1,854 matches
-
libertății, profesori universitari, cercetători științifici, ctitori de mănăstiri, scriitori, stareți, oameni cu înalte responsabilități la nivel regional sau național, intelectuali de înalt profesionalism. La început aici a fost doar pădure, pădure imensă de Arțăriș la Dealu Spânului, pește Aluniș și Breaza, ici colo întreruptă de vai și poieni, multă vreme nevătămata de securi. Cine să se fi încumetat să răzbată prin această stavila dintre Someș și Lăpuș, stăpânita de dihanii și duhuri? Cu vremea, nevoia și îndrăzneala i-au apropiat pe
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
și Vârf. Comuna se află pe versantul sudic al dealului Istrița, în vestul județului. Ea este deservită de șoseaua județeană DJ205, care o leagă spre sud de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești, și spre est de comunele Breaza, Pietroasele, Merei și Vernești. La Fințești, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ104N, care duce spre vest în județul Prahova la Jugureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Năeni se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
două școli una de băieți, cu 37 de elevi și alta de fete, cu 30 de eleve. În aceeași perioadă, pe teritoriul actual al comunei Năeni funcționau și comunele Fințești și Vispești. Comuna Vispești, desprinsă în perioada 1862-1864 din comuna Breaza și formată din satele Văleanca, Vispești, Vârfu și Fântânele, avea 1250 de locuitori, dintre care jumătate în satul de reședință. În comună funcționau 2 biserici (la Vispești și Fântânele) și o școală la Vispești. Comuna Fințești, formată din satele Fințești
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
satele Fințești și Bordușani-Tufele. În 1950, comunele Năeni și Fințești au fost transferate raionului Mizil din regiunea Buzău și apoi (după 1952) din regiunea Ploiești. Separarea dintre comunele Vispești și Năeni a fost temporară, comuna Vispești fiind împărțită între comunele Breaza (satele Văleanca și Vispești) și Năeni înainte de 1968. În 1968, comuna a redevenit parte a județului Buzău, reînființat, iar comune Fințești a fost desființată și inclusă în comuna Năeni. În comuna Năeni se află situl arheologic de interes național din
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
județul Arad prin comuna Petriș, la vest de comuna Zam, județul Hunedoara. După ce parcurge 4 km pe teritoriul județului Arad, râul Mureș primește dinspre nord un afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
Seminarul Central din București (absolvit în 1931), continuându-le la Conservatorul din București (1931-1938) cu Victor Gheorghiu (teorie-solfegiu), Ștefan Popescu (teorie-solfegiu, cor, dirijat coral), Mihail Jora (armonie și contrapunct), Dimitrie Cuclin (forme muzicale), Constantin Brăiloiu (folclor și istoria muzicii), George Breazul (enciclopedia și pedagogia muzicii). S-a specializat între 1944-1946 cu Ioan D. Petrescu (paleografie bizantin și cânt gregorian). Între 1935-1943 este cântăreț bisericesc în București, iar între 1939-1952 este profesor de muzică bisericească la Seminarul Central din București. Între 1942-1946
Gheorghe Ciobanu (etnomuzicolog) () [Corola-website/Science/336583_a_337912]
-
șanț elicoidal cu adâncimi diferite în funcție de intensitatea sunetului. Redarea se realizează prin deplasarea acului prin șanțul gravat pe cilindru. Membrana oscilează urmărind diferitele adâncimi ale șanțului și produce vibrații ale aerului, similare celor care au produs înregistrarea. În România, George Breazul, Constantin Brăiloiu și Emil Petrovici au utilizat fonograful pentru culegeri de folclor sau pentru cercetări lingvistice. În 1910, Béla Bartók a cules și înregistrat cu ajutorul fonografului 260 de melodii populare românești din Transilvania. Între 1912 și 1916, folcloristul Dumitru Georgescu-Kiriac
Fonograf () [Corola-website/Science/312303_a_313632]
-
V comunei. Este singurul loc din Europa unde s-a găsit altait (PbTe). Localitatea Stănija este situată în Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Prezenta zăcămintelor aurifere este legată de localizarea să în apropierea lanțului eruptiv Fericeaua, Dealul Ungurului, Neagră, Runcu, Breaza, Jidovului, aparținând Munților Bihorului. Acest fapt se materializează prin existența numeroaselor mine, realizate de-a lungul timpului în vederea exploatării importantelor zăcăminte aurifere. Altitudinea medie la care este situată localitatea este de 300 m, iar cea maximă este de 1172 m
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
România acelor ani. Dar să urmărim îndeaproape acțiunile Tinei Cosmin, protagonista romanului. Din Bucureștiul devenit primejdios atât pentru Andrei Cosmin, cât și pentru cei care îi oferiseră adăpost până atunci, Tina Cosmin își duce soțul la o vilă aflată la Breaza, apelând pentru transport la un ziarist britanic, Timothy Lloyd, pe care îl cunoscuseră înainte de 1944. Câștigând astfel ceva timp de gândire și acțiune, tânăra caută cu disperare o scăpare, în ciuda tuturor obstacolelor aparent insurmontabile pe care le cântărește cu luciditate
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
cu atât mai mult cu cât, neputând să-l prindă până la acea dată, rudele și cunoscuții intraseră în colimator, și în primul rând soția, ca piste ce puteau să-i conducă la cel căutat. Așadar, tânăra face un drum până la Breaza pentru a-și preveni soțul, iar la întoarcere, în tren, trece printr-o spaimă teribilă, fiind cât pe ce să fie prinsă, dar salvată în ultima clipă de un necunoscut, pe care-l crede o bună bucată de vreme provocator
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
majoră de locuire este întreruptă cu începere din secolul al VIII-lea, perioadă în care sunt datate câteva monede bizantine și diverse urme de locuire. În perioada secolelor VIII-XI sunt datate descoperirile de la Dopca, Hălmeag, Mateiaș, Beclean, Săcădate, Voila și Breaza, atribuite protoromânilor și populației slavo-române. Continuitatea de existența a populației romanizate în Țara Făgărașului este confirmată însă de izvoarele toponimice. Conservarea de către localnici a numelui antic al râului Olt (în ), într-o formă fonetică corespunzătoare legilor fonologice ale limbii române
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
române "Olt", până spre sfârșitul secolului al XIV-lea și transmiterea lui în secolele XI-XII populațiilor nou venite argumentează această continuitate. Prezența pe teritoriului Țării Făgărașului dar și în zonele sale limitrofe a unor toponime slave - Debran, Dopca, Lisa, Ungra, Breaza și, respectiv, Glâmboaca, Sadu, Bran, Câlnic sau Lovnic -, și conservarea lor în limba română într-o formă fonetică identică sau apropiată celor slave, demonstrează conviețuirea slavo-română din secolele X-XI în Țara Făgărașului. Începând cu secolul al X-lea, poate fi
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]
-
Ocina de Jos și Ocina de Sus. Comuna este situată în partea de nord-vest a județului Prahova, la limita dintre acesta și județul Dâmbovița, pe malurile râului Provița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ710, care o leagă spre est de Breaza și spre vest în județul Dâmbovița de și Pucioasa (unde se termina în DN71). Din acest drum, la Adunați se ramifică șoseaua județeană DJ100E, care duce spre sud la , , , Câmpina (unde se intersectează cu DN1), și . Relieful în zonă se
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
Gheorghe Șovăială (din Berivoi, muncitor), Ion Chiujdea, (din Berivoi, student), Novac Ion (din Berivoi, elev), Mogoș Ion (din Toderița, elev), Pică loan -Victor (din Toderița, elev), Mazilu Nicolae (din Leu), Novac Petre, Pop Jean (pădurar, din Lisa), Hașu Laurian (din Breaza, student), Hașu Andrei (elev), Cîlțea Cornel (din Șonea), Cornea Marcel (student, din Sinea), Novac Gelu (din Făgăraș), Hașu Gheorghe (țăran), Malgan Mihai (student), Ramba Gheorghe (din Voivodeni), Moldovan Dumitru-Bambu (țăran, din Lisa), Moldovan Vasile, Bărcuț Ion (țăran, din Felmer), Pârâu
Grupul Carpatin Făgărășan () [Corola-website/Science/328347_a_329676]
-
FC Brașov, Rapid București, CS Unirea Sânnicolau Mare și Pandurii Târgu Jiu. Cu câteva zile înaintea tragicului accident, Ibrahim semnase un contract cu FCM Târgoviște, unde, din nefericire, n-a mai apucat să joace, deoarece pe 13 septembrie 2008, aproape de Breaza, județul Prahova, este implicat într-un accident de mașină ce l-a trimis într-o comă profundă, iar după aproximativ trei luni, în urma unui stop cardio-respirator, a decedat la Spitalul Clinic de Urgență Bagdasar Arseni din București. A lăsat în urma
Ibrahim Dossey () [Corola-website/Science/317875_a_319204]
-
săniuș. Zona văii superioare a Prahovei a fost populată începând cu secolul al XVII-lea, când au început să se așeze scutelnicii de pe lângă mănăstirea Sinaia. Până în 1852, însă, punctul muntenesc de vamă între Țara Românească și Transilvania a fost la Breaza, în acel an mutându-se în comuna Predeal, impulsionând dezvoltarea turismului. Până în 1874 intravilanul de astăzi al Predealului făcea parte din domeniul comunei Podul Neagului (azi parte a orașului Comarnic), care cuprindea tot ținutul de pe valea superioară a Prahovei; comuna
Predeal () [Corola-website/Science/297204_a_298533]
-
Bârgăuani (în ) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bahna Mare, Baratca, Bălănești, Bârgăuani (reședința), Breaza, Certieni, Chilia, Dârloaia, Ghelăiești, Hârtop, Homiceni, Talpa și Vlădiceni. Comuna se află în centrul județului. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman și Vaslui. La Baratca, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ155I, care o
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
total 1810 locuitori. În comuna Talpa existau o școală mixtă, cinci biserici ortodoxe și una catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași județ. Comuna Bârgăoani avea 1560 de locuitori în satele Bârgăoani, Cartieni, Baratca și Breaza; comuna Talpa avea 2185 de locuitori în satele Arămoaia, Chilia, Crăești, Hlăpești, Homiceni și Talpa. Aceeași sursă consemnează și apariția comunei Bălănești, cu satele Bălănești, Ghelăești, Dărloaia, Vlădiceni, Itrinești și Hârtopu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
Grozea din Pădure (lângă Plopu) . Registrele vamale din 1545, ale Brașovului, care țineau evidența târgoveților din Țara Românească, veniți pentru tranzacții comerciale cu negustorii brașoveni, menționează pe un anume Stan din Urlați, printre comercianții din alte localități prahovene: Gherghița, Târgșor, Breaza, Slănic, Comarnic, Filipești, Văleni . La 11 ianuarie 1581, Mihnea Turcitul consemna printr-o carte domnească lui Ursu și Oancea, cu feciorii lui, ca să le fie lor moșie la Urlați (...), din câmpu și din apă și din siliștea satului ... La 3
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
banchetul de adio rând pe rând fiecare dintre conferențiarii participanți a fost invitat să ia cuvântul. Nici la banchetul de adio gazdele noastre, care ne uimiseră zi după zi ca promptitudine și ingeniozitate culinară, nu s au dezis. Doamnele Sanda Breaz, Mihaela Moisiu și Emilia Răchitan, fiecare surprinzându-ne cu specialitățile culinare preparate, fără să ezite a face orice efort ca noi să ne simțim minunat, au fost aplaudate la scenă deschisă, În fața la peste 100 de participanți. Familia Întreagă a
Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
București, Edit. Muzicală, 1961 (în colaborare cu Costică Andrei) "Cărticica mea". București, Edit. Muzicală, 1962 (ediția I), 1964 (ediția a II-a), 1967 (ediția a III-a); "Emil Monția - 111 Doine și cântece poporale românești". București, Edit. Muzicală, 1966 "George Breazul - D. G. Kiriac". București, Edit. Muzicală, 1973 "D. G. Kiriac - Pagini de corespondență". București, Edit. Muzicală, 1974 "Macarie Ieromonahul Opere: „Theoreticon”", București, Edit. Acad. . Române, 1976 "Colinde". București, Edit. Muzicală, 1980 "Școala muzicală de la Putna: Ms. 56/544/576 I
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
I-26/Iași - „Antologhion”", București, Edit. Muzicală, 1981 (în colecția „Izvoare ale muzicii românești”, VoI. IV - Documenta, în colaborare cu Gheorghe Ciobanu și Marin Ionescu) "Ioan D. Petrescu - Studii de paleografie muzicală bizantină". VoI. II. București, Edit. Muzicală, 1984 "George Breazul - Scrisori și documente", București, Edit. Muzicală, 1984 (VoI. I), 1991 (VoI. II), 1997 (Vol. III) "Anne E. Pennington - Muzica în Moldova medievală" / "Music in Medieval Moldavia". Cu un eseu de D. E. Conomos. București, Edit. Muzicală, 1985 (ediție bilingvă) "Dinu Lipatti
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
1991 (VoI. II), 1997 (Vol. III) "Anne E. Pennington - Muzica în Moldova medievală" / "Music in Medieval Moldavia". Cu un eseu de D. E. Conomos. București, Edit. Muzicală, 1985 (ediție bilingvă) "Dinu Lipatti -" "Cinq chansons de Verlaine". București, Edit. Muzicală, 1985 G. Breazul - N. Saxu - Carte de cântece pentru copii. București, Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - „Manuscriptum”: Cvartetul II pentru două violine, violă și violoncel, în Sol major, op,22", "nr. 2" (partitura), Edit. Muzicală, 1985 "George Enescu - Cvartetul pentru două violine, violă
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
etnomuzicolog) și Sebastian-Barbu Bucur, care au determinat specificul național al <nowiki>Școlii muzicale de la Putna</nowiki>, din timpul lui Ștefan cel Mare. Moisescu s-a ocupat și cu valorificarea moștenirii muzicale interbelice, editând partituri de George Enescu, Dinu Lipatti, George Breazul.
Titus Moisescu () [Corola-website/Science/335566_a_336895]
-
erau niște ridicături de pământ (eminente romane), dar azi s-au așezat peste ele mese de lemn și metal. Petrecerea începe prin ieșirea la horă și aruncarea buzduganului, pe melodia cunoscută ca „Hora junilor”. Urmează și alte jocuri: sârbă, brâul, breaza, bătuta ș.a., fiind invitate la joc și fetele. O dată cu ora stabilită pentru încheierea manifestării, grupurile de juni se încolonează în ordinea stabilită și știută și se îndreaptă spre Piața Unirii unde fiecare grup cântă pentru ultima dată „Hristos a înviat
Junii Brașoveni () [Corola-website/Science/312234_a_313563]