7,603 matches
-
Imediat am s-o consult! Febră mare dacă face Pun la fiert și niște ace! Seringă o pregătesc Cameră aerisesc Îi fac frecție cu spirt Și de boala-o scap rapid! Treaba multă vreau să fac Dintr-un scutec de bumbac Doar cu ață și cu ac Vreau păpușă să-mi îmbrac Treaba multă vreau să fac! Dintr-un petec fac rochiță Incheiata-n năsturei Pentru cap fac o scufița În picioare botoșei! Mai croiesc și o fustița Prinsa-n brîu
POEZII DIN VOLUMUL ,, PRIETENII COPILARIEI' (1992) PARTEA 1 de TELA MOCANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375921_a_377250]
-
Italia /p. 59 Romița Malina Constantin, București /p. 52 Petruț Cămui /p. 61 Vasile Popovici, Botoșani /p. 52 Luminița Cristina Petcu, București /p. 61 Violeta Mirela Deminescu /p. 53 Nicolae Tudor, Buzău /p. 62 Boris Marian / p. 54 Elenă Lăură Bumbac, Germania /p. 62 Ellla Grecu, Geoagiu, Hunedoara /p. 55 Tudor Alexandru Costin, Brăila /p. 64 Ștefan Radu Mușat /p. 57 Mihaela Popa /p. 64 Pagini de istorie - autor: Horia Dumitru Oprea /p. 65 Pagini de jurnal: Cum arătau ospețele domnești
\(40) de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376725_a_378054]
-
triste ale familiei. Trei copii apropiați ca vârstă ședeau cuminți pe canapeaua înflorată din odaie tăcuți și posomorâți, strecurând uneori priviri furișe și speriate către patul imens, în care un trup firav și minuscul se pierdea printre cearceafurile imaculate de bumbac. Deși nu înțelegeau ei mare lucru despre ce puteau să însemne cuvintele ,, boală” și ,,moarte”, judecând după tristețea și suspinele mamei și muțenia funestă a tatălui, nu putea fi vorba despre nimic bun. Surioara de trei ani ce zăcea în
FOCUL DIVIN AL IUBIRII de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372685_a_374014]
-
agăț forfacul în sălciile de vizavi și cu intenția de a-mi spăla și treningul de pe mine, plin de noroi, am intrat în canal îmbrăcat. Inotam spre celălalt mal și nu mai simțeam fundul apei, când, dintr-o dată, căptușeala din bumbac a treningului s-a îngreunat de apă, trăgându-mă la fundul canalului. Băteam cu greutate și mare spaimă din brațe și dădeam din picioare ca să ajung la mal, reușind cu greu să parcurg distanța de canal necesară, ca să pot atinge
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
picioarelor. Nu am vrut să strig la Gică după ajutor, ca să nu devin ridicol, însă nu mai era mult până s-o fac! Partea din plastic a treningului, umplută cu aer, plutea ca un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
perspective mari ca în curând sa devină medic. De aceea, azi îmbrăcă pe dedesubt desuurile cele mai fine și bluza de mătase naturală, vaporoasă și mult decoltată. Înainte de plecara din fața casei, se întorsese și luase în trăistuța țesută delicat din bumbac și arnici costumul de baie, cumpărat anul-trecut, de la Mamaia când a fost la mare fără bărbatul ei, George fiind plecat într-o delegație în străinătate. Ce a mai curtat-o, acolo la mare, domnul Paul, un tip cunoscut întâmplător pe
PARTEA TREIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372060_a_373389]
-
Unul din noi păzea bagajele, pe teugă[ Teugă = construcție situată deasupra punții superioare, la prora unei nave, în interiorul căreia sunt amenajate magazii. (DEX)], la adăpostul unui umbrar acoperit cu pânză de velă[ Velă = pânză de corabie din material gros din bumbac, ce asigură deplasarea navei sub acțiunea vântului. (DEX). ] vopsită în albastru, iar celălalt mergea să facă aprovizionarea cu bere. Eram doi aventurieri plecați în necunoscut. Numai când vedeam întinderea de apă străjuită pe maluri de sălcii pletoase și pline de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
agăț forfacul în sălciile de vizavi și cu intenția de a-mi spăla și treningul de pe mine, plin de noroi, am intrat în canal îmbrăcat. Inotam spre celălalt mal și nu mai simțeam fundul apei, când, dintr-o dată, căptușeala din bumbac a treningului s-a îngreunat de apă, trăgându-mă la fundul canalului. Băteam cu greutate și mare spaimă din brațe și dădeam din picioare ca să ajung la mal, reușind cu greu să parcurg distanța de canal necesară, ca să pot atinge
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
picioarelor. Nu am vrut să strig la Gică după ajutor, ca să nu devin ridicol, însă nu mai era mult până s-o fac! Partea din plastic a treningului, umplută cu aer, plutea ca un balon în jurul corpului, însă căptușeala din bumbac, îmbibată cu apă se îngreunase și trăgea de mine la fund. Când m-am văzut la mal, mi-am tras sufletul puțin, apoi am aruncat pantalonii și bluza de pe mine, povestindu-i pățania colegului meu. Mirat, Gică mă asculta și
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Cu un pas fin și semeț, Vizitând câte-un coteț! (aepluv) De mă uit la tine, Mă văd doar pe mine! (adnilgo) Când e iarnă vor s-ajute Și la mâini ele cald fac. Două gemene născute Din lâniță sau bumbac. (elișunăm) Smotocită din mălai, Și cu părul bucălai, Hărnicuța și pletoasă, Curăț tot cu ea în casă! (arutăm) Referință Bibliografică: Ghicitori / Aga Lucia Selenity : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1835, Anul VI, 09 ianuarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
GHICITORI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376192_a_377521]
-
pat , pe pardoseli sau pe pereți. Pentru pat se făceau mai late. Ca să obțină o astfel de cuvertură, se coseau două foi de macat una de alta și se obținea o lățime de peste doi metri. Cu urzeală din fir de bumbac răsucit și bătaia din fire de lână, vopsite în diferite culori și nuanțe strălucitoare. Desenele macatelor erau de o varietate uimitoare. Grupaje de linii, benzi și dungi, șiruri grupate de motive geometrice și florale, frunze, soare și raze de soare
GOVIA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374655_a_375984]
-
sclava detaliilor și a pedanteriei când venea vorba de aranjat masa. Fie că dejuna singură sau cu zece persoane, aceasta arăta în orice moment al anului ca masa festivă de Crăciun. Nici acum nu era diferit, fața de masă din bumbac avea culoarea untului și garnitură de culoarea fisticului, șervețelele erau identice, vesela era în aceleași nuanțe asortată perfect. În jurul farfuriilor erau dispuse tacâmurile din argint și paharele din cristal de Sèvres, iar în mijlocul mesei, un impunător aranjament floral de la care
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 6 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371673_a_373002]
-
ieșea de la baie, l-am auzit spunându-mi: - Te aștept la bucătărie să mâncăm. - Bine, vin repede, am răspuns mecanic, fără pic de entuziasm, continuând să mă îmbrac cu niște raiați negrii și o bluză roșie, cu mâneci lungi, din bumbac. După câteva minute eram deja împreună în bucătărie, minunându-mă de postura în care îl surprinsesem când am ajuns acolo. - Ce faci? Te-ai apucat de curățat vinete? întrebasem eu mirată, zărindu-l aplecat peste o tavă mormănită cu vinete
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 5 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2219 din 27 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371671_a_373000]
-
sat se modernizase cât de cât pe la jumătatea secolului trecut, apărând magazine sătești, totuși gospodăria bunicilor păstra preocupările vechi. Amatori ai calității, bunicii realizau necesarul de consum ca-ntr-o gospodărie feudală avansată. Văzuse acolo nepoata cum prelucrau cânepa și bumbacul, pe care tot ei le cultivau. Obțineau și borangic pentru ștergare, marame, ii tradiționale, crescând, în asociație cu un cumnat la fel de harnic, și viermi de mătase. Și în privința bunicii, tot vorbe de laudă! Știa să apese și cormanele plugului, după cum
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
pauză în care bunicul împarte puiul, brânza și sparge ceapa presărând-o cu sare. Mâncăm cu poftă, bem apă și bunicul își răsucește o țigară din foi. Mă uit cu admirație cum dintr-o mișcare scapără amnarul lovit de cremene, bumbacul arde și meticulos bunicu-și aprinde țigara. Fumul albăstrui are un miros plăcut de tutun și mă gândesc, în sinea mea, că poate într-o bună zi am să fumez și eu. După prînz, băieții discută cu bunicul lucruri care pentru
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
căpătau diverse destinații, după soiul lor - plăcintari pentru plăcinte, unii erau copți în cuptor și unși cu miere din pepeni verzi, alții pentru hrana porcilor și constituirea nutrețurilor. Iarna, la claca pentru curățatul porumbului de pe știuleți și torsul lânii sau bumbacului, bunica făcea o bunătate de plăcinte crețe umplute unele cu dovleac, altele cu brânză de oaie, peste care turna smântână bătută cu ouă. Foaia de plăcintă, ce constituia specialitatea ei în pregătirea vestitele plăcinte dobrogene, transparentă de subțire ce era
CULTURI MULTIPLE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369278_a_370607]
-
vedeta înflorată, Grigorescu te-a imortalizat În țăranca din Muscel pictată Extrem de clasic și rafinat ... În poezia lui, -Alecsandri- “Rodica,”cum ne sugerează Că... și ea îmbracată ar fi Cu iia ce acum “excelează”. Iată ! Sărbătorim o piesă-cult Din borangic, bumbac sau in topit Cusută cu arnici , stilată mult. “E-ambasador al țării” -azi- cinstit ! Referință Bibliografică: IIA ROMÂNEASCĂ / Lia Ruse : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1271, Anul IV, 24 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Ruse : Toate
IIA ROMÂNEASCĂ de LIA RUSE în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374247_a_375576]
-
fața întoarsă spre nord, iar noaptea spre sud; numai în umbră le este permis să se întoarcă în care parte vor, după plac. Brahmanii care-și doresc o viață îndelungată nu au voie să calce pe cioburi, pe semințe de bumbac, pe cenușă, pe snopi de grîu sau pe urina proprie. În episodul Năla din poemul Mahăbhărata se povestește cum o fecioară, în al 21-lea an al vieții, vîrstă la care unele fete au dreptul să-și aleagă singure un
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
trebuie să fie una, omogenă, la Prut și la Lomniș, omogenă în sânul Carpaților cărunți și pe malurile Dunării bătrâne. Și viitorul, cultura viitorului, unitatea spirituală a viitorului zace în noi, în generațiunile viitoare..." 9. Apelul este semnat de V. Bumbac și I. Slavici, dar, în studiul său D. Vatamaniuc probează "idei ale lui Eminescu, ca cele privitoare la rolul generației sale în pregătirea viitorului poporului român"10. Varianta Somiș o folosește I. Slavici în Cuvântarea de la Putna (ca președinte al
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
susținută de însemnările lui Ioan Slavici din Memorialistica sa, la care trebuie să-l includem ca martor. În capitolul "La Viena" el vorbește de "cercul restrâns" din jurul lui Eminescu pe care îi consemnează specificând regiunea de unde sunt: din Bucovina (V. Bumbac, Grigoroviță), din Basarabia (Stamati), din Brașov (T. Nica), din Sibiu (dr. Maier, D. Barcianu și I. Bechnitz), din Năsăud (Tancu, Ciocan), din Zarand (N. Oncu), de pe Mureș (I. Hosanu), de la Blaj (I. Neagoie), din Macedonia (Caragiani). Între ei specificând clar
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Industria textilă a jucat un rol important în industrializarea capitalistă. Este un lucru stabilit că revoluția industrială durează atâta timp cât durează mecanizarea ramurei industriale hotărâtoare în acel proces și că această ramură „hotărâtoare a revoluției industriale este în toate țările industria bumbacului”, cu excepția întrucâtva a Franței unde acest rol l-a jucat industria mătăsii. În Moldova, în perioada de care ne ocupăm și în care suntem încă departe de începuturile revoluției industriale, introducerea mașinismului în industria textilă se plasează în domeniul lânei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fabrici de lumânări de stearină lângă Focșani, care era proiectată să fie mai mare decât cea din Iași. În cererea adresată Vistieriei, el solicita scutire de vamă pentru importul tuturor mașinilor necesare, a vitriolului ce se aducea de la Viena, a bumbacului pentru fitiluri, a hârtiei pentru împachetat, a pânzei pentru sacii de tescuit și a celorlalte materiale trebuincioase pentru fabricat gala, „elein”-ul care se scurgea de la presă, săpunul ce se fabrica din „elein” etc.. La 12 aprilie 1847, Th. Ghica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
germanul Bühl, care a fost urmat în acel post de danezul Jülich, despre care G. Apostoleanu spunea că ar fi „dirijat una din cele mai celebre fabrici din Copenhaga”. Șeful vopsitoriei era Ahnesarge, „vestit chimist ce au aflat așa numitul bumbac de in (britisch cotton, flax cotton) de care probe au figurat la expoziția de la Londra”. Administratorul fabricii era Max Salvive, angajat la 30 decembrie 1853. După cum am mai amintit, fabrica de hârtie a lui Gh. Asachi a intrat în funcțiune
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Totuși, trebuie reținut că echipamentul în jogging diferă în funcție de greutatea practicantului (criteriu este dependent și de gen, bărbat, femeie), condițiile meteo și suprafața pe care se aleargă. Încălțămintea și vestimentația trebuie să fie lejere, adecvate condițiilor meteo, de preferat din bumbac sau din materiale moderne (care permit schimbul de temperatură și umiditate într-un singur sens - din interior, de la nivelul corpului spre exterior, care nu permit vântului să treacă “foiță de fâș” etc.). Practic cele mai importante piese de echipament necesare
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
permit vântului să treacă “foiță de fâș” etc.). Practic cele mai importante piese de echipament necesare sunt: pentru echipamentul obligatoriu de primăvară, vară și început de toamnă: pantofi sport, șosete, șort sau colanți scurți, tricou sau maiou, trening subțire din bumbac de preferință, fes sau bentiță pentru susținerea părului. La acestea se pot adăuga mânușile și treningul din „foița” specială, atunci când vremea este ploioasă; pentru echipamentul obligatoriu de toamnă: pantofi sport, șosete, colanți lungi, tricou, trening mai gros, fes sau bentiță
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]