3,756 matches
-
înțelesul de mulțime, adunare, însă simbolic acest cuvânt se pare că avea să denumească, mai târziu, cingătorile înguste, frumos țesute, purtate de flăcăi în zi de sărbătoare. Acestea erau așezate în diagonală peste cămașa frumos brodată sau ca fâșii la brâu, pentru legarea cămășii, simbol al iubirii, al prinderii în marea taină a procreării, în tainicul port popular românesc. Desele schimbări de pronunție a consoanelor d în t, b în v sau b în p, întrezărind ideea că termenul drago ar
SĂRBĂTOARE A IUBIRII LA ROMÂNI, DRAGOBETELE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351975_a_353304]
-
de autografe, până când medicii, îngrijorați de efortul intelectual depus, intervin, explicând că abia după meci este posibilă o asemenea activitate. Cam tot în acest timp, la gară, sosesc alte două trenuri speciale, cu galeria oaspeților. Sunt gata beți, dezbrăcați până la brâu și vopsiți, cel puțin pe față, în culorile clubului. Se remarcă destul de ușor că nu au asupra lor mitraliere și nici tunuri, în rest... e mai greu de descris. Sunt întâmpinați cu toată căldura, în marea piață din spatele gării, de
UN ET ÎN CAMPIONATUL DE FOTBAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352199_a_353528]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > BRÂURI DE GER Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Strivit de gheață, lacul dormitează Și în adâncu-i umbre picotesc, Spre maluri trestii, ajutor cerșesc, Căldurii risipite de amiază. Le frânge vântul
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352332_a_353661]
-
vivandiere, Când aripi bat pe ele așezate. Dorindu-și libertatea parcă plâng, Imploră astrul cu o plecăciune, El le zâmbește, dar apoi apune Și-n urmă iar, cătușele se strâng. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" © ovidiu oana-pârâu Referință Bibliografică: Brâuri de ger / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1469, Anul V, 08 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
BRÂURI DE GER de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1469 din 08 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352332_a_353661]
-
dreptate” - mormăia câte unul mai mult pentru el, deși îl auzeam cu toții. Noi, gazdele, vorbeam ultimii cu ei, după ce vecinii se retrăgeau în apartamentele lor. Țin minte un călugăr foarte slab, cu mâini delicate, care a făcut o plecăciune până la brâu în fața mea, apoi m-a sărutat pe frunte. - Tu ai să continui misiunea bunicului tău - mi-a spus odată el. - Ba nu, eu vreau să fiu călugăr - am protestat eu. - Nu se poate, că toate sunt rânduite din vreme pentru
ATHOSUL NEAMULUI MEU (2) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350410_a_351739]
-
consumat, cu o dezgustătoare lăcomie, carne de vânat?! Ar fi o explicație... Tare șubredă însă și complet dezonorantă... - Băi, animale, tu să nu mă judeci pă mine că acu-ț’ bag spada-n gât! Mâna regelui dădu să scoată de la brâu spada etern biruitoare, însă se opri lipsită de vlagă pe mânerul bogat încrustat cu pietre prețioase și filigrane de aur. În ochii inorogului se lăsă o umbră și două lacrimi udară genele lungi. - Iar n-ai minte! Tu crezi că
VÂNĂTOAREA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1234 din 18 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350528_a_351857]
-
aici, oameni buni, mulți peștișori din râul ista ce-o dat nume țării, mrene și cleni, prăjiți pe vatră în talgere de lut, au crănțănit drumeții timpului. Au mistuit crapi și cârlani la proțap, au molfăit, în plăcinte poale-n brâu, brânza multor turme de oi de pe-aici ori dinspre munte, unele fiind, poate, ale lui Nechifor Lipan, cel răpus cu vicleșug de baltagul lui Bogza, cu părtășia lu’ Cuțui. Și-n tăt acest timp, Ancuțele cele de demult - care
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
darului iubirii Și fredonând cu bucuria nemuririi pentru că, abia atunci, Bacovia realizează trebuința gândirii de sine („Note de toamnă”, 1965:115). Omul-poet se înspăimântă de negrul morții, în orice loc s-ar afla pe pământ: Odaia mea mă înspăimântă / Cu brâie negre zugrăvită („Singur”, 1965:92) și caută să descifreze, parcă cu teamă, sunetele toamnei răzlețite, pe care o aude, numai el, cum: În mii de fluiere cântă („Singur”, 1965:92). Fluierele sunt sufletele șicanate de existențele perturbatoare ale timpului teluric
FUNERAR ŞI SENS AL REGRETELOR ÎN SCÂNTEILE GALBENE BACOVIENE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 694 din 24 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351343_a_352672]
-
torturat până când ia forma nopții formă ulciorului formă porții formă piciorului de lut invadat că de lavă. Căci numai astfel lângă umăr. Lângă fântână cu izvoare fără număr lângă lanul de grâu, lângă bătaia soarelui, a verii, lângă holda până la brâu, a iernii am descoperit trupul și l-am întins râului, nopții, în sus și în jos, binelui râului și pulpelor tale fără de folos. Al.Florin ȚENE Al.Florin ȚENE HYMN TO MYSELF I don’ț know my inner soul the
IMN CĂTRE MINE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351396_a_352725]
-
Cădeau frunze din Copacul Vieții, Umbrele creșteau, Unde erai, Daniel, unde erai? Gurile celor ce cântau Au fost astupate cu pământ, Tu unde erai, Daniel? Alături arde o lumânare, Cu capetele ninse de ani, ei studiază, Barba le ajunge la brâu, Ei studiază cărțile vechi, Străjuiesc Timpul să nu treacă, Străjuiesc adevărul, dar care? Fără barbă ar semăna cu niște copii, Ochii lor privesc înlăuntru, Pentru ca noi să privim. Încotro? Nu te teme, și-a spus, Vântul sorbea din căldura trupului
ÎNTREBĂRILE de BORIS MEHR în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351532_a_352861]
-
răsfăța negreșit cu bunătăți. Bunica-mi făcea cu ochiul, îmi dădea un coșuleț și eu alergam să strâng ouăle din cuibare, în cotcodăcitul găinilor mândre de isprava lor. Mai târziu, când soarele sorbea roua dimineții, cu șorțul bunicii prins în brâu, trăgeam o raită prin grădină și strângeam bumbacul alb din capsulele deschise, apoi adunam într-o strachină din lut ars, roșii și castraveciori proaspeți, pentru masă. Înainte de ora prânzului mai trăgeam o fugă până la cișmea să aduc apă rece pentru
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > LA CEAS DE SĂRBĂTOARE Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ți-ai pus năframă albă de ninsoare Și apele s-au strâns în brâu de-argint La sânul tău tu încălzești ogoare Plutesc în aer dulci zvonuri de colind. Nu-s păsări să te cânte, doar fluier și viori, Și glasuri de copii de brâu ți se agață Poveștile, a noastre vechi comori Le
LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350923_a_352252]
-
albă de ninsoare Și apele s-au strâns în brâu de-argint La sânul tău tu încălzești ogoare Plutesc în aer dulci zvonuri de colind. Nu-s păsări să te cânte, doar fluier și viori, Și glasuri de copii de brâu ți se agață Poveștile, a noastre vechi comori Le spun bătrânii pân spre dimineață. Miroase-a mere coapte și-a ludaie, Plesnește-n vas de tuci în vatră mămăliga În suflet de codane începe-acum idila De-o trece postul, nunți
LA CEAS DE SĂRBĂTOARE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350923_a_352252]
-
România), Dunărea; Građanski Branimir Bane (Vukovar, Croația), 1. Dimineața în aprilie, 2. Drumul aurorii dimineața, 3. Vara de-a lungul Dunării; Ilcău Maria Livia (Timișoara, România), 1. Destinul nostru lăsat de Dumnezeu, 2. Bătrâna, Dunăre bătrână , 3. Țara mea cu brâu de flori; Indricău Ioan Vasile (Timișoara, România), Povestea Dunării albastre; Iovuță Ioan Corneliu (Timișoara, România), 1.Odă Dunării, 2. Concert extraordinar, 3. Dacă exigența-i mare; Koch Elsa (Ulm, Germania), 1. Dunărea, 2. Dunărea - fluviul țărilor, 3. Duminică dimineața la
DUNĂREA ÎN POEZIE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351613_a_352942]
-
religioase realizează venituri imense din mai multe categorii de activități economice: ritualuri, taxe de cult, servicii turistice [pensiuni, hoteluri etc.], servicii de editură, artizanat, activități agroindustriale, „sfințirea” unor mobile și imobile, comerț cu obiecte de cult sau cu iluzii [moaște, brâul ”maicii domnului”] etc. Națiunea care a fabricat religia judeo-creștină, grecii, impozitează veniturile religioase cu 20%. 8] Restituirea tuturor sumelor donate de către Guvern și diverse ministere pentru construirea „catedralei mântuirii neamului” și a altor lăcașe de cult judeocreștin. Folosirea acestor sume
PROGRAM DE PREVENIRE A GENOCIDULUI DIN ROMÂNIA de PAVEL CORUŢ în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351665_a_352994]
-
stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră! Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Referință Bibliografică: Pâine-mi e de dor și grâuri / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 402, Anul II, 06 februarie 2012
PÂINE-MI E DE DOR ŞI GRÂURI de ION UNTARU în ediţia nr. 402 din 06 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346682_a_348011]
-
sângelui sufletul nu mai duc/ Sub un tren plicticos și banal ( O, Karenina!) / Astăzi blocul de gheață, turnul adevărului/ Mă țin paradoxal în picioare/ Chiar umblu...” Poeta descoperă miracolul cotidianului pe care și-l asumă amenințător: “Foamea suie încet de la brâu/ Adevărurile mele se lasă înghițite/ E totuna cu a fi spânzurate/ Zile brodate-n cristalul legumei/ Supele dulci astâmpăra setea/ Comestibile droguri plutesc/ Într-un șanț impasibil de sos/ Ce timidă înot/ În lumina rugii teribile: Să fie o dată duminica
ANGELA NACHE. FRENEZIE ŞI COTIDIAN. M.N.RUSU. VIAŢA STUDENŢEASCA de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351027_a_352356]
-
să mai steie, Lacrimi să nu curgă din păcate Chiar dacă frumoasa mea femeie O mai ierți încă de se poate. Inflația de lacrimi s-a transformat în râu, E vremea pescarilor pești s-adune; Doar eu scufundat cu apa până-n brâu Aștept iubita zilelor mai bune. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Lacrima celui născut în Gemeni / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 360, Anul I, 26 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile
LACRIMA CELUI NĂSCUT ÎN GEMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351052_a_352381]
-
stepe-ntinse Și de fetele morgane Hai cu mine măi cârlane După nopți albe și ninse Hai să batem zarea-albastră Și luceferii-n copite Murgule plin de ispite, Cât e lumea contra noastră Dor de frâu să-l țin la brâuri Coama-n vânt să mă mângâie Eu mă duc să-mpletesc frâie Până crește apa-n râuri Referință Bibliografică: Pâine de dor / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 361, Anul I, 27 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
PÂINE DE DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 361 din 27 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351059_a_352388]
-
PIETRE DE GÂNDURI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 364 din 30 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pietre de gânduri Insul și-a pus gândurile în mijlocul râului, Pietre spălate să fie, tăcere, albastră onduire de valuri, durere a brâului ce-o trece mereu în seama noastră. E liniște în miezul clipei tot mai rară, Insul își scoate degetul prin apă afară să vadă dacă plouă și peste ultima gară ... Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Pietre de gânduri / Al Florin
PIETRE DE GÂNDURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351091_a_352420]
-
care liniștea, frumusețea, dragostea îi va uni din nou: “Când voi veni, atunci când va să fie, / Să mă aștepți la margine de râu! / Eu voi fi mort... acolo, tu ești vie, / Cu flori în păr și-n fota prinsă-n brâu... // Eu nu voi ști, dar tu-mi alegi în glie / Loc de popas și mă vei ține-n frâu. Când voi veni, atunci când va să fie, / Să mă aștepți la margine de râu! // Când voi veni, tu să-mi întinzi
MĂRGĂRITARE LIRICE, MĂRGĂRITARE CARE VINDECĂ! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1006 din 02 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345664_a_346993]
-
în dar un fluier care să-i țină de urât, dar care să-i și înveselească pe oameni cu cântecele lui. În sfârșit, nașa-Iarnă i-a țesut un strai alb cu sclipiri de diamante. Ca cingătoare, i-a dăruit un brâu roșu... cusut cu perle. Straiul era astfel conceput încât creștea odată cu flăcăul, rămânând alb ca neaua, oricât l-ar fi purtat. Pe la 19 ani, Dragobete avea părul negru ca noaptea și ochii verzi precum iarba mătăsoasă de pe munte, vorba îi
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 785 din 23 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352049_a_353378]
-
căldură Să ne zburde țâncii pe afară Să miroase câmpu-a arătură! Toată viața noastră-a fost o iarnă Și frigul ca o zodie nefastă Pătrunde iarna frageda lucarnă Și nu e asta singura năpastă Să ne spălăm în rouă pân-la brâu Să ni se-mbete ochii de lumină Să ne pierdem în lanurile de grâu Și să ne-ntoarcem obosiți la cină Să scăpăm de friguri și vedenii Dă-ne suflu și ne dă putere Să mergem la slujbă și la
DOR DE PRIMĂVARĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352090_a_353419]
-
continuare, profesoara Antonia Bodea a vorbit despre opera poetului, arătând, printre altele, că simbolul crucii îl găsim atât în „Divina comedie “ a lui Dante Alighieri, operă tradusă timp de 20 de ani de către Coșbuc, dar și în “Nunta Zamfirei “. Motivul brâului, brâul Maici Domnului, îl găsim la poeții germani, la cei italieni, dar și la Coșbuc astfel se valorifică folclorul nostru ridicându-l la nivelul folclorului European. Cele două expozeuri, pentru buna documentare, au fost subliniate cu vii aplauze din partea celor
LA CENACLU RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352109_a_353438]
-
profesoara Antonia Bodea a vorbit despre opera poetului, arătând, printre altele, că simbolul crucii îl găsim atât în „Divina comedie “ a lui Dante Alighieri, operă tradusă timp de 20 de ani de către Coșbuc, dar și în “Nunta Zamfirei “. Motivul brâului, brâul Maici Domnului, îl găsim la poeții germani, la cei italieni, dar și la Coșbuc astfel se valorifică folclorul nostru ridicându-l la nivelul folclorului European. Cele două expozeuri, pentru buna documentare, au fost subliniate cu vii aplauze din partea celor prezenți
LA CENACLU RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1594 din 13 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352109_a_353438]