate, cu ochii sticlind de atâta sănătate și spirit, În timp ce degetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
ce le desparte de noi par a fi o formă de nebunie), Înfricoșătoarele abisuri ale eternității, tot ceea ce nu poate fi cunoscut dincolo de ceea ce nu este cunoscut, neputința, frigul, Înnebunitoarele Încolăcituri și interpenetrări ale spațiului cu timpul. Este un obicei bolnăvicios, dar n-am nici o putere Împotriva lui. Poate fi comparat cu mișcarea necontrolabilă a limbii unui om suferind de insomnie care bâjbâie după un colț de măsea În bezna gurii, zdrelindu-se În timp ce face asta, și totuși perseverând. Am cunoscut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de zei pentru ca ei să se bucure de tot ceea ce aceștia revărsaseră pe pămînt spre a le face viața mai fericită, și Închiși acolo, fără să se arate la față decît rareori, Îndrăgostiți unul de altul Într-un fel aproape bolnăvicios, trăiau unul pentru celălalt Într-un soi de posesiune reciprocă și obsesivă, preschimbați Într-o ființă unică și desăvîrșită, care se hrănea din ea Însăși, Într-un fel de ritual machiavelic de antropofagie amoroasă. Dar Într-o zi, chiar În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
nu era o formă de nebunie acea incalificabilă relație pe care o avea cu răpitorul ei, pe care-l ura și Îl respingea uneori, dar pe care În același timp Îl dorea și de care avea nevoie cu o dorință bolnăvicioasă? Ambivalența sau profunda complexitate a sentimentelor ei o deconcertau și poate, Într-un inconștient gest de autoapărare, prefera să nu se gîndească la nimic și să trăiască acele zile ca și sum ar fi fost vorba despre un vis lung
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
te văd ca În ziua În care ai venit... Pune-ți-o! repetă el amenințător și autoritar. Îi dădu ascultare. Nu de teama furiei lui, căci pînă În clipa aceea iubise violența care isca acea furie, ci pentru că experimenta o bolnăvicioasă senzație de durere, gol sufletesc și amărăciune observînd că, pe măsură ce se Îmbrăca, se depărta de el, de puterea și de influența lui. Se simți victorioasă. Dacă fusese Îndeajuns de prost pentru a o elibera din lanț, imaginîndu-și, În slăbiciunea lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
dacă era vorba numai despre un bărbat, Niña Carmen știa, din experiență, că avea să sfîrșească prin a-l domina. Continuă să se Îmbrace, cu toate că asta Îi provoca durere, amărăciune și decepție, dar, În același timp, o plăcere profundă și bolnăvicioasă. CÎnd o văzu Îmbrăcată, o admiră Îndelung, o puse să se Învîrtească și să meargă dintr-o parte Într-alta a peșterii, apoi Îi ceru să se Întindă, fiindcă voia să facă dragoste cu ea Îmbrăcată În rochie. Nu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
ei, apoi sărută mâna Melaniei Lupu. Avea expresia particulară a oamenilor care au trăit toată viața singuri. Privirea sumbră se datora sprâncenelor groase, negre și îmbinate. Era de fapt stângaci și nesigur, mereu atent să nu comită vreo inconveniență. Timiditatea bolnăvicioasă îi cenzura reacțiile determinîndu-i pe cei din jur să-l creadă rigid și uscat. Din cauza obiceiului de a se înclina adânc de câte ori intra sau părăsea clasa, elevii îl porecliseră pe vremuri Echer. Melania Lupu îi zâmbi fermecător. ― Ai venit pe
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Într-o ținută alcătuită dintr-o fustă din tweed și un pulover Fair Isle. Principalul ei accesoriu era un luciu de buze roz-pal pe care și-l ducea la buze la fiecare cinci secunde. Pielea ei era de o paloare bolnăvicioasă, iar părul aproape la fel de deschis la culoare. — Fir-ar să fie, deja a pus ghearele pe el Marci Klugerson, oftă Lauren, În timp ce ne apropiam. S-a Întors și s-a oprit o clipă, apoi și-a coborât vocea și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
zări chiar în imediata sa apropiere, pentru prima oară în viață, cele trei mici semne încorporate în gheață, în care nu credea și la care se gândise ceva mai înainte. Deoarece era convins că ele nu existau decât în imaginația bolnăvicioasă a unor bătrâni lăudăroși, ca să se convingă, schimbă brusc direcția și se hotărî, din senin, să treacă cu sania și cu schiurile peste ele. Zis și făcut. În momentul în care, câinii erau deja de partea cealaltă a celor trei
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
groaznice, unele dintre cele mai imorale, mai mârșave și mai rare (cred). Până și în somn am ajuns să le visez, iar aceste momente bag bine de seamă că se îndesesc cu o viteză amețitoare, alarmantă 158 Rareș Tiron și bolnăvicioasă prea din cale-afară. Mi se-ntâmplă numai ciudățenii, am apucături tot mai bizare. De pildă, de multe ori, atunci când merg pe stradă, nu reușesc să-mi explic de ce, însă tot timpul mă întorc ca să privesc în urmă, iar apoi roată
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
momentul respectiv, nici nu-și putea închipui cam cât de nepotrivit a ales dânsul să procedeze și cam cât de greșit și-a făcut calculele, dorind puternic, cu tot dinadinsul, săși țină lăcătuite în suflet toate acele gânduri și intenții bolnăvicioase și păcătoase, ce-l tot bântuiau neîncetat. Lucru care are să se vadă foarte bine, de altfel, în urmarea povestirii. În popor, preacinstitele guri înțelepte zic că este necesar să consumi un întreg sac cu sare, ca să poți să spui despre
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
nevoit să facă uz de toată experiența sa, de șiretenie și de violență. Respectul pe care îl impunea era depășit doar de cel impus de omul său de încredere, sergentul major Malik-el-Haideri, un bărbat uscățiv, mititel și aparent firav și bolnăvicios, dar atât de crud, viclean și viteaz, că izbutise să stăpânească acea turmă de fiare, supraviețuind la cinci încercări de asasinat și două încăierări cu cuțitele. Malik era „moartea naturală“ cea mai normală în Adoras, și doi dintre sinucigași își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să priceapă că nu poți veni în regiunea asta citind Beau geste și imitându-l pe Duperey. Făcu o pauză lungă. — Mi s-a încredințat o misiune: să curăț regiunea de orice urmă a vechiului romantism decadent și a paternalismului bolnăvicios și să fac ca această provincie și oamenii ei să fie folositori spre binele nostru comun. Aici există petrol, fier, cupru, fosfați și mii de alte bogății de care avem nevoie dacă vrem să devenim o națiune puternică, progresistă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mele, m-a izbit drept în moalele capului provocarea teribilă dintr-o revistă românească: "Din ce tablou ai vrea să faci parte?" Am dat răspunsul într-o clipă: "Din Gloconde, a lui René Magritte!" Știu, recunosc, am o aplecare aproape bolnăvicioasă către această ploaie umanoidă, existențială, care țiuie de singurătăți, din Gloconde. Mi s-ar potrivi ca o mănușă să fiu singură printre singurii lumii. Dar, mi-am zis în următoarea clipă, după ce-am oferit acel răspuns: Cred că aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
în copaci și urmăreau maimuțe sau capibara printre hățișuri. Creșteau puternici și sănătoși, pentru că acela care nu era sănătos și puternic nu ajungea să crească. Dar acolo, în acele suburbii urât mirositoare, între gunoaie și vicii, copiii creșteau înfometați și bolnăvicioși, susținuți doar cât să trăiască în continuare, dar nu îndeajuns cât să fie puternici, veseli și sănătoși. Oamenii civilizați măsurau progresul prin statisticile mortalității infantile și se simțeau mândri când constatau că indicele scădea pe zi ce trece. Dar nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
mulțumesc mult. Vizita aceasta nu mă surprindea. Omul acesta s-a dovedit a fi un accident al speciei umane. Avea o inteligență nativă deasupra mediei, dar educația sa era mult prea deficitară. Nu respecta nici o valoare morală și o răutate bolnăvicioasă îi deformase cumplit comportamentul. Am avut nenorocul să-l întîlnesc mereu în unele campanii electorale și, chiar dacă nu reprezintă mare lucru, îmi crease un soi de repulsie. Făceam însă eforturi mari să păstrez aparențele. Îl primesc chiar cu un zîmbet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
împins spre un nou leșin și, orbit și tremurând, mi-am lipit strâns gura umedă de palme și am încercat să-mi controlez respirația, trăgând aer printre degete... Încet, încet-încet, lumea a început să se ivească din nou în tonuri bolnăvicioase de verde și purpuriu pulsatil și, poate după un minut, și-a recăpătat un soi de echilibru precar. Mi-am șters mâinile de jeanși și, înainte să-mi usuc ultimele lacrimi, am căzut pradă unui ultim acces sâcâitor de tuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
sunt pe de o parte mistici, erotici și uneori par a fi interesați de acte filantropice, pe când la mistici se întâlnește destul de des un egotism foarte dezvoltat. Pentru a se înțelege cum ia naștere conștiința de ”sine”, exagerată în mod bolnăvicios, până la nebunia grandorii, este necesar de observat în prealabil cum se naște conștiința de sine a omului normal. Vechea psihologie spiritualistă care privește ”sinele” ca pe ceva diferit de corp, ca o substanță specială și unică, pretinde că acest ”eu
ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
Înainte de Primul Război Mondial, iar copilăria e o vîrstă care lasă urme de neșters În sufletul oricăruia dintre noi. Convingerea că nu se cuvine să facă nimănui rău fusese sădită de timpuriu În sufletul lui; dar, cum fusese un copil bolnăvicios, cunoscuse el Însuși suferința, mai ales din pricina dinților stricați și a unui dentist incapabil, pe nume Griggs. Înainte de a Împlini șapte ani, aflase ce Înseamnă durerea, și Începînd de atunci nu mai putuse răbda să vadă nici măcar un șobolan care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]