1,529 matches
-
având drept consecință înclinarea capului într-o parte (atitudine ceremonioasă), respectiv redoarea cefei. XII - nevul hipoglos - este un nerv motor care inervează musculatura limbii. Afectarea acestui nerv este rară, fiind produsă de tumori localizate în vecinătatea găurii occipitale sau în bulb. Din punct de vedere clinic se produce o pareza a musculaturii linguale de partea afectată (vârful limbii deviază spre partea bolnavă), iar dacă suferința persistă, se va produce atrofia limbii pe jumătatea afectată [1-3]. Motilitatea Mișcările active, voluntare sunt executate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
și ACE cu lidocaină 1%. Atât ACI cât și ACE se disecă până deasupra leziunilor ateromatoase, evidențiate prin palpare. Dacă disecția trebuie prelungită superior la nivelul ACI, trebuie evidențiat și prezervat nervul hipoglos, care încrucișează anterior ACI, imediat superior de bulbul acesteia; lezarea acestui nerv produce devierea ipsilaterală a limbii și dificultăți de deglutiție. Pentru o mobilizare suplimentară spre superior, poate fi necesară chiar mobilizarea și secționarea corpului posterior al mușchiului digastric. După mobilizarea adecvată și încărcarea pe șnur a elementelor
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
și se plasează în ACC, proximal de placă. Îndepărtarea plăcii Planul optimal de EAC se află între straturile intern și medial extern. Punctul terminal proximal se obține prin secționarea plăcii în ACC. Placa se îndepărtează și EAC se continuă în bulbul carotidian. Placa de pe artera carotidă ce se întinde pe o scurtă distanță în ACI poate fi tracționată medial spre originea ACE pentru a obține un punct terminal adecvat. Prin urmare, placa poate fi secționată intrabulbar, astfel încât endarterectomiile ACI și ACE
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
cavitatea diaitală a marelui trohanter femural; - cavități de recepție: fosele orbiculare; - cavități de mărire: sinusurile frontale, maxilare. 3. Găurile și canalele osoase se deschid la suprafața oaselor și pot fi: - aăuri și canale de transmisie: - mai mari: aaura occipitală pentru bulbul rahidian, canalul carotidian pentru artera carotidă internă; - foarte mici: aaura rotundă pentru artera meninaee mijlocie; - aăuri și conducte nutritive: - aăuri de primul ordin: sunt pentru vase; se descriu la nivelul diafizelor oaselor lunai și câtorva oase late; - aăuri de ordinul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
o parte din ei rămân în sol în aceleași locuri până în primăvara următoare. Răspândirea acestui dăunător se face atât prin migrare directă prin mers sau în zbor, cât și prin transportul diferitelor produse agricole: tuberculi de cartof, plante cu pământ, bulbi, rizomi etc. Gândacul din Colorado prezintă paraziți și prădători, care contribuie în unii ani la reducerea populației acestui dăunător. Astfel, ca prădători cu importanță mare se citează Perillus bioculatus L., care consumă până la 400 larve și adulți, precum și Zicroma coerulea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
0 mm lățime (fig. 29 c). În interiorul unei frunze se pot dezvolta până la 8 - 9 larve. La suprafața frunzelor atacate apar pete caracteristice de culoare galbenă. Frunzele încep să se usuce de la vârf spre bază, plantele stagnează în creștere iar bulbii rămân mici. La culturile semincere, producția este diminuată cantitativ și calitativ. Măsuri de prevenire și combatere o Strângerea resturilor de plante rămase în câmp după recoltare pentru reducerea populației de adulți. o Executarea arăturii adânci de toamnă contribuie la distrugerea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de 5 - 12 bucăți. Mai rar, ouăle sunt depuse pe suprafața frunzelor. Incubația durează 4 - 7 zile, fiind influențată de temperatura solului și de precipitații. Imediat după ecloziune, larvele pătrund în țesuturile plantelor, mai ales pe la baza frunzelor, precum și în bulbi, unde rod numeroase galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 25 zile. Larvele mature părăsesc locurile de hrană și migrează în sol, la 3 - 4 cm adâncime, unde își confecționează câte o celulă din pământ, în care se transformă în pupe. Stadiul
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
pupe. Stadiul de pupă durează 8 - 14 zile. Adulții apar în prima jumătate a lunii iunie și dau naștere la generația a II- a. Femelele depun ouăle pe culturile de ceapă însămânțate mai târziu. Larvele care apar, se dezvoltă în bulbii de ceapă în cursul lunilor iulie și august. La maturitate, larvele se transformă în pupe, stadiu în care insecta iernează. În anii cu toamne lungi și călduroase se poate dezvolta și a treia generație, dar larvele nu ajung la maturitate
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Muscidifuras raptor Gir. et Laud., Pachycrepoideus vindemiae Rand., Spalangia cameroni Perk., Spalangia endius Walk. etc. Plante atacate și mod de dăunare. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Larvele din prima generație atacă frunzele și bulbii în curs de formare, iar cele din generația a II-a și a III- a se dezvoltă numai în bulbi, în care se instalează diferite specii de ciuperci, din genul Botrytis, care accelerează putrezirea bulbilor (fig. 32). După distrugerea unui
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunare. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Larvele din prima generație atacă frunzele și bulbii în curs de formare, iar cele din generația a II-a și a III- a se dezvoltă numai în bulbi, în care se instalează diferite specii de ciuperci, din genul Botrytis, care accelerează putrezirea bulbilor (fig. 32). După distrugerea unui bulb, larvele migrează în sol și pot ataca noi plante. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
prima generație atacă frunzele și bulbii în curs de formare, iar cele din generația a II-a și a III- a se dezvoltă numai în bulbi, în care se instalează diferite specii de ciuperci, din genul Botrytis, care accelerează putrezirea bulbilor (fig. 32). După distrugerea unui bulb, larvele migrează în sol și pot ataca noi plante. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă. Pragul economic de dăunare este de sub 8 % plante atacate. Până la 15 % plante atacate se consideră
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în curs de formare, iar cele din generația a II-a și a III- a se dezvoltă numai în bulbi, în care se instalează diferite specii de ciuperci, din genul Botrytis, care accelerează putrezirea bulbilor (fig. 32). După distrugerea unui bulb, larvele migrează în sol și pot ataca noi plante. În urma atacului, frunzele se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă. Pragul economic de dăunare este de sub 8 % plante atacate. Până la 15 % plante atacate se consideră infestare medie, iar peste 15 % infestare
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă usturoiul, ceapa și prazul. Cele mai mari pagube se înregistrează în culturile de usturoi plantat în toamnă. La început, larvele se localizează în regiunea coletului, rozând frunza din mijloc, după care pătrunde în bulbi unde formează galerii. Plantele atacate au frunza centrală îngălbenită și răsucită în spirală, stagnează în dezvoltare, se usucă și pier (fig. 33 e). Bulbii atacați rămân mici și în cele din urmă putrezesc. Măsuri de prevenire și combatere Strângerea și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
La început, larvele se localizează în regiunea coletului, rozând frunza din mijloc, după care pătrunde în bulbi unde formează galerii. Plantele atacate au frunza centrală îngălbenită și răsucită în spirală, stagnează în dezvoltare, se usucă și pier (fig. 33 e). Bulbii atacați rămân mici și în cele din urmă putrezesc. Măsuri de prevenire și combatere Strângerea și distrugerea resturilor de plante rămase după recoltare și efectuarea arăturii de toamnă. Plantarea usturoiului în toamnă în terenuri bine fertilizate pentru obținerea unor plante
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
la apariția în masă a adulților. În regiunile de invazii este necesar să se aplice două tratamente la un interval de 8 - 12 zile. Se vor folosi aceleași insecticide ce au fost specificate la musca cepei - Delia antiqua Meig. Nematodul bulbilor și al tulpinilor - Ditylenchus dipsaci Kuhn., ordinul Tylenchida, familia Tylenchidae Sin: Ditylenchus allii Filipj.; Ditylenchus trifolii Skarb.; Ditylenchus fragariae Kirj.; Anguillula dipsaci Khun.; Anguillula devastratis Kuhn. Răspândire. Este răspândit în multe țări din Europa. În România, Manolache (1954) a semnalat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
dipsaci Kuhn., ordinul Tylenchida, familia Tylenchidae Sin: Ditylenchus allii Filipj.; Ditylenchus trifolii Skarb.; Ditylenchus fragariae Kirj.; Anguillula dipsaci Khun.; Anguillula devastratis Kuhn. Răspândire. Este răspândit în multe țări din Europa. În România, Manolache (1954) a semnalat atacuri puternice ale nematodului bulbilor în culturile de ceapă și usturoi din zonele sudice ale țării. Acest dăunător este mai frecvent în Banat, Crișana și Transilvania. Descriere. Adultul are corpul viermiform, mai alungit și îngustat la capete, de culoare albă, acoperit de o cuticulă striată
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
9 - 1,6 mm (fig. 34 a, b). Oul este oval, cu diametrul de 1 mm. Larva este asemănătoare cu adultul, fiind mai mică și imatură sexual. Biologie. Iernează mai ales ca larvă, dar și ca ou sau adult în bulbii de ceapă și usturoi, mai rar în tulpinile sau rădăcinile altor plante cultivate sau spontane (leguminoase, graminee, solanacee etc.) Prezintă 5-6 generații pe an. Depunerea ouălor poate să înceapă la o temperatură minimă de 1 - 50 C, optimul fiind de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
orhideele. În funcție de planta gazdă preferată, s-au identificat la acest nematod aproximativ 20 de rase fiziologice, bine distincte între ele. Nematodul atacă țesuturile plantelor. În urma atacului, plantele stagnează în dezvoltare, au tulpina îngroșată, iar frunzele se îngălbenesc și se usucă. Bulbii atacați se deformează, capătă un aspect mucilaginos, la început de culoare albă, apoi cenușiu sau brun. Rădăcinile se desprind cu ușurință, producându-se o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de “chelirea cepei și usturoiului” (fig. 34 c, d
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
stagnează în dezvoltare, au tulpina îngroșată, iar frunzele se îngălbenesc și se usucă. Bulbii atacați se deformează, capătă un aspect mucilaginos, la început de culoare albă, apoi cenușiu sau brun. Rădăcinile se desprind cu ușurință, producându-se o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de “chelirea cepei și usturoiului” (fig. 34 c, d). Bulbii atacați sunt invadați de unii agenți patogeni, printre care și ciuperca Botrytis allii Munn., determinând putrezirea lor. Pagubele produse de nematodul bulbilor în câmp pot ajunge
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
atacați se deformează, capătă un aspect mucilaginos, la început de culoare albă, apoi cenușiu sau brun. Rădăcinile se desprind cu ușurință, producându-se o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de “chelirea cepei și usturoiului” (fig. 34 c, d). Bulbii atacați sunt invadați de unii agenți patogeni, printre care și ciuperca Botrytis allii Munn., determinând putrezirea lor. Pagubele produse de nematodul bulbilor în câmp pot ajunge la 30 - 70 %. Pragul economic de dăunare este de 4 - 5 nematozi/m2. Măsuri
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
-se o dezgolire a bulbilor, fenomen cunoscut sub numele de “chelirea cepei și usturoiului” (fig. 34 c, d). Bulbii atacați sunt invadați de unii agenți patogeni, printre care și ciuperca Botrytis allii Munn., determinând putrezirea lor. Pagubele produse de nematodul bulbilor în câmp pot ajunge la 30 - 70 %. Pragul economic de dăunare este de 4 - 5 nematozi/m2. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile preventive constau în următoarele: o asolament și rotația culturilor de 4 - 5 ani; o utilizarea la plantat
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
30 - 70 %. Pragul economic de dăunare este de 4 - 5 nematozi/m2. Măsuri de prevenire și combatere Măsurile preventive constau în următoarele: o asolament și rotația culturilor de 4 - 5 ani; o utilizarea la plantat a unui material sănătos neinfestat (bulbi, bulbili); o evitarea terenurilor umede, grele și reci, care favorizează atacului; o folosirea de soiuri de usturoi rezistente sau tolerante, cum ar fi Timpuriu de Ciolpani sau Ișalnița; o prașile pentru distrugerea buruienilor ce constituie gazde intermediare pentru dăunător; o
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
o folosirea de soiuri de usturoi rezistente sau tolerante, cum ar fi Timpuriu de Ciolpani sau Ișalnița; o prașile pentru distrugerea buruienilor ce constituie gazde intermediare pentru dăunător; o smulgerea plantelor atacate și distrugerea acestora. Măsurile curative constau în tratarea bulbilor de ceapă și usturoi înainte de plantare, prin vacuum infiltrație, într-o soluție de Nemafos 46 EC0,15 %, Vydate 24 L - 0,2 %, Hostathion 40 EC0,05 %. Eficacitatea acestor tratamente poate ajunge până la 98 %. Pe terenuri infestate se aplică nematocide și
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
vremea devine nefavorabilă. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător polifag. Dintre legume atacă, usturoiul, ceapa, morcovul, ciupercile etc., atât în câmp, cât și în depozite. În câmp, plantele atacate prezintă simptome asemănătoare cu cele produse de nematodul bulbilor - Ditylenchus dipsaci Kuhn. Din cauza plantele se opresc din creștere, tulpinile se îngroașă și plesnesc la bază, iar discul radicular se desprinde cu ușurință. În interiorul bulbilor, țesuturile sau un aspect spongios, sunt mai închise la culoare, uneori brunificate și se fragmentează
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
și în depozite. În câmp, plantele atacate prezintă simptome asemănătoare cu cele produse de nematodul bulbilor - Ditylenchus dipsaci Kuhn. Din cauza plantele se opresc din creștere, tulpinile se îngroașă și plesnesc la bază, iar discul radicular se desprinde cu ușurință. În interiorul bulbilor, țesuturile sau un aspect spongios, sunt mai închise la culoare, uneori brunificate și se fragmentează cu ușurință. În galeriile produse în bulbi se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, care determină putrezirea totală a țesuturilor. Măsuri de prevenire și combatere
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]