2,901 matches
-
sunt întâlnite mai frecvent la copii, situație în care se asociază cu apariția sindromului de apnee în somn la această vârstă. Obstrucția nazală, prin rinite alergice, vegetații adenoidiene, tumori benigne nazale, cresc rezistența la nivelul vestibului nazal și favorizează respirația bucală, sforăitul și apariția apneilor de somn. Boli congenitale și sindroame cranio-faciale Sindromul Pierre-Robin: micrognația determină îngustarea căilor aeriene superioare și inserția joasă a bazei limbii, cu afectarea dezvoltării masivului facial (Fig. 8a). Sindromul Down: 45% din copiii cu sindrom Down
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
a elibera căile aeriene superioare. Există multiple intervenții chirurgicale pentru tratamentul SAOS, unele pentru îndepărtarea excesului de țesuturi moi, altele adresate structurilor osoase. Intervențiile chirugicale se adresează fie conținutului (văl palatin, amigdale, baza limbii), fie conținătorul, urmărind mărirea volumului cavității bucale. Cele trei segmente anatomice unde se poate interveni chirurgical, pentru a îndepărta obstrucția căilor aeriene superioare, sunt: •nasul (septul nazal, cornetele și narinele care fornează valva nazală), •orofaringele (vălul palatin, lueta, amigdalele), •hipofaringele (baza limbii). De asemenea, se poate recurge
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
durere la contactul cu alimente reci sau fierbinți, durerile de cap, febra, umflarea, Înroșirea zonei din jurul dinților sau sângerarea gingiilor. Cauze Din punctul de vedere al medicinei occidentale, durerea de dinți este provocată de bacteriile care se dezvoltă În cavitatea bucală, ducând la formarea plăcii bacteriene, carierea dinților și inflamarea gingiilor. Însă cauza reală este stilul de viață nesănătos, care include neglijarea igienei bucale, consumul unor alimente bogate În zahăr rafinat și fumatul. Bacteriile preferă alimentele foarte dulci, iar acestea contribuie
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
de vedere al medicinei occidentale, durerea de dinți este provocată de bacteriile care se dezvoltă În cavitatea bucală, ducând la formarea plăcii bacteriene, carierea dinților și inflamarea gingiilor. Însă cauza reală este stilul de viață nesănătos, care include neglijarea igienei bucale, consumul unor alimente bogate În zahăr rafinat și fumatul. Bacteriile preferă alimentele foarte dulci, iar acestea contribuie direct la apariția sau la agravarea problemei. Un alt motiv pentru care apar afecțiunile stomatologice este faptul că nu se efectuează cu consecvență
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
ele se numără o senzație de uscăciune și de arsură În gură, care persistă o săptămână sau mai mult, un miros neplăcut când respirăm În palmele făcute căuș, buzele crăpate, fisurile la colțurile gurii, ulcerații ale peretelui interior al cavității bucale, constipația și deteriorarea rapidă a dinților. Cauze Cel mai des citate sunt dinții cu aspect neîngrijit, gingiile umflate, limba Încărcată, gura fierbinte și uscată, alcoolul și tutunul. Inflamația gingiilor se produce atunci când bacteriile se acumulează pe dinți (placă bacteriană) și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
salivă. Pentru a ușura procesul de acumulare a salivei, chinezii din vechime Îi sfătuiau pe oameni să atingă cu limba partea superioară a gurii, palatul, și să nu vorbească. Pe măsură ce saliva se acumulează, ea trebuie să fie rotită prin cavitatea bucală, pentru a se Încălzi deplin. Apoi trebuie să Închidem ochii și să respirăm adânc de câteva ori, cu mintea concentrată asupra centrului părții inferioare a abdomenului (dantian). Se Împarte saliva din gură În trei părți egale și se Înghit pe
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
mediul acvatic, atât în stadiul de larvă cât și de adult. Insectele aparțin Subordinului Adephaga fiind înrudite cu carabidele, având împreună o serie de însușiri comune. Antenele sunt de regulă filiforme cu articolele homonome (la Gyrinidae antenele sunt auriculate). Aparatul bucal prezintă 3 perechi de palpi, cu excepția fam. Gyrinidae unde există 2 perechi de palpi. Elitrele bine dezvoltate iar aripile membranoase sunt de tip caraboid. Picioarele dezvoltate, adaptate la înot. Tarsele picioarelor anterioare, mediane și posterioare întotdeauna pentamere. Abdomenul este constituit
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
lucios, acoperit cu o pubescență lungă, de nuanță cenușie. Capul negru cu o tivitură anterioară și posterioară roșcată. Pronotul negru, marginile lui laterale prezintă o bordură roșcată, îngustă. Elitrele maroniu-închise cu baza și umerii roșcat-maronii, de nuanță mai deschisă. Piesele bucale, primele 4 articole antenale și picioarele galben-roșcate. Capul ușor reticulat, prevăzut cu o punctuație fină și rară. Pronotul transvers, foarte scurt, cu marginile laterale arcuite, puternic îngustate anterior, prevăzute cu o bordură accentuată. Jumătatea anterioară a pronotului granulată. Suprafața elitrelor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
3-4 mm. -ab. subhumeralis Rtt. Umerii elitrelor prezintă câte o pată galben-roșcată. 15 Hydroporus discretus Fairmaire Corpul oval, ușor bombat, negru-lucios, acoperit cu o pubescență cenușie. Partea anterioară și cea posterioară a capului, precum și marginile laterale ale pronotului roșcat-maronii. Piesele bucale, partea anterioară a epipleurelor elitrelor de nuanță roșcată. Uneori marginile laterale ale prosternului și picioarele de asemenea de culoare roșcată, adesea femurele sunt întunecate. Suprafața capului prezintă o punctuație fină și rară. Marginile laterale ale pronotului rotunjite, ușor îngustate anterior
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
de la vârful elitrelor, uneori pot fi absente și petele postmediane. -ab. nigricollis Zoubk. Pronotul negru, elitrele maronii. 7 Agabus bipustulatus Linné (latus Gebl., abdominalis Costa) Corpul negru, cu un luciu metalic slab la ♂. Capul prezintă 2 pete frontale roșii, piesele bucale și antenele sunt galben-roșcate. Vârful articolului terminal al palpilor labiali maroniu. Unghiurile anterioare și posterioare ale pronotului roșcate. Marginile laterale ale pronotului uniform rotunjite, ușor îngustate anterior, iar unghiurile sale posterioare sunt ascuțite. Atât pronotul cât și elitrele prezintă microsculpturi
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
speciei melanarius. 9 Agabus melanarius Aubé (frigidus Schlödt.) Conturul corpului ovalalungit, ușor bombat, ± lucios, de culoare neagră. Capul și pronotul sunt lipsite de reticulații microscopice. Vertexul cu 2 pete roșcat-închise, neaccentuate. Capul prezintă un șanț frontal adâncit și punctat. Piesele bucale, antenele, palpii și articolele tarsale roșcat-gălbui. Clipeul ușor concav cu o bordură anterioară fină. Pronotul lățit la bază, marginile anterioare ale pronotului arcuite în partea lor anterioară, posterior ele sunt drepte și convergente. Unghiurile anterioare ale pronotului ascuțite și proeminente
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mm. 14 Agabus affinis Paykull (guttulus Schönh.) Oval-alungit, cu marginile laterale ± paralele, ușor bombat. Partea dorsală cu rugozități microscopice și cu granulații extrem de fine. Câmpurile lucioase sunt mici, dreptunghiulare și extrem de dese. Corpul negru cu un luciu metalic slab. Piesele bucale, 2 pete pe vertex, antenele, palpii și picioarele roșii. Vârful ultimului articol antenal și femurele maronii. Elitrele cu câte o bandă laterală și cu o pată anteapicală de culoare roșcată. Pronotul aproximativ la fel de lat cât elitrele, cu baza dreaptă și
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
corpul oval-alungit. Al 2-lea articol antenal evident mai scurt decât primul și puțin mai scurt decât articolul 3. Marginea ochilor priviți din față nu este tăiată. Pintenii tibiilor posterioare ascuțiți la vârf. Partea dorsală netedă, cu luciu metalic. Piesele bucale, antenele și cea mai mare parte a picioarelor de culoare galbenă. Elitrele cu un desen galben extrem de variabil. Genul cuprinde în jur de 120 specii răspândite mai ales în regiunile tropicale. Există 5 specii central europene, dintre care 3 sunt
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
culoarea lor este predominant gălbuie. -var. conformis Kunze Elitrele la ♀ netede, lipsite de carene, fiind asemănătoare cu ale ♂. 3 Dytiscus circumcinctus Ahrens (confusus Motsch.) Oval-îngustat, uniform rotunjit atât anterior cât și posterior, dorsal punctat și parțial reticulat. Verdenegricios, clipeul, piesele bucale, marginile pronotului și marginile laterale ale elitrelor gălbui. Scutelul întunecat. Vârful scutelului și un inel îngust în jurul ochilor roșcate. Partea ventrală galben-unicoloră. Porțiunea bazală a marginilor laterale ale pronotului dreaptă la ♂ și ușor arcuită la ♀. Unghiurile posterioare ale pronotului ascuțite
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
mici. ♀ Elitrele netede, necarenate. -var. flavocinctus Humm. Elitrele carenate pe 2/3 din lungimea lor. 4 Dytiscus circumflexus Fabricius (flavoscutellatus Latr.) Oval-alungit, puternic îngustat posterior, lucios, dorsal reticulat, prevăzut cu o punctuație fină. Corpul verde-măsliniu de nuanță închisă. Clipeul, piesele bucale și antenele gălbui. Fruntea cu o pată roșcată. Bordura marginii anterioare a pronotului este mai îngustă și adesea neevidentă. Scutelul parțial gălbui. Ventral galben-roșcat, cu porțiunea mediană a metasternului negricioasă. De o parte și de alta a bazei primului sternit
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
în apele stătătoare, printre plantele acvatice. Orectochilus villosus Müller (sibiricus Motsch., involvens Seidl.) Corpul eliptic, comprimat lateral, puternic bombat dorsal până la nivelul treimii posterioare a elitrelor. Negru-cenușiu cu un luciu slab, acoperit cu o pubescență cenușiu-mătăsoasă, orientată spre exterior. Piesele bucale, antenele, picioarele și partea ventrală a corpului galben-roșcate. Pronotul conic-transvers, iar elitrele oval alungite. Marginile laterale ale pronotului și elitrelor prezintă o tivitură îngustă de nuanță gălbuie. Suprafața capului cu o punctuație relativ deasă și cu rugozități fine. Unghiurile anterioare
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
metalic. Picioarele galben-roșcate. Marginea anterioară și marginile laterale ale capului precum și o tivitură îngustă lângă ochi de culoare verde-bronzată. Marginile laterale ale pronotului, sutura, marginile laterale ale elitrelor și primele 2 interstrii au o nuanță bronzat-arămie. Partea ventrală neagră. Piesele bucale, mezosternul, prelungirile coxelor posterioare, epipleurele elitrelor, uneori prosternul și sternitul anal galbenroșcate. În centrul sudul și estul Europei. l=5-7 mm. 3 Gyrinus distinctus Aubé (niloticus Walth.) Oval-lățit, ușor bombat, elitrele cu marginile laterale rotunjite. Partea dorsală prezintă o punctuație
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
adâncite, adesea contopite (fig.91c, pag.109). Elitrele cu strii punctate și cu rânduri longitudinale pubescente. Sporadică în apa pâraielor montane. l=1,6-1,9 mm. 8 Ochthebius foveolatus Germar Capul și pronotul arămii cu luciu metalic, elitrele galben-roșcate. Piesele bucale, antenele, palpii maxilari și picioarele de asemenea galben-roșcate. Vârfurile palpilor maxilari și tarsele adesea de nuanță închisă. Pronotul îngust, cordiform. Elitrele cu strii longitudinale punctate, accentuate, punctele fiind alungite, dese, uneori confluente. În ape curgătoare reci, absentă în zonă de
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
articole. Labrumul este scurt și transvers. Pronotul strâns unit cu baza elitrelor. Marginea anterioară a pronotului concavă, puternic arcuită, iar marginile lui laterale adesea cu 1 sau 2 strii ± accentuate. Prosternul prezintă de regulă marginea anterioară lobată, acoperind parțial aparatul bucal pe partea ventrală. Scutelul mic, adesea greu vizibil. Elitrele sunt trunchiate posterior, lăsând descoperite ultimele 2 tergite abdominale. Suprafața elitrelor prezintă strii caracteristice reprezentanților acestei familii: o strie humerală urmată adesea de o strie subhumerală, după care sunt 3-4 strii
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Pl. VIII, fig. 1) 5 Subfamilia Histerinae Partea dorsală glabră, lipsită de peri. Măciuca antenelor este rotundă sau ovală, formată din 4 articole. Capul, corpul și propigidiul sunt situate în planuri diferite. Prosternul prezintă un lob care acoperă parțial piesele bucale. Antenele se inseră sub marginile laterale ale frunții la baza mandibulelor. În fauna României sunt prezente 10 genuri. Cheia genurilor 1.Marginea externă a tibiilor anterioare denticulată. Fruntea este lipsită de o bordură vizibilă............................................................................................2 -.Tibiile anterioare au marginea externă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
poate fi mai mică la freezarea rapidă); * scurtarea perioadei de maturare (pentru că vâscozitatea este redusă, încorporarea de aer este mai puțin dependentă de caracterul mixului); * sunt necesare cantități reduse de aromatizanți (cristalele mici de gheață se topesc rapid în cavitatea bucală, iar aroma este bine evidențiată); * înghețata este mai catifelată (predomină cristalele mici de gheață, care sunt și mai uniform repartizate); * se evită structura nisipoasă a înghețatei (freezarea rapidă conduce la formarea cristalelor mici de lactoză); * se îmbunătățește randamentul în produs
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
radiației) polarizate de către soluția de analizat. Fig. 7 Iluminarea câmpului lunetei în funcție de prezența componentei optic active 201 Identificarea și dozarea nitraților și nitriților Nitrații devin toxici pentru om atunci când sunt reduși la nitriți. Această transformare are loc atât în cavitatea bucală sub acțiunea enzimelor din salivă, la un pH acid, cât și în stomac unde se formează nitrozamine cancerigene (R1R2N-N=O). Acestea transformă hemoglobina (complex Fe3+) în methemoglobină (complex Fe2+) care fixează CO în locul oxigenului. Conținutul ridicat de nitrați din alimentație
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
glucide, o saponină, un principiu estrogenic și un fitoncid cu acțiune bactericidă, activ contra bacilului Koch. Frunzele se utilizează sub formă de infuzie (5%), decoct sau extract fluid, ca antinevralgic, hipoglicemiant, coleretic. Pentru acțiunea antispastică se folosește extern, în loțiuni bucale și gargarisme. Uleiul volatil are acțiune antibacteriană și antifungică; în cantități mari se folosește pentru conservarea cărnii. Particularități și cerințe biologice Jaleșul este o specie perenă, care se menține în cultură 5-6 ani. În primul an de vegetație ritmul de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
principii active din frunze, extractele din această plantă au proprietăți coleretice, carminative, antispastice, ușor hipoglicemiante, astringente și antisudorifice. Se utilizează ca eupeptic-amar, stimulent în dispepsii și atonii gastro-intestinale, colagog și în disfuncții ovariene. Frunzele de jaleș au utilizări în afecțiuni bucale (gingivite, stomatite); mai sunt utilizate în afecțiuni ale căilor respiratorii superioare și ca antidiareic. Uleiul volatil ca atare este foarte toxic; are utilizări în industria cosmetică și în parfumerie. III. MATERIAL ȘI METODE DE LUCRU III. 1. Materialul și metodele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în plus un efect dezodorizant și hemostatic, la care se adaugă efectul de efervescență care ajută la eliminarea sfacelurilor din plăgile anfractuoase, cu țesuturi necrotice. În afara utilizării sale în plăgi, apa oxigenată se mai poate folosi în spălături ale cavității bucale, auriculare și nazale. 1.3.2.5. Acizii Acidul boric este un antiseptic bacteriostatic folosit în chirurgie, urologie și oftalmologie. Sub formă de pulbere mai este utilizat pentru tratarea plăgilor infectate cu bacil piocianic. 1.3.2.6. Alcoolii Alcoolul
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]