844 matches
-
Jung, Pauli și Lupasco dialoghează în jurul problemei psiho-fizice. Al cincilea capitol este centrat pe relația complexă dintre Stéphane Lupasco și Gaston Bachelard. Al șaselea capitol este consacrat raporturilor lui Lupasco cu lumea artei și, îndeosebi, relației lui Lupasco cu André Breton, Georges Mathieu și Salvador Dali. În al șaptelea capitol, analizez rolul terțu-lui inclus în geneza teatrului absurdului al lui Eugène Ionesco, precum și raporturile sale cu psihanaliza și cu moartea. Al optulea capitol este consacrat spinoasei probleme a lui Dumnezeu. Capitolele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Georges Mathieu, Lupasco nu e un filosof "la modă"4. Deși a scris cincisprezece cărți, deși artiști, oameni de știință, gînditori și oameni de cultură de mare calitate, precum Gaston Bachelard, Benjamin Fondane, Gilbert Durand, Edgar Morin, Henri Michaux, André Breton, Salvador Dali, Georges Mathieu, René Huyghe, Yves Barel, Thierry Magnin sau André de Peretti, au recunoscut importanța lucrărilor sale, Lupasco rămîne un filosof prea puțin cunoscut. Un mare congres internațional Stéphane Lupasco l'homme et l'oeuvre (S.L. omul și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fulgerătoare în lumea artelor, deși venea de foarte departe din lumea cuantică, cea a infinitului mic și a infinitului scurt. Cum se poate explica acest fenomen insolit ? Cu ocazia unui interviu din 1952, André Parinaud l-a întrebat pe André Breton: " Nu credeți că științele fizice care, de cincizeci de ani, modifică structura concepției nostre despre lume, au influențat opera artiștilor?". André Breton îi răspunde: " Sunt martor că artiștii au fost unanimi, sau aproape, în a se dezinteresa de teoria cuantelor
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
poate explica acest fenomen insolit ? Cu ocazia unui interviu din 1952, André Parinaud l-a întrebat pe André Breton: " Nu credeți că științele fizice care, de cincizeci de ani, modifică structura concepției nostre despre lume, au influențat opera artiștilor?". André Breton îi răspunde: " Sunt martor că artiștii au fost unanimi, sau aproape, în a se dezinteresa de teoria cuantelor și de mecanica lui Heisenberg ... . E drept că punțile nu sunt cu totul rupte, datorită unor gînditori precum Gaston Bachelard, căruia suprarealismul
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
într-un "supraraționalism", și Stéphane Lupasco, care a repus afectivitatea la locul ei în plan filosofic și mai mult, la sfîrșitul Schiței unei noi teorii a cunoașterii, împlinind îndeosebi dorința poeților, a substituit principiului de non-contra-dicție principiul complementarității contradictorii"1. Breton se referă aici la Essai d'une nouvelle théorie de la connaissance, care este titlul celui de-al doilea volum al primei cărți a lui Lupasco, Du devenir logique et de l'affectivité, scrisă în 19352. André Breton și Stéphane Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
l'affectivité, scrisă în 19352. André Breton și Stéphane Lupasco s-au cunoscut, frecventat și respectat. André Breton a fost printre primii care au sesizat importanța filosofiei lui Lupasco pentru înțelegerea artei. Într-o convorbire publicată la Madrid în 1950, Breton spune: "Se știe foarte bine astăzi că suprarealismul nu și-a propus nimic mai mult decît să facă mintea să treacă peste bariera pe care o ridică antinomiile precum acțiunea și visul, rațiunea și nebunia, senzația și reprezentarea etc., care
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
susținut în acest sens, el nu a încetat să evalueze elementele de sprijin pe care le găsea în dialectica lui Heraclit și a lui Hegel (ținînd cont de recentele reviziuiri aduse de lucrările lui Stéphane Lupasco) ... "3. În această convorbire, Breton face trimitere la superba carte a lui Lupasco, Logique et contradiction 4, pentru care avea o admirație constantă. Într-adevăr, opera lui Lupasco este centrată pe ceea ce putem numi antinomii transfigurate. E tocmai ceea ce îl deranja pe Sartre: "Pentru Sartre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pentru care avea o admirație constantă. Într-adevăr, opera lui Lupasco este centrată pe ceea ce putem numi antinomii transfigurate. E tocmai ceea ce îl deranja pe Sartre: "Pentru Sartre, care situează realitatea în chiar cîmpul conștiinței, scrie Mark Polizzotti, tentativele lui Breton de a unifica acțiunea conștientă și acțiunea inconștientă într-"un anumit punct al spiritului" unde dualitățile "încetează să mai fie percepute în mod contradictoriu" sunt în cel mai bun caz frivole. Sursa profundă a neînțelegerii, scrie Sartre, rezidă în aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
nu-i pasă de dictatura proletariatului și vede în revoluție, ca pură violență, sfîrșitul absolut, în vreme ce comunismul își propune ca țel preluarea puterii și justifică prin acest țel sîngele pe care îl va vărsa""5. Dacă Sartre gîndea asta despre Breton, ne putem ușor imagina ce îngrozit trebuie să fi fost de ideile lui Lupasco... Aprecierile lui Breton sunt încă și mai clare în Antologia umorului negru unde, în capitolul dedicat lui Jean-Pierre Duprey, el se referă din nou la Logică
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
își propune ca țel preluarea puterii și justifică prin acest țel sîngele pe care îl va vărsa""5. Dacă Sartre gîndea asta despre Breton, ne putem ușor imagina ce îngrozit trebuie să fi fost de ideile lui Lupasco... Aprecierile lui Breton sunt încă și mai clare în Antologia umorului negru unde, în capitolul dedicat lui Jean-Pierre Duprey, el se referă din nou la Logică și contradicție. Ideea de preeminență a luminii asupra obscurității, scrie Breton, poate fără îndoială să treacă drept
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
devenirea logică". Lupasco profetizează că arta "va înflori cel mai amplu spre sfîrșitul unei dezvoltări "utilitare", adică al unei dezvoltări logice a cogniției"8. Această profeție trebuie să fi avut o rezonanță specială pentru André Breton. Era firesc, deci, ca Breton să-i ceară și lui Stéphane Lupasco să răspundă, alături de Heidegger, Blanchot, Malraux, Bataille, Magritte, Caillois și Joyce Mansour, la faimosul chestionar publicat în Arta magică. Într-o vedere din 16 septembrie 1955, André Breton îi scrie lui Lupasco: "Chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Breton. Era firesc, deci, ca Breton să-i ceară și lui Stéphane Lupasco să răspundă, alături de Heidegger, Blanchot, Malraux, Bataille, Magritte, Caillois și Joyce Mansour, la faimosul chestionar publicat în Arta magică. Într-o vedere din 16 septembrie 1955, André Breton îi scrie lui Lupasco: "Chiar dacă domnii filosofi m-ar fi răsfățat (și nu e nici pe departe cazul), tot opinia dvs. mi-ar fi cea mai prețioasă"9. Lupasco evocă, în textul său, "conflictul cosmologic dintre subiect și obiect" și
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pătrun-dă în aceste "umbre magice ale psihismului" (deși mă îngrozește gîndul că s-a putut preta la glorificarea unor măsuri inchizitoriale !) "11. Despre ce "măsuri inchizitoriale" putea fi vorba ? GEORGES MATHIEU ȘI CUȘCA LUI ARISTOTEL De fapt, în dedicația sa, Breton face trimitere la expoziția "Ceremonii comemorative ale celei de a doua condamnări a lui Siger de Brabant", organizată de Mathieu și Hantaï în cele cinci săli ale galeriei Kléber din Paris, între 7-27 martie 1957. Programul acestor "ceremonii"12 păstrează
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
cînd a subliniat opoziția Lupasco-Aristotel. Ea este o moștenire a opoziției Heraclit-Parmenide, care traversează întreaga istorie a filosofiei occidentale 15. Acest eveniment, desigur provocator, putea, oare, să justifice excomunicarea lui Lupasco? În orice caz, se instaurează tăcerea în relațiile dintre Breton și Lupasco. Mathieu a făcut cunoștință cu Lupasco în 1953, prin intermediul lui Cioran, ca urmare a pasiunii cu care Mathieu i-a citit cartea Principiul antagonismului și logica energiei 16. Așa a început o prietenie exemplară care a durat peste
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
a acestei limbi. 7. TERȚUL INCLUS, TEATRUL ABSURDULUI, PSIHANALIZA ȘI MOARTEA În fond, Lupasco ne pune o întrebare fundamentală: ce înțelegem prin "da" și prin "nu"? Altfel spus, care e statutul adevărului? Nu e de mirare că scriitorii, precum André Breton, au fost primii sensibili la această interogație ce pătrunde în adîncurile ființei noastre. PENTRU UN DA SAU PENTRU UN NU Nu știm dacă Nathalie Sarraute l-a citit sau nu pe Lupasco. Dar piesa sa Pentru un da sau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
on the Dynamic Logic of the Contradictory", Paris Review US Lines, 1953, sub direcția lui Georges Mathieu, caiet central cu contribuțiile lui Louis de Broglie, Norbert Wiener, Serge Lifar, A. Rolland de Renéville et al. • "Réponse au questionnaire d'André Breton", in André Breton, L'art magique, în colaborare cu Gérard Legrand, Paris, Club français du livre, 1957, pp. 76-77. • "Les trois matières", Les Lettres Nouvelles, n° 48, avril 1957. • "Microphysique et matière psychique", I și II, NRF, n°63, 1
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Logic of the Contradictory", Paris Review US Lines, 1953, sub direcția lui Georges Mathieu, caiet central cu contribuțiile lui Louis de Broglie, Norbert Wiener, Serge Lifar, A. Rolland de Renéville et al. • "Réponse au questionnaire d'André Breton", in André Breton, L'art magique, în colaborare cu Gérard Legrand, Paris, Club français du livre, 1957, pp. 76-77. • "Les trois matières", Les Lettres Nouvelles, n° 48, avril 1957. • "Microphysique et matière psychique", I și II, NRF, n°63, 1 martie, 1 aprilie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Etienne Gilson, J. Grenier, Louis Lavelle, René le Senne, Brice Parain, A. de Waelhens, L'existence, Paris, Gallimard, "Métapysique", 1945, pp. 41-42. • Benjamin Fondane, Baudelaire et l'expérience du gouffre, Paris, Seghers, 1947, prefață de Jean Cassou, pp. 329-330. • André Breton, Anthologie de l'humour noir, Paris, Sagittaire, 1950, articol despre Jean-Pierre Duprey, p. 345. • "André Breton, Interviu cu Jose M. Valverde", Correo literario, septembrie 1950. • André Breton, Entretiens (1913-1952), Paris, Gallimard, "Le Point du Jour", 1952, pp. 283, 296-297, 308
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Paris, Gallimard, "Métapysique", 1945, pp. 41-42. • Benjamin Fondane, Baudelaire et l'expérience du gouffre, Paris, Seghers, 1947, prefață de Jean Cassou, pp. 329-330. • André Breton, Anthologie de l'humour noir, Paris, Sagittaire, 1950, articol despre Jean-Pierre Duprey, p. 345. • "André Breton, Interviu cu Jose M. Valverde", Correo literario, septembrie 1950. • André Breton, Entretiens (1913-1952), Paris, Gallimard, "Le Point du Jour", 1952, pp. 283, 296-297, 308. • Eugène Ionesco, Victimes du devoir, Théâtre I, Paris, Gallimard, 1954, pp. 204-205; piesă montată la Théâtre
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
expérience du gouffre, Paris, Seghers, 1947, prefață de Jean Cassou, pp. 329-330. • André Breton, Anthologie de l'humour noir, Paris, Sagittaire, 1950, articol despre Jean-Pierre Duprey, p. 345. • "André Breton, Interviu cu Jose M. Valverde", Correo literario, septembrie 1950. • André Breton, Entretiens (1913-1952), Paris, Gallimard, "Le Point du Jour", 1952, pp. 283, 296-297, 308. • Eugène Ionesco, Victimes du devoir, Théâtre I, Paris, Gallimard, 1954, pp. 204-205; piesă montată la Théâtre du Quartier Latin, în februarie 1953, în regia lui Jacques Mauclair
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Réforme, 1947. * Édouard Morot-Sir, " S. Lupasco, Logique et contradiction", Revue des sciences humaines, nr. 49, ianuarie-martie 1948. * Robert Amadou, "Le principe d'antagonisme et la logique de l'énergie de Stéphane Lupasco", La Gazette des lettres, 15 august 1951. * André Breton, "Les artistes se soucient moins de beauté que de liberté", opinii culese de André Parinaud, Arts, 7 martie 1952, p. 7. * Karel Appel, "Le philosophe Stéphane Lupasco", 1956 (colecție particulară). * Salvador Dali, "Louis Aragon Dubreton", Nation Française, iunie 1959. * Alain
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
10-12, 1942-1943, pp. 155-158. 10 Suzanne era fiica lui Gaston Bachelard, născută pe 18 octombrie 1919 și decedată pe 3 noiembrie 2007. 11 Gaston Bachelard, Scrisoare către Stéphane Lupasco, Dijon, 29 octombrie 1946, 1 pagină. Arhive Alde Lupasco-Massot. 1 André Breton, "Les artistes modernes se soucient moins de beauté que de liberté", Arts, Paris, 7 martie 1952, p. 7, opinii adunate de André Parinaud, in André Breton, Entretiens (1913-1952), Paris, Gallimard, "Le Point du Jour", 1952, pp. 296-297. 2 Stéphane Lupasco
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
către Stéphane Lupasco, Dijon, 29 octombrie 1946, 1 pagină. Arhive Alde Lupasco-Massot. 1 André Breton, "Les artistes modernes se soucient moins de beauté que de liberté", Arts, Paris, 7 martie 1952, p. 7, opinii adunate de André Parinaud, in André Breton, Entretiens (1913-1952), Paris, Gallimard, "Le Point du Jour", 1952, pp. 296-297. 2 Stéphane Lupasco, Du devenir logique et de l'affectivité, Vol. I "Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit", Vol. II "Essai d'une nouvelle théorie
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Jour", 1952, pp. 296-297. 2 Stéphane Lupasco, Du devenir logique et de l'affectivité, Vol. I "Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l'esprit", Vol. II "Essai d'une nouvelle théorie de la connaissance", Paris, Vrin, 1935. 3 André Breton, "Interview" de Jose M. Valverde, Correo literario, Madrid, septembrie 1950, in Entretiens, op. cit., p. 283. 4 Stéphane Lupasco, Logique et contradiction, Paris, PUF, 1947. 5 Mark Polizzotti, André Breton, Paris, Gallimard, "Biographies", 1995, p. 628. 6 André Breton, Anthologie de
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
d'une nouvelle théorie de la connaissance", Paris, Vrin, 1935. 3 André Breton, "Interview" de Jose M. Valverde, Correo literario, Madrid, septembrie 1950, in Entretiens, op. cit., p. 283. 4 Stéphane Lupasco, Logique et contradiction, Paris, PUF, 1947. 5 Mark Polizzotti, André Breton, Paris, Gallimard, "Biographies", 1995, p. 628. 6 André Breton, Anthologie de l'humour noir, Paris, Sagittaire, 1950, p. 345. 7 Stéphane Lupasco, Logique et contradiction, op. cit., pp. 61, 135, 131, 203. 8 Ibid, pp. 164, 165, 168, 169. 9 Arhivele
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]