2,036 matches
-
38 Keith Hitchins, op.cit., p. 302-304. 39 Ion Agrigoroaiei, op.cit., p. 20. 40 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura..., p. 61. 35 manifestul împăratului de federalizare a imperiului, care menținea Transilvania în cadrul Ungariei s-au opus Corpul voluntarilor transilvăneni și bucovineni și Comitetul Național al Românilor Emigrați din Austro-Ungaria, aflate la Iași, care în declarațiile lor se proclamau pentru unirea teritoriilor românești cu Țara41. Un moment deosebit în ampla ridicare a românilor din toamna anului 1918 l-a constituit formarea, la
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
mergem pe linie călinesciană, să încercăm interpretarea fenomenului vechi literar românesc din perspectivă estetică" / Grigore Ilisei în dialog cu Elvira Sorohan. În: Cronica veche (Iași), 4, aug. 2014, nr. 8, p. 10-11. SOROHAN, Elvira. O originală monografie a unui sat bucovinean. În: Convorbiri literare, 148, iun. 2014, nr. 6, p. 36-38. Constantin Hrehor. Grănicești. Un sat sub pecete domnească. SOROHAN, Elvira. Mai bine mai tîrziu decît niciodată. În: Convorbiri literare, 149, apr. 2015, nr. 4, p. 52-55. I. Oprișan. Asaltul cetății
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
teorie literară: index bibliografic adnotat (1952-1981). București: Biblioteca Centrală Universitară, 1983, ref. 102, 503, 730, 2240. GAVRILESCU; Lidia; PRICOPE, Veronica. Viața românească: 1971-1985: indice bibliografic. Iași: Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", 1992, ref. 4374. MERCHEȘ, Dorina. Convorbiri literare: 1972-1989. Pagini bucovinene: 1982-1989: indice bibliografic. Vol. 1-3. Iași: Biblioteca Centrală Universitară "Mihai Eminescu", 1999, ref . 8790, 10.637, 10.736, 10.747, 10.748, 11.072, 11.073, 11.074, 11.152, 11.325, 11.541, 11.960, 12.828, 13.599
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Banatului timișan trăiește cu banii din băile de la Oravița, Sasca și Moldova <Nouă>, precum toată Styria și Carinthia"18 trăiește din minele cele mari și fabricile de fier ale acestor țări. Din zone mai apropiate, cita disponibilitățile metalifere ale subsolului bucovinean, unde exploatările miniere de la Iacobeni, Pojorâta și Cârlibaba realizaseră potrivit informaților sale în anul 1840, "o producție de 12.000 cântare (sau 528.000 ocale) de fier, 1.200 cântare (respectiv 52.800 ocale) aramă, 11 cântare (484 ocale) argint
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
Regie de film și TV, pe care o absolvă în 1978. Lucrează ca regizor la Studioul Sahia Film și la TVR. Filmografie (selectivă) • Bolți de ospeție (1980), Premiul ACIN, 1980 • Ioane, cum e la construcții? (1983), Premiul ACIN, 1983 • Virtuți bucovinene (1983), selectat la Festivalul filmului turistic, Karlovy Vary, 1983 • Panc (1990), Premiul UCIN, 1990 • Festivalul Dinu Lipatti (1992) • Poveste despre lemn (1994) • Casa cea mare (1998) • Școala de vise (2003) • Frații Manakia (2003) • Cuvinte din bătrâni (2004). Documentarul este o
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
senatorul Cantilli a afirmat că „(...) a mai continua cu această politică externă incoerentă și echivocă, ar însemna să acoperim cu o criminală lașitate tragedia ce se desfășoară dincolo de Carpați, a cărei eroi, în formă de martiri, sunt românii ardeleni și bucovineni”. Făcând trimitere directă la marile afaceri cu cereale din perioada neutralității, spre sfârșitul intervenției sale, parlamentarul băcăuan a acuzat conducerea guvernului de faptul că, „în timp ce în Ardealul pustiit românii mor de foame, (...) iar în comuna Dej 14 mame s-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai departe cu încercarea umanitară de a zădărnici planurile criminale ale rușilor referitoare la problema repatriaților, colonelul-magistrat Hagi Stoica semna la data de 6 noiembrie 1944 o telegramă-fulger în care îi sfătuia pe prefecții din țară astfel: „Refugiații basarabeni și bucovineni nu sunt obligați (subl.ns.) să se înscrie pentru repatriere putând să se stabilească liberi în țară”. Imediat, prefectul județului Fălciu de la acea dată, Dumitru Florescu, trimisese Poliției și Legiunii de Jandarmi o copie după această telegramă pentru conformitate. Cei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Meer (Hotin. Acest evreu orfan fusese repatriat din Transnistria la Orfelinatul din Huși, str. Ștefan cel Mare, conform Ordinului 218.838/20 ianuarie 1944. Acum, dorea reîntoarcerea în URSS). Și orfana Reinstein Bertha, născută în 1928 dorea repatrierea în orașul bucovinean Cernăuți. Ambii adolescenți evrei dețineau adeverințe eliberate de Legiunea de Jandarmi Moghilev, din Transnistria. Cu mare satisfacție, cei doi se declaraseră a fi „cetățeni sovietici”. d. Refugiați care, după ce s-au fript o dată în borșul stalinist, suflau și-n chișleag
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
muncă” la o dată neprecizată a anului 1940, stabilindu-se pe strada Anastase Panu, la un han. De lucru găsise la CFR. Femeia Haisuc Irina, se declarase a fi „de cetățenie română” și se născuse la 27 februarie 1900 în satul bucovinean Tărăseni. Venise în țară în cursul lunii aprilie a anului 1944 (deci, sigur se refugiase din calea războiului) și se stabilise în comuna Deleni, jud. Mehedinți. Opinăm că fugise din acest județ și se stabilise la Bârlad, unde a fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
cât și mai noii polițiști angajați după criteriul pumnului mare și al creierului mic, i-au susținut din răsputeri pe ocupanții ruși în misiunea lor trasată de Stalin însuși, de a-i căuta, prinde și aresta pe basarabenii și nord bucovinenii ascunși prin toate colțurile posibile numai pentru a nu mai da vreodată ochii cu „sovietele” sătești sau cu bandiții angajați în miliție ce îi așteptau pe celălalt mal al Prutului cu nările fremătând a sânge uman proaspăt. Dintr-o „Notă
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
aceea de spion, trădător, marionetă în slujba unei femei ce stăpânește ca nimeni altcineva arta manipulării. Schimbarea nu se face brusc și scriitorul înțelege să nu forțeze linia parcursului său "descendent". Psihologul Slavici nu e dominat de moralistul Slavici. Tânărul bucovinean e pus adeseori față în față cu convingerile de ieri: Palea-și aducea aminte de timpul, când tot cam așa vedea și el lucrurile și se simțea umilit, călcat în picioare, stătea rușinat în fața madamei Olga, nu îndrăznea nici să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tinerețea spirituală, dorința de căutare a noului, soluții originale în problematica cercetării științifice, prin scrierea și publicarea în continuare de cărți și tratate științifice, care reprezintă o contribuție remarcabilă la dezvoltarea agriculturii în general și cu totul special a agriculturii bucovinene. La final doresc să vă adresez alese felicitări și sincere sentimente de gratitudine, respect și prețuire, împreună cu mulțumirile ce vi se cuvin pentru tot efortul pe care l-ați depus în întreaga activitate desfășurată în cadrul unității SCA Suceava. Dr. ing.
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
un colectiv bun de cercetători, care au desfășurat o muncă de cercetare științifică prestigioasă (TUNARII DE LA SUCEAVA, așa cum ne-a numit domnul Cristian Heraă. Deși provine dintru-un județ vecin (Botoșaniă, s-a acomodat foarte bine la stilul de viață bucovinean, unde cu perseverență, pasiune și patriotism a ridicat prestigiul stațiunii la rangul unităților fruntașe ale Academiei de Științe Agricole și Silvice din țară. În timpul directoratului său, de peste 30 de ani, s-a construit sediul stațiunii, s-au organizat patru ferme
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
fiindcă veneau de undeva dintr-un ținut de câmpie, cândva pe la sfârșitul secolului al XVII-lea. Despre locul de unde o fi venit nu se știe sigur. Unii spun că ar fi venit din părțile Dejului, alții că ar fi fost bucovinean sau moldovean. Locul lui de proveniență este căutat și În Basarabia. Oricum, de prea mult bine nu a venit el aici dintr-un ținut de câmpie, unde viața este totuși mai ușoară. Dacă venea din Podișul Transilvaniei, a luat calea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
ziua de astăzi nu mai stă nimeni la îndoială cum că literatura modernă trebuie să se întemeieze pe cea poporană, scoțînd la lumină toate comorile cele mari, bogate și frumoase ale literaturii poporane pentru ridicarea edificiului literaturei moderne”. Cartea preotului bucovinean apărea la Cernăuți, autorul avînd grijă să precizeze pe pagina de titlu: „Membru al Academiei Române”. În aceeași vreme, cernăuțeanul Dimitrie Dan publica lucrarea Din toponimia românească, de data asta în capitala țării (București, „Socec”, 1896). Peste tot, se trezise la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
oală cu apă, mulți holerici înzdrăvenindu-se după ce băuseră acea zeamă. Alții îi scăldau în zeamă pe bolnavi, care îndată se și vindecau. Holericii mai erau scăldați într-o fiertură de viță de mure, bostan, castraveți, împreună cu buruiana holerii. Românii bucovineni erau de părere că, în 1848, când holera a bântuit foarte tare, "numai cu zeamă din spinul acesta [oamenii] au scăpat de moarte". Folcloristul S. Fl. Marian mai semnalează și opinia că, "în timp de holeră, e bine să afumi
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Obcinile Bucovinei. Toponimul are la bază apelativul slav buk, „fag“, la care se adaugă sufixul compus -ovina < ov + ina, rezultînd bucovina, „pădure de fag“ (așa cum confirmă ucr. bukovyna, „pădure de fag, făget“). Cunoscînd originea numelui provinciei, un grup de tineri bucovineni, între care Ciprian Porumbescu, au înființat o societate culturală numită, cu un termen apropiat semantic, Arboroasa. Și alte regiuni romînești mai extinse ori mai restrînse poartă nume formate de la cuvinte referitoare la acoperirea vegetală: Moldova (o variantă etimologică), Țara Lăpușului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
într-o limbă pe care n-o cunoșteam și i-am citit locotenentului care murea cu o lumină pe chip pe care n-o mai văzusem decât pe frontul din Rusia la soldații ce-și dădeau sufletul în mâinile călugărului bucovinean, Această descoperire mi-a schimbat viața, în acel moment m-am hotărât să mă fac preot, după război am făcut teologia și m-am întors aici și-am reînviat viața de obște, călugării fuseseră omorâți la un atac banditesc, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
mai era cu brânză de oi si ceapă verde... Mult mai bună decât acasă, unde o împărțeam doar cu Gelucu, fratele meu. Eh, vremuri duse! Amintirea lor e, însă, tot mai pregnantă, deși trece timpul. Acolo, în satul dintre dealurile bucovinene, am prins drag de muzica populară, pe care o ascultau oamenii adunați ciorchine pe la porți, doar în zile de sărbătoare, când se întorceau de la biserică. Dar ploaia? Era parcă o chemare acel ceva care te făcea să nu te ferești
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
țăranilor care veniseră la târg în zi de sărbătoare. Caii se odihneau lângă ele cu fân proaspat la bot. În căruțe erau de toate, de la brânză, până la mere, pere văratice, cu care femeile, îmbracate în cătrință și ie, frumosul strai bucovinean, îndemnau trecătorii: - Hai la brânză bună! Hai la mere murate...! Era o priveliște incadrată de un zumzet continuu și o paletă de culoare de care mi-e tare dor, pe care nu am mai văzut-o de peste 30 de ani
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
el, aspre vorbe, ce păreau nemțești: Die Totten reiten schnell 1... Adică: morții sunt repede uitați! îl auzi Nicanor pe Iuga, cumnatul lui, cel semeț la boi, cu înfocate sprâncene și mustăți și invalid din bătăliile pentru eliberarea faimosului oraș bucovinean, Cernăuți. Rupe-ți-ai limba, afurisit de Friț! îl ocărî, în gând, Nicanor pe Iuga, cumnatu-său, mânios că, neauzindu-l venind prin iarba dimineții, se speriase de sunetul glasului său aspru, tresărind ca sub plesnet de șrapnel. Iuga, din neamul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cu cruce neagră în chenar alb și infanteria română, ținându-se după Armata Roșie (cea iute de picior, mai ales, când o rupe la fugă), se afundau tot mai mult în nesfârșita stepă rusească, trenul sanitar, cu răniții de pe frontul bucovinean, se îndepărta, rulând pe drum de fier, tot mai spre Vest. Zilele lui septembrie, al primului an de război, au fost în număr de treizeci, când Iuga a deschis ochii, pe un pat nemțesc de spital, între alți răniți, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
dreptunghi de carton cu un slogan promoțional cu totul neobișnuit în trecuta orânduire: usturoi de la Mărăția, întărește inima și bărbăția! După broboada comerciantei destul de tinere, o identifică a fi de pe Valea Siretului, din fâșia unde se avântă în competiție cultivatorii bucovineni de varză cu iubitorii de usturoi din Câmpurile Jijiei. Sesizându-i privirea aparent interesată, țăranca tinerică îi întinse o cunună de usturoi roșu: Poftiți, domnule, luați de la mine usturoi proaspăt! Tocmai acum vin de la gară. Poate-mi faceți, dumneavoastră, pocinogul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și În mediul rural, care În acele vremuri constituia habitatul natural al populației românești, sporul natural, deși pozitiv este mai mic decât al alogenilor. Însăși structura tineretului studios era net În defavoarea tineretului românesc, Îndeosebi În orașele transilvane, moldave, basarabene și bucovinene. Statisticile vremii sunt tulburătoare sub aspect demografic pentru că au scos pentru prima dată În evidență drama românilor din provinciile ocupate, supuse de-a lungul timpului unui proces sistematic de deznaționalizare (Basarabia, Bucovina, Transilvania) la care se adăuga migrația a sute
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a ajuns la mănăstirea Noul Neamț din Basarabia. Moldova a produs, în secolul al XVI-lea, și copia descoperită la mănăstirea Agapia, cuprinzând o versiune completă a cărții (cu trăsături ale redacției ruso-ucrainene) și textul întocmit într-una din mănăstirile bucovinene și semnalat de Ioan Iuffu în 1963. Varlaam și Ioasaf se afla între textele citite și în Țara Românească, de vreme ce autorul Învățăturilor lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie preia în scrierea sa cele mai semnificative parabole din „romanul” ascetic
VARLAAM SI IOASAF. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290432_a_291761]