893 matches
-
merge la băut cu ei dar nu eram “fălos” ci, pur și simplu, mă dăruiam și ne dăruiam școlii și familiei și, în definitiv, munceam pentru obște. * Dar să revenim la gard. Spre sfârșitul lunii mai orzul era strâns (în Bugeac recoltarea păioaselor se făcea foarte devreme), s-a recepționat ce era de recepționat și căruțele însoțite de delegații comitetului sătesc au mers la Ismail unde s-a predat orzul iar cu banii încasați s-a mers la depozitul de cherestea
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Astra”, în care publică versuri, articole, folclor. În 1934 se afla la Galați, ca inspector școlar al județului Cahul. Concomitent cu munca pedagogică, a desfășurat o intensă activitate literar-publicistică în ziarul „Graiul satelor”, editat pe cont propriu, și în revista „Bugeacul” din Bolgrad. H. a debutat editorial cu placheta Săbii și epave (1935). Este un creator romantic de tablouri pitorești și de subiecte insolite. Ritmul rămâne domol, tradițional, imaginile având oarecare noutate și prospețime. SCRIERI: Săbii și epave, Galați, 1935. Culegeri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287445_a_288774]
-
fost dus la bun sfârșit, datorită dispariției premature dintre noi a lui Alexandru Gonța. Părerea românilor de astăzi despre tătari oscilează între două aprecieri contradictorii: pe de o parte, ei văd în tătari pe unii locuitori pașnici din Dobrogea și Bugeac, muncitori, cinstiți și curați; pe de altă parte, pe tătarii de altă dată, „câinii de tătari”, șireți, sperjuri și cruzi, barbarii care au trecut țara prin foc și sabie, omorând pentru plăcerea de a omori. Adevărul este că, în ciuda pustiirilor
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
deși toate au venit cu intenții de cucerire. Neputința lor se explică, în mare parte, prin lipsa unei conduceri centrale de organizare politică, dar mai ales din cauză că stepele de la nordul Mării Negre, din gurile Niprului, Atelkuz și cele de pe stânga Dunării, Bugeac, Bărăgan, Burnas și Oltenia, pe care și-au așezat taberele, fiind în drum spre sudul Europei, au fost încălcate de năvălitorii următori ori pustiite în lupte de oștile bizantine. S-au salvat numai parte din slavii și bulgarii care au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Turcului până la Orhei, devenit mai târziu, în secolul al XIV-lea, o trainică așezare tătărască a unui han. De acolo, pe Nistru în jos, pe drumul tătăresc de la Soci, de pe Bâc, spre Tighina și după ce au cercetat ținuturile brodnicilor din Bugeac de la gurile Dunării, s-a îndreptat pe acela denumit al „păgânilor tătari” de la Drăgănești și Sivița și peste Vadul lui Isac de pe Prut. Unele bulucuri din aceste coloane s-au avântat în zona subcarpatică în regiunea Câmpulungului Moldovenesc până la Moldovița-Herăstrău
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Țara Românească și sudul Transilvaniei sunt: corpul lui Budjek, pornit de la Camenița, a trecut Nistrul la Hotin și de aici a mers pe valea Răutului spre Nistru, Bâc și Botna cu o coloană, apoi în jos spre ținutul brodnicilor din Bugeac. De aici, a pornit spre Episcopia Cumanilor, unde s-a întâlnit cu cealaltă coloană, care a venit, pe Ciuhur în jos, apoi pe stânga Prutului până la Vadul Țuțorei. Acolo, traversând Prutul pe dreapta lui, a coborât pe valea râului până la
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de turci din sud-est și de tătari dinspre nord și apus. Ștefan cel Mare, care se afla cu oastea sa la Oblucița, ori nu se aștepta la un atac din partea lui Mengli-Ghirai, ori nu a mai putut interveni în stepa Bugeacului, fără a se fi expus unei lovituri din flanc și spate, dată de către Baiazid al II-lea. Asediate de pe mare și de pe uscat de turcii străjuiți de tătari, cetățile au căzut repede. Informațiile izvoarelor, cu privire la numărul tătarilor, care au încălcat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Marta Timofeev - Suceava (ruși și ucraineni), I. Seleanu (evrei), C. Doca - Galați (greci), M. Isar - Constanța (turci și tătari), V. Popa (lipoveni). Au mai vorbit despre situația românilordin afara țării: I. Grămadă (Bucovina), I. Soroceanu (Hotin), F. Nenov, N. Păruș (Bugeac), C. Guja (Basarabia), T. Tabușnic și N. Pogolșa (Transnistria), N. Serdaru (Transnistria Ucraineană), Ștefania Isac (transcarpatia), Zamfira Mihail (Siberia), V. Macarie (Letonia), O. Căpățână (Ungaria), Al. Andronic (Slovacia), T. Cantemir și Doina Azoicăi (istroromâni), V. Diaconu (Albania), C. S. Timoc
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Aspecte din viața Culturală a Bucovinei, Înv. Claudia Hotineanu: Pentru dreptul la Învățătură a românilor din nordul Bucovinei (Cernăuți), D. J. Soroceanu (Suceava). Românitatea Ținutului Hotin, F. Nenov: Liceul „Central” din orașul Bolgrad promotor al culturii și armoniei interetnice În Bugeac; Prof. C. Guja (Iași): Stabilitatea elementului etnic românesc Într-o zonă nistriană a Basarabiei; Prof. N. Pogolșa (Chișinău Tiraspol): Învățământul În limba română În Transnistria, E. Serdaru (Suceava): Transnistria de Nord; Prof. Ștefania Isac (MuncacsUjgorod): Românii din Transcarpatia; Dr. Zamfira
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Nechifor și prof. Ion Raducea au reprezentat societatea noastră la simpozionul organizat la Timișoara de Societatea Culturală "Astra Română pentru Banat și Porțile de Fier" . Au susținut comunicări prof. Ion Nechifor "Românii din Istria" și prof. Ion Raducea "Românii din Bugeac" . Excursie la Sarmisegetuza . 11 octombrie Dr. Vlad Bejan , Cecilia Oescu și Agnezia Lazar au fost prezenți la ședința inaugurală a jubileului de 75 de ani a bibliotecii județene "Gh. Asachi" din Iași, Director distinsul om de cultură N. Busuioc. 13
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
bazinul Prutului, iar altele în cel al Siretului, lipsit de o arteră mare de comunicație, ținutul Fălciu era și unul dintre cele mai izolate. El a avut o soartă mai crudă decât alte ținuturi, deoarece situarea lui în apropiere de Bugeac (denumire tătărească sau turcească a sudului Basarabiei) încuraja năvălirile tătărești, la fel ca dărnicia pământului; nolens, volens, populația ținutului a trebuit să pună stavilă puternică incursiunilor, realizând în timp consistente pierderi economice și de vieți omenești. Fălciul se învecina în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
contact cu diverse alte grupuri etnice, dintre care unele s-au stabilit aici, fiind asimilate. Ultima populație migratoare a fost reprezentată de tătarii, veniți din Asia în mai multe valuri, dar cei mai numeroși au năvălit în 1241. Stabiliți în Bugeac (nordul Mării Negre), în Hanatul Hoarda de Aur, au întreprins expediții de jaf spre Moldova și Muntenia, ajungând în Ucraina și sudul Poloniei, uneori chiar în Transilvania, până spre sfârșitul secolului al XVIII-lea. Tătarii au produs, neîndoielnic, o perturbare puternică
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
târgului acestuia este acum mai multă”. Dar aceste mărturii cu caracter general nu ajută la înțelegerea etapelor din dezvoltarea orașului. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, când au avut loc ultimele lor năvăliri (pentru că, treptat, vor fi dispersați din zona Bugeac, unde formaseră în Evul Mediu Hoarda de Aur), tătarii au dispărut din istoria românească. Prădăciunile lor asupra zonei Huși au fost înlocuite de cele ale turcilor, rușilor și austriecilor, astfel încât creșterea populației în depresiunea Huși s-a făcut lent, deși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
era loc de popas pentru diferite armate și solii turcești care călătoreau pe Valea Prutului ori se abăteau din drumul de pe Valea Bârladului, peste dealul Dobrina, îndreptându-se spre Prut. Nici pericolul otoman, nici desele incursiuni prădalnice ale tătarilor din Bugeac, ale polonilor și ale cazacilor, și nici instabilitatea politică nu au oprit, în această perioadă lungă de timp, procesul de populare a depresiunii. Satele distruse de năvălitori, ori vremelnic părăsite de populație, erau refăcute, adesea sub alt nume, sau apăreau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Mitrofan, Varlaam, Veniamin Costachi, iar mai târziu, la sfârșitul secolului al XIX-lea, episcopul cărturar Melchisedec Ștefănescu. Din secolul al XVI-lea și până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, când tătarii au fost în cea mai mare parte izgoniți din Bugeac, și mai ales până în 1829, în țările române, popularea depresiunii Huși s-a făcut în condiții grele. Aceasta cu atât mai mult, cu cât târgul Huși era loc de popas pentru diferite armate și solii turcești, care călătoreau pe Valea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fi capturate de la turci. Armata avea asigurată hrana până la Dunăre. Țarul a fost de acord cu părerea generalilor ruși. Părerile lui Dimitrie Cantemir erau prudente, însă nu coincideau cu planul țarului. Având în vedere și numărul mare de tătari din Bugeac, Dimitrie Cantemir propunea ca turcii să fie atacați cu o infanterie numeroasă. Era imprudent - semnala domnul Moldovei - să pornească împotriva tătarilor. După părerea sa, victoria putea fi asigurată numai prin ofensiva întregii armate în direcția Dunării și prin capturarea depozitelor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dimitrie Cantemir a cerut ca soția sa, Casandra, însoțită de vornicul Iordachi Ruset, împreună cu boierii și slujitorii să plece de la Cetățuie spre Oituz, dar mai întâi „să purceadă în gios spre Huși, să zăbovască acolo, până or agiunge moscalii la Bugeac de s-or bate cu turcii”. La 18 iunie, țarul, care avea gradul de general-locotenent, și suita, constituind avangarda, au trecut Nistrul în Moldova. Petru I era conștient de importanța aprovizionării trupelor cu provizii. „În ce privește proviziile, să faceți rost de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numit Podoleni (Padwellia)”. În 1597 a trecut spre Constantinopol, învățatul olandez Georgius Dousa. S-a întors iarna împreună cu solul polon Stanislaus Golski, oprindu-se din nou la Huși (circa 2-3 zile). El remarca faptul că la Huși era vadul spre Bugeac (probabil vadul Albița), unde exista un pod mobil. Despre Moldova și locuitorii săi, ne informează Bernardino Quirini, călugăr franciscan, episcop catolic de Argeș, în provinciile Moldova și Valahia în 1599. Aflat în misiune în Moldova, călugărul considera această provincie „foarte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
animale sălbatice. Vizitând Moldova în 1722, ieromonahul Silvestru stabilea granițele, apoi enumera județele țării, printre care și județul Fălciu, care „Are două târguri mai de seamă: Fălciu și Huși. În acest din urmă există și o episcopie. Se mărginește cu Bugeacul, adică cu acele ținuturi ce au fost luate Principatului Moldovenesc de către turci și tătari. Aici sun numeroase vii”. Interesantă este informația referitoare la existența unei „fabrici de silitră”, în apropiere de movila Răbâia: „La movila numită Răbâia se află o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
polon, contele Mniszech a vizitat Iașul, apoi s-a deplasat de-a lungul Prutului, oprindu-se pentru scurt timp în satul Ghermănești (la circa 20 km de Huși), unde l-au întâmpinat 150 de soldați. A trecut pe lângă Codrii Tigheciului, Bugeac, după care s-a îndreaptat spre Giurcani, Crețești, Oancea, Foltești, Galați, unde a fost primit cu simpatie de ispravnicul Cantacuzino. În 1759 solia polonă condusă de contele Potocki înainta pe Valea Prutului. La 23 octombrie 1759, acești călători au oprit
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
stat la baza înființării ei: după răscoala lui Aron Vodă împotriva turcilor, alături de Mihai Viteazul în cadrul Ligii Sfinte (1595), o parte din ținuturile cuprinse în raialele turcești au fost alipite Moldovei (Chilia, Cetatea Albă, Bender, Ismail și așezările tătarilor în Bugeac), iar populația a trecut sub oblăduirea bisericii din Moldova. Pentru ținuturile extinse, a căror populație crescuse, era necesară o biserică de rang înalt, mai ales că în zonă au fost zidite o biserică (1495) și o curte domnească, ce păstrau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
o anumită libertate de mișcare în politica externă regională; ca „parteneri privilegiați“ ai SUA vom putea pune cu botul pe labe câțiva șmecherași de prin vecini și nu va zice nimeni nimic. Putem intra și în Timoc, și în Bucovina/ Bugeac, că nu va exista nicio rezoluție a Consiliului de Securitate contra noastră, SUA și Franța sunt acolo și ne sunt aliați strategici. Pare exagerat, însă cam pe acolo e adevărul. 5. E totuși o reușită a lui Băsescu, e un
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
în științe filologice. Întors în Basarabia, în 1949 a fost deportat lungă vreme. Pensionat în 1982, s-a sinucis după doi ani. B. a debutat cu versuri în 1932, la revista „Orientări” (Moinești), continuând să colaboreze la „Viața Basarabiei”, „Lumea”, „Bugeacul”, „Însemnări” ș.a. În 1940, și-a adunat poeziile în volumul Invitație la melancolie. Un lirism individualist animă strofele lui B., înseninate numai de amintirea locurilor copilăriei, de „nălucirile visării”, melancolia sa fiind ușor intelectualizată, provocată și întreținută de aluzii și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
circulație, la noi, a unor interpretări mai recente referitoare la Cuvânt despre oastea lui Igor. SCRIERI: Al. Papadopol-Calimah și „Cuvânt despre expediția lui Igor”, Iași, 1939; Invitație la melancolie, Chișinău, 1940. Repere bibliografice: Dragomir Petrescu, Boris Baidan, „Invitație la melancolie”, „Bugeacul”, 1939, 5-7; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 144-145; Mănucă, Perspective, 42-46. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285546_a_286875]
-
Bobână), Chișinău, 1988. Ediții: Artur Gorovei, Folclor și folcloristică, Chișinău, 1990. Culegeri: Ciugur, mugur, mugurele, introd. edit., Chișinău, 1977; Strigături, amintiri și scrisori versificate, introd. edit., Chișinău, 1978 (în colaborare cu Efim Junghietu); Ghicitori, introd. edit., Chișinău, 1980; Folclor din Bugeac, Chișinău, 1982; Frumos e la șezătoare, Chișinău, 1983; Folclor din Nordul Moldovei, Chișinău, 1983; Căutătorii de perle folclorice, Chișinău, 1984 (în colaborare cu Efim Junghietu); Folclor din Stepa Bălților, Chișinău, 1984; Beția strică omenia, Chișinău, 1987 (în colaborare cu Victor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]