924 matches
-
comporta Sampath urât tocmai când veneau în vizită oameni importanți? Dar polițistul clătină înțelegător din cap. — Astfel de oameni nu fac parte din lumea asta și deci e normal ca uneori să se detașeze. Sampath deschise un ochi, ca o bufniță, ca să poată păstra distanța, în timp ce se alătura discuției aceleia interesante despre separarea care tocmai se derula: — Dacă ții nemișcată apa murdară pe care o torni, mizeria se va așeza curând pe fund. Dacă strecori laptele, smântâna se va ridica la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
A fost o vreme când ar fi fost o problemă, dar nu mai era cazul acum. Se lăsă pe spate în scaun și se uită la mine prin ochelarii cu rame din sârmă. Avea privirea largă, goală ca a unei bufnițe. Nu era foarte liniștitoare. Ceilalți doctori îmi spuseseră că el era ultima mea șansă, acest ungur în costumul lui cambrat cu două rânduri de nasturi, care amintea de după-amiezile lungi pierdute în cafenelele de pe bulevard și de orele languroase petrecute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Dacă Harry uita vreodată asta, eu eram acolo ca să îi reamintesc. Eram mai mult decât imaginea firmei. Ce idee ați avut? —Să construim o casă mai mare la același preț. Și nu reducând calitatea. Și cum faceți asta? Ochii de bufniță mă priviră cu interes. Avea respectul secret al intelectualului pentru cunoașterea practică. —A fost simplu, i-am răspuns. După cum am spus, a fost atât de simplu, încât am fost uimit că nu se mai gândise nimeni altcineva la asta. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
Cum îl justifici? Am scos o batistă din buzunar ca să îmi șterg transpirația care mi se adunase pe buza de sus. Aveam nevoie de spațiu ca să îmi întind picioarele. Încă se mai uita fix la mine, cu acea privire de bufniță, dar eu nu mă puteam uita la el. Privirea mea ricoșa prin cameră, căutând ceva de care să se agațe. Simțeam cum funiile Burghezilor din Calais se strângeau în jurul gâtului meu. Atunci am văzut-o. Stătea pe raftul unei biblioteci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
în sud? l-am întrebat în timp ce răsfoia notițele pe care le scrisese despre mine, cu ani în urmă. —Mmmm, a fost singurul lui răspuns. Închise dosarul, se lăsă pe spate în scaun, mă fixă peste birou cu acea privire de bufniță și mă întrebă ce mă adusese înapoi. Mă hotărâsem. De data asta îi voi spune adevărul. Nu era cineva pe care trebuia să îl protejez. Îi voi spune totul, sau aproape tot. Era ceva ce nu îmi permiteam să mărturisesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
îngrijorată din cauză că nici un personaj nobil nu intra în politică, că existau copii care mureau de foame, că balenele mureau și că poezia era deja îngropată. Alice petrecea ore întregi închisă în dormitorul ei, plângând din cauza situației în care se aflau bufnițele, scriind depeșe înflăcărate unor senatori sau eseuri erudite care generau rânjete din partea colegilor de clasă și note de zece din partea profesorilor. Alice nu mânca niciodată la cantina școlii - scaunele până atunci goale se ocupau instantaneu la apariția ei - ci-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
spus el. Haide ! Nu mai e mult s-a dovedit a fi aproape încă un kilometru, până la marginea dealului. Acolo Jina n-a văzut nimic în afară de un pin galben, al cărui trunchi era uscat și se transformase în casă pentru bufnițe. Și cerul nesfârșit. Zach a ocolit copacul și a luat-o în jos, pe-o cărare înfiorător de abruptă. Jina l-a urmat cu trupul contorsionat într-o parte: cu o mână se agăța de solul sfărâmicios de deasupra, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
s-a dezechilibrat și s-a sprijinit de-un arbore, dar coaja pinului s-a desfăcut de trunchi la atingerea degetelor ei - era moale și umedă. Alice a auzit un bubuit, un mârâit prelung și, de deasupra capului ei, o bufniță și-a luat zborul. Până și transpirația de pe spatele femeii avea un traseu sinuos, aluneca acum spre dreapta, acum spre stânga. Și totuși, scriitoarea a urmat foșnetul și-ar fi putut să jure că și-a auzit din nou numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
în beznă, îți trebuie mai mult timp. A ajuns pe un pisc fals și-a văzut coborârea în canion, începutul unei cărări înguste și foarte unduitoare. Când și-a dat seama de înclinația pantei, Jina a fluierat surprinsă; ceva - o bufniță, a sperat ea - i-a răspuns când femeia a început coborârea. Măcar fumul se risipise; cerul arăta ca un tablou de Pollock - spuzit de stele. După o jumătate de oră de urcat pe o pantă abruptă, cărarea a redevenit orizontală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
sudeze. Zgomotele produse de om îi răneau urechile; chiar și cele mai blânde șoapte ale lui Pearl îl dureau. Săptămâni întregi, Zach a zăcut lângă fereastra deschisă și s-a concentrat numai asupra ciripitului gaițelor albastre, asupra întrebărilor nesfârșite ale bufnițelor iernatice și asupra boncăluitului elanilor migratori. Zach a crezut că moartea avea să fie o toamnă eternă - totul cade, totul se risipește și putrezește - dar, în loc de asta, s-a trezit c-a venit iarna. Zăpada căzută până în fața ușii avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
bezna nopții, împresurat de-atâția munți, i-a fost teamă ca nu cumva să greșească și să se orienteze către vest. Vocea lui avea intensitatea unei șoapte pe care femeia din cabană avea s-o confunde cu sunetele scoase de bufnițe. Allahu Akbar, a rostit Ahmad. Allahu Akbar. Allahu Akbar. Allahu Akbar. Dumnezeu e mare. Dumnezeu e mare. Dumnezeu e mare. Jina și-a tras genunchii la piept. Zach a călcat peste locul nașterii unui pârâu, fără să-și dea seamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
au cunoscut întâmplător, prin internet, și au început o lungă corespondență electronică. După aproape trei ani au hotărât să și publice mesajele schimbate între ele... Să le publice sub forma unei cărți, căreia i-au pus un titlu enigmatic: Libertățile bufniței (prefață de Eugen Dorcescu, Eubeea, Timișoara, 2002). Nina Ceranu este prozatoare și lucrează la o editură. Ana Chelariu, deși stabilită în Statele Unite, se ocupă în continuare de studierea folclorului românesc. Nu este vorba chiar de Virginia Woolf și Simone de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și privea, fiindcă - acum sunt sigur - era noapte atunci când a început el să caute vila, o fereastră luminată la mansardă; a așteptat zadarnic să apară în lumină profilul atât de familiar rumegându-și încontinuu suferința. Nici o mișcare în spatele perdelei. Nici o bufniță care să strige. Nici o privighetoare nu-i împărtășea suferința. Așa se termina filmul. Am luat-o la fugă pe deal în jos. Tot alte mașini și camioane, iar de la Innsbruck chiar o motocicletă, m-au purtat pe mine și suferința
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Uiiu, uiiu!... Popa știa cine l-a strigat. Era una de-a lui Beșleagă, urâta satului. O femeie planturoasă, de vreo patruzeci de ani, cu o față plină de urme de bube, un nas coroiat și cu ochi ca de bufniță. Că, de, Dumnezeu nu le-a lăsat pe toate urmașele Evei la fel de frumoase. Cred că o știi, că ți-a fost elevă. - Cum să nu mi-o aduc aminte? Când am predat lecția „La Broșteni”, fragment din „Amintiri din copilărie
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
molii, pielea chipului îi era ca mâncată de rugină, ochii ciorchini de tăuni și de viespi i se uscaseră, iar dinții îi căzuseră în țărână. Gura îi rămăsese căscată într-un strigăt mut, a cărui frecvență era percepută numai de bufnițe și de lilieci care se izbeau de case și copaci, fiindu-le dereglat simțul de orientare în spațiu. Din timp în timp, câte un poteraș, care pierdea la sorți trăgând paiul cel scurt, își apropia cu precauție urechea de gura
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
scenă intră cățelul de care se sprijină Pinocchio care are un nas măricel. El cade imediat pe canapea/scaun. Zâna:(bate din palme de trei ori și strigă)Să intre doctorii ! Doctorii vin fuga unul după altul: un corb, o bufniță, un greier-vorbitor, toți îmbrăcați în halate. Zâna: Aș dori să aflu de la dumneavoastră dacă acest nefericit prichindel este mort sau mai trăiește! Doctorul-corb: (îi ia pulsul lui Pinocchio, îi pipăie nasul și degetul mic) După părerea mea, prichindelul e mort
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
Cora lua o maimuțică de pluș dintr-un coș plin cu animale ... dar era atât de singură în căruciorul de cumpărături. Așa că alegea și o girafă cu blăniță ca să-i țină companie. Apoi un elefant de pluș. Un hipopotam. O bufniță. La un moment dat, erau mai multe animale în căruciorul ei decât în coș. Iar animalele rămase acolo aveau ba un ochi lipsă, ba o ureche zdrențuită, ba o cusătură pleznită. Umplutura dădea pe dinafară. Ăstea erau animale pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
montagne russe din lume, sentiment care a lăsat-o goală pe dinăuntru. Doar un tub de piele cu găuri strâmte la fiecare capăt. Un obiect. Trigrișorii ăia jegoși, din care curgeau ațele. Renii de pluș striviți. Ursuleții panda ferfenițiți, micile bufnițe pătate, și Betty Suflătoarea, toate i-au umplut apartamentul. Un alt soi de încăpere pentru probe. Asta fac oamenii... Cora, săraca de ea. Acum încearcă să le taie limba unora. Să-i infecteze cu paraziți. Să obstrucționeze justiția. Fură din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1877_a_3202]
-
cugetul său, am înțeles că Viața cu Moartea una sunt, cum îngemănate sunt unghia și carnea, apa și setea, lumina și întunericul, sau cum să mai zic eu? însă toți ne-am înfiorat că din bezna cea grea, ne pândește bufnița primejdiei, cu ochii ei multvăzători în Necunoscut Cum am putut, am mers la camera sondei, unde ne-am cățărat, șiroind de apă și clănțănind din dinți, pe schele salvatoare și am început să ne facem fel de fel de planuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
A râs Profetul de îngrijorarea și de frica celui cu straie tărcate. Râdea și Iov, făcându-i semn din cap, a tăgadă: Mănâncă fără grijă, pe săturatelea, că asta nu e Koșon! Pe urmă, târziu, foarte târziu, când adormise și bufnița bătrână, care ședea cu chirie în scorbura veche a nucului din partea de la Miazănoapte, Vartolomei își petrecu oaspeții, mânându-i din urmă, cu o cană de vin, umplută pentru a nu știu câta oară, pe care o ducea cu grijă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și i-a adunat. Actorul, Caravella, un pianist după ureche, trei cartofori, Căutătorul de aur și cine se mai nimerește, numai scursori. Cloaca aia împuțită are nevoie de un filozof; de un blazon pe care alături de sexul Caravellei să stea bufnița Minervei! Am pierdut partida, dar pe alt teren. Chiar dacă - până la urmă - unul dintre iepuri va sfâșia un lup alb, asta nu va mai însemna nimic. Am scăpat din vedere lucruri mai la îndemână. Sunt singur. Actorul - chiar adăpostit de Darling
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
comporta Sampath urât tocmai când veneau în vizită oameni importanți? Dar polițistul clătină înțelegător din cap. — Astfel de oameni nu fac parte din lumea asta și deci e normal ca uneori să se detașeze. Sampath deschise un ochi, ca o bufniță, ca să poată păstra distanța, în timp ce se alătura discuției aceleia interesante despre separarea care tocmai se derula: — Dacă ții nemișcată apa murdară pe care o torni, mizeria se va așeza curând pe fund. Dacă strecori laptele, smântâna se va ridica la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
gheruțele într-un colț și dispare în corola castanului. -Dar ce-or face cu hârtia? - se întreabă Riana, urmărind treptele înalte ale crengilor groase. Doar veverițele nu citesc, nu umblă la grădiniță, nici la școală. A, știu! Am auzit că bufnița e foarte deșteaptă, știe și citi că doar are ochelari... va striga de câteva ori: Huhuhu! și toate vietățile din castan se vor aduna pe creanga lui, cioara, păsărica, viermișorii, veverița, să asculte poezia mea. Și vor avea și ele
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
tare și se vor produce incendii uriașe în pădurea Amazoniană, care va conduce la efecte catastrofale. -Se vor arde vegetațiile, iar pământul va deveni arid.Mările și oceanele vor inunda suprafețe însemnate din America de Nord, Europa, Asia. -Am auzit la conferința bufnițelor că în cazul în care temperatura globului va crește cu 3 grade, cum zic oamenii de știință, viața pe glob se va schimba radical, va fi o altă Terră! Spre norocul nostru, cercetătorii au început testările pentru prevenirea fenomenelor neplăcute
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
întâlnire a Marii Loji Masonice. Primul punct pe ordinea de zi în dimineața aceea era aprobarea de către Reichsführer a planurilor pentru dezvoltarea turnului nordic lăsat în paragină. Acestea au fost prezentate de către Landbaumeister Bartels, un omuleț gras, cu aspect de bufniță, care stătea între Weisthor și Rahn. Weisthor însuși părea nervos și era foarte limpede că simțea lipsa cocainei lui. Când Reichsführer-ul i-a cerut părerea despre planuri, Weisthor și-a bâlbâit răspunsul: — În... ăăă... în termen de... ăăă... importanță a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]