789 matches
-
scenarii de luptă urbană (Urban Sim) și desfășurarea de foc de artilerie (Virtual Battlespace 2 (VBS2) Fires). Gama este întregită de o serie de produse ceva mai specializate precum Aviation Combined Arms Tactical Trainer (AVCATT), Basic Electronics Maintenance Trainer (BEMT), Boom Operator Simulation System (BOSS), Engine Room Simulator (ERS), Joint High Speed Vessel (JHSV), Joint Primary Aircraft Training System (JPATS), Aircrew Training Device (ATD),Visual System Retrofit, RC-12X Cockpit Procedural Trainer (CPT), Shadow Crew Trainer (SCT) (14), Vessel Defense Simulator (VDS
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu invers; a devenit deja o aserțiune evidentă ideea că, În lipsa unor instituții formale funcționale cum ar fi definirea și impunerea drepturilor de proprietate, regulile concurenței și falimentului, nu poate exista economie de piață și, mai important, nici nu apar boom-urile economice specifice acesteia. Este bine cunoscut că, În absența reformelor legislative, din administrație și justiție, România nu poate fi caracterizată drept economie funcțională de piață, chiar dacă, din 1990 Încoace, actorii economici sunt liberi să-și „maximizeze utilitatea”. La ora
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
la distanțe mari de principalii “furnizori” mondiali de fluxuri turistice: Europa și America de Nord, dar mai ales o serie de realități social-politice și economice care au caracterizat această macroregiune până spre sfârșitul secolului XX. Dacă în anii 1960 asistăm la un boom turistic ce consolidează destinații turistice în Europa mediteraneană de exemplu, în America de Sud, situația politică, economică și socială a acelei perioade nu a lăsat loc de manifestare semnificativă în domeniul turismului. Nici mai apoi, în anii 1970, America de Sud nu cunoaște o
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
Erau multumiți cu cetățenia dobândită și cu un loc de muncă mai bine plătit. La început, ei n-au solicitat insistent practicarea islamului în spațiul public. Pentru ei, ,,docilitatea și moderația erau atitudini normative"178. Urmează apoi în Franța un boom demografic odată cu 29 aprilie 1976. Președintele Franței de atunci (Valery Giscard d'Estaing) a aprobat Legea Regrupării Familiale. În conformitate cu ea, imigranții musulmani aveau dreptul să-și aducă în Franța soțiile și copiii. ,,Repatrierea extinsă a facilitat, pe alocuri, aducerea mai
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de localități mai dinamice precum Iași, Botoșani (28.290), Galați, Bârlad (14.480), Huși (12.480), Roman, Focșani (9.680), Târgu Ocna, Piatra Neamț, Fălticeni și Târgu Neamț. După cum putem observa, pe plan local, perioada de după 1820 reprezintă momentul unui adevărat „boom” demografic - în numai 40 de ani (1820 1860), populația Bacăului a crescut de peste nou) ori, de la 952 locuitori în anul 1820 la 8.972 în anul 1859. Fenomenul, explicabil atât prin „stimulentele” oferite de puterea politică în anul 1823 cât
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
structură citadină embrionară. După cum am arătat încă din primul subcapitol, în preajma anului 1821 Bacăul avea puțin peste 1.000 de locuitori, cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui Tudor Vladimirescu, boom-ul demografic înregistrat de mediul urban din vechiul Regat s-a tradus, pentru orașul Bacău, în ascensiunea constantă în cadrul ierarhiei citadine moldovenești. Astfel, dacă în anul 1860 Bacăul (8.972 locuitori) ocupa locul doisprezece între orașele regiunii de la răsărit de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o structură citadină embrionară. După cum am arătat încă din primul subcapitol, în preajma anului 1821 Bacăul avea puțin peste 950 de locuitori, cifră ce plasa orașul în rândul centrelor urbane mici și foarte mici din Moldova. Ulterior revoluției lui Tudor Vladimirescu, boom-ul demografic înregistrat de mediul urban din vechiul Regat s-a tradus, pentru orașul Bacău, în ascensiunea constantă în cadrul ierarhiei citadine moldovenești. Astfel, dacă în anul 1860 Bacăul (8.972 locuitori) ocupa locul doisprezece între orașele regiunii de la răsărit de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de la misiunile din străinătate nu numai să se "apropie" de reprezentanții sud-coreeni, dar și să transmită în țară informații tot mai cuprinzătoare cu privire la adevăratele realități politice, economice și sociale din cele două state coreene. Printre acestea, unele se refereau la "boom"-ul economic care începuse în Coreea de Sud. Preocupat de dezvoltarea economică a țării, Nicolae Ceaușescu nu a rămas indiferent și a început să se gândească chiar și la o posibilă cooperare cu Coreea de Sud, iar urmările s-au văzut mai repede decât
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
puncte procentuale). În condițiile în care, în mod obiectiv sau subiectiv, are loc acest proces de scădere a investițiilor străine directe, principalele surse de creștere economică sustenabilă în România trebuie abordate cu prioritate, într-un mod diferit față de perioada de „boom” a ISD, prin identificarea a noi surse de finanțare a investițiilor, cu precădere din fonduri autohtone care prezintă în măsură mai mică dezavantajul volatilității sau din instrumentele financiare ale Uniunii Europene pe perioada 2014-2020. În legătură cu finanțarea investițiilor în România dorim
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
Teama de a-și pierde locul de muncă a dat generat resentimente politice printre autohtoni și a dus la proliferarea mișcărilor antiimigrație În mai toate țările europene. Imigrația a crescut din nou după prăbușirea Imperiului Sovietic și dărâmarea Zidului Berlinului. Boom-ul economic din anii ’90 În Europa de Vest a atras un număr crescând de imigranți. Mulți erau azilanți și imigranți ilegali din Europa Centrală și de Est, În special din Iugoslavia sfâșiată de război. Valurile succesive de imigranți În Europa de Vest din
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În concordanță cu obiectivul urmărit (de creștere sau limitare a investițiilor și producției), acționând, În același timp, de manieră convergentă prin modificări adecvate și În sfera cheltuielilor publice bugetare, respectiv a 173 asigurărilor sociale. Așa de pildă, În momentele de boom economic accentuat, când se anticipează perspectiva unei perioade de stagnare, recesiune sau criză economică, produce majorarea cotelor de impozitare a veniturilor și diminuarea cheltuielilor publice bugetare, inclusiv a celor cu asigurările sociale. Concomitent cu creșterea impozitelor, sunt majorate și contribuțiile
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
economiei, respectiv a mărimii PIB. În consecință, el apreciază că flexibilitatea sistemului fiscal Îl recomandă ca mijloc eficace ce se poate folosi cu succes acționând automat În direcția dorită de autoritățile (organele) publice și că pentru a atenua nivelul de boom economic este de dorit crearea unui excedent bugetar, prin comprimarea cheltuielilor publice și sporirea resurselor fiscale. Aceleași procedee pot fi folosite și pentru combaterea recesiunii În activitatea economică, caz În care trebuie să se acționeze prin creșterea cheltuielilor publice și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
multiple și care se autoalimentează. Totuși, pentru a aprecia că modul În care a fost concepută introducerea cotei unice apare ca fiind logic din perspectiva mizelor constând În: relaxarea fiscală așteptată de la cota unică de impozitare va conduce la un boom al afacerilor; va stimula munca; va scoate la „suprafață” o mare parte din afacerile „subterane”; va atrage fluxuri puternice de investiții străine directe; va conduce la o creștere economică sustenabilă și la crearea mai multor locuri de muncă, ca și
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
16-17; Lopéz Maya, 2003: 74-8). Aceste reforme ale pieței, implementate în colaborare cu FMI, au reprezentat un caz clasic de liberalizare de tip "atrage și înlocuiește" (vezi Stokes, 2001). Pérez fusese președinte în perioada de relaxare a cheltuielilor bugetare specifică boom-ului petrolier din anii 1970, iar în campania sa electorală promitea o revenire la prosperitate și critica din plin neoliberalismul și instituțiile financiare internaționale. Prin urmare, campania electorală nu prea oferea indicii asupra schimbării de direcție pe care Pérez și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fiscală luând în considerare legătura dintre dezechilibrele din contul curent și evaluarea poziției fiscal-bugetare structurale. Mai precis, un indicator care să evalueze poziția fiscală luând în considerare deopotrivă output gap-ul și perioadele de absorbție explozivă. Evenimentele de tip absorption boom sunt definite de Lendvai et al. (2011) ca fiind „perioade în care ponderea absorbției în PIB crește cu mai mult de 5 procente de-a lungul unei perioade de 5 ani și depășește un nivel de peste 100%”. Pe baza datelor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
în care ponderea absorbției în PIB crește cu mai mult de 5 procente de-a lungul unei perioade de 5 ani și depășește un nivel de peste 100%”. Pe baza datelor din AMECO, autorii menționați au arătat că episoade de absorption boom au avut loc, de exemplu, în Polonia (2000), Grecia (2002), Letonia (2006), Estonia (2007), Spania (2007), România și Bulgaria (ambele în 2007). În România evoluția deficitului bugetar structural (CAB) în perioada de absorption boom ne indică o creștere spectaculoasă de la
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
au arătat că episoade de absorption boom au avut loc, de exemplu, în Polonia (2000), Grecia (2002), Letonia (2006), Estonia (2007), Spania (2007), România și Bulgaria (ambele în 2007). În România evoluția deficitului bugetar structural (CAB) în perioada de absorption boom ne indică o creștere spectaculoasă de la 1,36% din PIB în 2006 la 5,28% din PIB în 2008 și la 7,20% din PIB în 2009. În anii ce au urmat imediat după perioada de absorbție 2010 regăsim un
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
finanțelor publice. Literatura în domeniu indică următoarea evoluție ca fiind comună: creșterea cererii agregate interne conduce la o creștere a veniturilor bugetare, îndeosebi pe seama creșterii veniturilor din impozite și taxe indirecte, ca urmare a creșterii consumului - numim acest proces absorption boom. După această perioadă, a urmat absorption bust, când tendința s-a inversat, pe fondul scăderii puternice a cererii agregate și a consumului. Reducerea abruptă a CAB după perioada de absorbție a apărut ca urmare a căderii puternice a ponderii veniturilor
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a consumului. Reducerea abruptă a CAB după perioada de absorbție a apărut ca urmare a căderii puternice a ponderii veniturilor din impozite și taxe indirecte în PIB. Se constată astfel necesitatea îmbunătățirii metodologiei indicatorului CAB în perioadele caracterizate de absorption boom. După metodologia fundamentată de Jaeger și Klemm (2007) și îmbunătățită de Lendvai et al. (2011), voi încerca să estimez și să analizez evoluția indicatorului CAAB pentru România, adică să elimin din soldul bugetar actual atât influențele automate determinate de output
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
și financiare, raportul dintre CAAB și CAB s-a inversat diferența dintre ele devenind pozitivă (cu CAAB mai mic decât CAB), de 0,3% din PIB (CAAB = -7,5% din PIB iar CAB = -7,8% din PIB). În perioada de boom (absorption gap), diferențele destul de mari între CAB și CAAB în Bulgaria, țările baltice și România indică faptul că politicile Capitolul 2. Reforma indicatorului sold bugetar structural macroeconomice ar fi trebuit concentrate mai mult pe împiedicarea adâncirii dezechilibrului din contul curent
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a indicatorului sold bugetar structural CAB pare a fi mult mai redusă decât cea a CAAB, în condițiile în care analiza evoluției celui din urmă indicator amintit ar fi presupus adoptarea unei politici fiscalbugetare mult mai prudente în perioada de boom. Ne putem gândi la faptul că o politică fiscal-bugetară prudentă, aplicată înainte de apariția puternică a efectului de contagiune și a celui de cauzalitate cumulativă în economia românească, ar fi determinat nevoia unei ajustări fiscale mai puțin largi decât cea experimentată
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
spațiu fiscal pentru relansare economică, pierderile de competitivitate ar fi fost mult mai mici ș.a.m.d Avându-se în vedere prociclicitatea ridicată a veniturilor și cheltuielilor în economia românească în relație cu outputul observăm un lucru îngrijorător: anii de boom 2004-2008 nu au condus la crearea de rezerve (buffere) suficiente pentru perioada mai puțin fastă ce urma să apară mai devreme sau mai târziu. Spațiul fiscal redus a lăsat România fără finanțare în condiții rezonabile, mai ales în situația în
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
că Regula fiscală bazată pe țintirea soldului bugetar structural (completată cu un mecanism de corecție a deviațiilor anterioare față de ținte specifice stabilite) asigură o marjă de manevră ridicată în cazul apariției șocurilor Chiar și în condițiile unui mediu macroeconomic volatil (boom and bust) regula fiscală bazată pe deficitul structural asigură o stabilitate mai ridicată a principalelor agregate macroeconomice (PIB, consum, ocupare etc.) decât regula fiscală bazată pe deficit bugetar efectiv Regula fiscală bazată pe soldul bugetar structural permite analiza exactă a
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
făcută cu profesionalism, tentativele disparate de analiză istorică sînt vagi și chiar pe alocuri naive. De exemplu, creșterea cererii de locuințe pe piață este pusă la un moment dat pe seama „economiei puternice a României În această perioadă” (?), cînd de fapt boom-ul constructiv cel mai important al perioadei, cel de la Începutul anilor ’30, este rezultatul crizei economice adînci În care s-a aflat Întreaga Europă Între 1929 și 1933, criză care făcea ca una dintre puținele investiții percepute ca sigure În
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de la Societatea comunală pentru locuințe ieftine și Creditul Funciar Urban; În 1932-43; 1933-51; 1934-74; 1935-95; 1936-103; 1937-126. În 1939 se construiesc 197 de locuințe ieftine, considerate o mare realizare față de cele 164 din 1938. Aceasta În timp ce În 1935, În toiul boom-ului constructiv, s-au eliberat 2.473 de autorizații de construcție (Anuarul statistic al Bucureștiului, 1931-1936; „Note” În Urbanismul, 5-7, 1940, p. 129. De exemplu: „Avem părți din centru și din periferiile capitalei unde rămîi Înmărmurit cînd vezi că acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]