3,270 matches
-
un grad înalt de semnificație 166. A propos de arhetipurile la care făceam referire, observăm imposibilitatea lui Marx de a suspenda complet memoria etnicității sale. Fiindu-i neapărat necesare două grupuri, două clase instituționalizate în vederea luptei, filosoful german transfera asupra burgheziei și proletariatului omogenitatea ideii de Volk167. Marx a transformat câteva elemente specifice timpului său în modele cu valabilitate universală. Din Revoluția franceză a preluat intransigența iacobină, de la A. Thiers, F. Mignet, H. Martin, sau A. Thierry și-a însușit ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
de Volk167. Marx a transformat câteva elemente specifice timpului său în modele cu valabilitate universală. Din Revoluția franceză a preluat intransigența iacobină, de la A. Thiers, F. Mignet, H. Martin, sau A. Thierry și-a însușit ideea de clasă în ascensiune - burghezia - aplicând-o însă proletariatului 168. Mai apoi, plecând de la burghezia din Manchester a stabilit, pentru întreaga istorie, că cei ce domină economia domină și statul 169. Dar în alte epoci asemenea aserțiuni nu se justifică. În Evul Mediu, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în modele cu valabilitate universală. Din Revoluția franceză a preluat intransigența iacobină, de la A. Thiers, F. Mignet, H. Martin, sau A. Thierry și-a însușit ideea de clasă în ascensiune - burghezia - aplicând-o însă proletariatului 168. Mai apoi, plecând de la burghezia din Manchester a stabilit, pentru întreaga istorie, că cei ce domină economia domină și statul 169. Dar în alte epoci asemenea aserțiuni nu se justifică. În Evul Mediu, de exemplu, clasa indispensabilă economiei, țăranii, nu conta din punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
o cohortă de „filosofi, savanți și scriitori“8, datorând, ca și fascismul, de altfel, enorm șansei și întâmplării, comunismul a dobândit un prestigiu suficient de solid spre a se impune și rezista mai mult decât oricare altă utopie. Ura împotriva burgheziei, anatemizată pentru vina de a fi prizonieră a intereselor sale egoiste și de a deprecia, prin aceasta, tradițiile aristocratice generoase este un loc comun în literatura beletristică, precum și în cugetarea politică și sociologică a secolului al XIX-lea. Burghezia este
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
împotriva burgheziei, anatemizată pentru vina de a fi prizonieră a intereselor sale egoiste și de a deprecia, prin aceasta, tradițiile aristocratice generoase este un loc comun în literatura beletristică, precum și în cugetarea politică și sociologică a secolului al XIX-lea. Burghezia este stigmatizată pentru păcatele ei, atât dinspre dreapta conservatoare, cât și dinspre stânga revoluționară. Iar romantismul a punctat decisiv în această cruciadă, aureolând revolta spiritelor sensibile împotriva societății prozaice și pragmatice până la cinism instaurată de burghezie. Burghezia produce inegalitate, în vreme ce
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
secolului al XIX-lea. Burghezia este stigmatizată pentru păcatele ei, atât dinspre dreapta conservatoare, cât și dinspre stânga revoluționară. Iar romantismul a punctat decisiv în această cruciadă, aureolând revolta spiritelor sensibile împotriva societății prozaice și pragmatice până la cinism instaurată de burghezie. Burghezia produce inegalitate, în vreme ce susține discursul fariseic asupra egalității 9. • Ibidem, p. 72. • Ibidem, p. 73. • Ibidem, p. 76. • Fr. Furet, op. cit., p. 14. • Ibidem, p. 15-20. Dreptul la revoltă, fundamentat filosofic încă de iluminism, se regăsește în toate revoluțiile
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al XIX-lea. Burghezia este stigmatizată pentru păcatele ei, atât dinspre dreapta conservatoare, cât și dinspre stânga revoluționară. Iar romantismul a punctat decisiv în această cruciadă, aureolând revolta spiritelor sensibile împotriva societății prozaice și pragmatice până la cinism instaurată de burghezie. Burghezia produce inegalitate, în vreme ce susține discursul fariseic asupra egalității 9. • Ibidem, p. 72. • Ibidem, p. 73. • Ibidem, p. 76. • Fr. Furet, op. cit., p. 14. • Ibidem, p. 15-20. Dreptul la revoltă, fundamentat filosofic încă de iluminism, se regăsește în toate revoluțiile din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la dreapta, de la Lamartine, Heine, Hölderlin și până la Stendhal și Flaubert, toată lumea îl urăște 10. În spațiul cultural și social-politic românesc ura față de burghez este însă departe de a fi aureolată de un asemenea prestigiu. Într-un mediu istoric întârziat, burghezia nu este repudiată atât pentru starea ei materială, cât pentru originea sa etnică. Faptul că numeroși exponenți ai capitalismului primar erau alogeni a generat o reacție de adversitate față de străini, în primul rând, și abia în plan secund față de burghezi
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Faptul că numeroși exponenți ai capitalismului primar erau alogeni a generat o reacție de adversitate față de străini, în primul rând, și abia în plan secund față de burghezi. În aceste condiții, ideologul socialismului românesc, C. Dobrogeanu-Gherea, nu se războiește atât cu burghezia, cât mai ales cu promotorii neoiobăgiei și ai regimului hibrid generat de lipsa unei burghezii puternice. Eminescu vede în regimul liberal artificial un factor dizolvant al tradițiilor și al autorității statului, o formulă neinspirată care a condus la atomizare socială
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
față de străini, în primul rând, și abia în plan secund față de burghezi. În aceste condiții, ideologul socialismului românesc, C. Dobrogeanu-Gherea, nu se războiește atât cu burghezia, cât mai ales cu promotorii neoiobăgiei și ai regimului hibrid generat de lipsa unei burghezii puternice. Eminescu vede în regimul liberal artificial un factor dizolvant al tradițiilor și al autorității statului, o formulă neinspirată care a condus la atomizare socială și ură de clasă. La rândul lor, sămănătorismul și poporanismul au propovăduit rezistența prin paseism
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
regimul liberal artificial un factor dizolvant al tradițiilor și al autorității statului, o formulă neinspirată care a condus la atomizare socială și ură de clasă. La rândul lor, sămănătorismul și poporanismul au propovăduit rezistența prin paseism față cu agresivitatea unei burghezii străine de tradițiile și mentalitățile rurale ale românilor. Prestigiul acestor personalități și curente cultural-ideologice a făcut ca gândirea socială și politică românească să se orienteze cu predilecție spre explorarea specificului etnic și național, a diferențelor și a defazării istorice în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a mișcării pașoptiste din Moldova, urmărea emanciparea națională a românilor, prin unire și dobândirea autonomiei, regenerare socială, prin înlăturarea privilegiilor și a abuzurilor feudale, prin împroprietărirea țăranilor și acordarea de drepturi civile și politice tuturor cetățenilor, precum și prin crearea unei burghezii puternice și active și a unei industrii naționale, răspândirea culturii prin școli, presă și tipărituri. Marile evenimente la care a participat ca protagonist (dezrobirea țiganilor, revoluția de la 1848, Unirea Principatelor, legea rurală, proclamarea Independenței) i-au pus în valoare spiritul
KOGALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287719_a_289048]
-
mulțime de nuvele și romane, inegale, fără să depășească întotdeauna schematismul tipologic și conflictual. Balul intelectualilor (1961), roman de analiză caracterologică (sau „procesul spiritului mic-burghez”, cum l-a definit Eugen Luca), concentrează întreaga acțiune în doar câteva ore, înfățișând, tendențios, burghezia de provincie la un bal tradițional, ce are loc chiar înaintea alegerilor din 1946. Romanul Penumbre (1969), ilustrând crâmpeie din lupta pentru eliberarea ultimelor brazde de pământ românesc, prezintă hiperbolic războiul, văzut ca o grozăvie insuportabilă de către tinerii dintr-o
LUCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287862_a_289191]
-
Traian Mateescu, Ion Pas, Ilie Păsculescu, Eugen Relgis, Dem. Bassarabeanu, Mihail Cruceanu și, sporadic, ale lui C. Pajură, Costin Dănoiu, Cezar Marcovici, Mihail Ciobanu, Mircea St. Iliescu. În prima pagină se dezbat, cu precădere, probleme sociale precum: monopolizarea învățământului de către burghezie, dependența artistului de clasele stăpânitoare, individualitatea și opera de artă. Poziția pe care se situează opiniile exprimate în articole, ca și textele literare, recenziile sau revista presei, este cea socialistă. Propaganda proletară ia avânt în poeziile date număr de număr
GANDURI NOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287156_a_288485]
-
Vinea semnează cronici literare și recenzii, Emil Isac scrie articolele Ardelenism (87/1914) și Dușmanii mei (122/1914), iar Camil Petrescu publică câteva note intitulate Femeile și fetele de azi (113/1914). Alte articole sunt semnate de Em. Argin (Guvernarea burgheziei reacționare, 1/1911), I. C. Frimu (Datoria democrației, 2/1911), N.D. Cocea (Procesul nostru cu A.C. Cuza, 5/1911, Descompunerea naționalismului, 10/1911). Articolele de fond aparțin lui N. D. Cocea, Toma Dragu, M. Mircea și D. Drăghicescu. Interesante sunt medalioanele
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
în Franțuzitele -, deschizând o serie de succes în dramaturgia satirica pașoptista. Înrâurita de Leș Précieuses ridicules a lui Molière, comedia se inspiră din realitățile românești. Antibonjurist, autorul persiflează apucăturile cosmopolite ale generației tinere, sesizează ridicolul încercărilor micii boierimi și ale burgheziei ajunse de a mima obiceiurile protipendadei. Comicul vine din caricarea nu atât a gesturilor, cât a limbajului. Din împerecheri de arhaisme, neologisme și expresii populare, F. știe să obțină efecte de o anume savoare. Jargonul împestrițat cu franțuzisme al celor
FACA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286928_a_288257]
-
de odinioară, cu un orizont de viață îngust, de o apăsătoare monotonie și banalitate. Acțiunea se desfășoară la câțiva ani după primul război mondial, într-un orășel oarecare, aria observației sociale și a investigației psihologice restrângându-se la stratul micii burghezii provinciale, aparent detașată de orice preocupare mai înaltă. Apelând la tehnici de expresie moderne, autorul proiectează o nouă viziune asupra locului unde nu se întâmplă nimic, pentru a dovedi că personaje și întâmplări ce par la prima vedere doar banale
FATI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286970_a_288299]
-
se reprezenta, în spectacol cuplat cu Baba Hârca de Matei Millo, comedia într-un act Fata cojocariului (tipărită în 1851), o critică superficială, amuzantă, a cosmopolitismului lingvistic și a ambițiilor de schimbare a stării sociale, pe care le observa la burghezia în formare. Se pare că M. a scris sau a adaptat și alte piese, jucate de trupele Tardini-Vlădicescu, Luchian, Lupescu. Câteva poezii patriotice, satire și fabule, compuse cu destulă ușurință și pricepere de versificator, a publicat în „Steaua Dunării”, „Curierul
MICLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288106_a_289435]
-
cele mai înalte niveluri ale democrației occidentale, Constituția lui Carol I fiind inspirată din constituția belgiană, considerată printre cele mai avansate ale epocii (Focșeneanu, 1998), aduce în viața publică nu doar clasele politice tradiționale ale societății postfeudale românești - boierii și burghezia urbană -, ci și o bună parte a clasei mijlocii românești, alcătuită (atunci ca și acum) din funcționari ai statului, liber-profesioniști, intelectuali, dar și întreprinzători privați, negustori și arendași, iar în final chiar și proletariatul industrial și semiindustrial din urban. Urmărită
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
divergente față de cele ale Occidentului. Atunci, ca și acum, ruralul reprezenta o uriașă problemă de dezvoltare socială. În mai mare măsură decât acum, munca salariată continua să fie o excepție și nu regula în societatea românească. Iar noua clasă socială, burghezia, care ar fi trebuit să modeleze societatea românească, împingând-o spre o dezvoltare de tip occidental, era încă extrem de redusă numeric (Zeletin, 1991) și puternic divizată în interesele ei politice, economice și culturale. Fie că sunt tratate drept cauze, fie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în toată perioada de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la instaurarea regimului comunist. Căci, așa cum declara Ionel Brătianu, „Guvernul îl pot lua alții, dar puterea ne rămâne nouă” (Lăzărescu, 1996, p. 127), consacrând, în această sintagmă, rolul dominant al burgheziei naționale în conducerea tranziției coordonate politic. Dar liberalii nu au reușit nici să transforme societatea românească după chipul celor occidentale și nici să asigure prosperitatea populației, iar când au avut de înfruntat o formulă politică mai apropiată de realitățile sociale
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
modernizeze semnificativ România, introducând multe dintre elementele caracteristice ale societăților occidentale, de la sistemul politic și moneda proprie, la căile ferate, transportul public urban și industria modernă, bazată pe sistemul de mașini. A reușit să modifice structura socială creând elite noi - burghezia, mica burghezie, intelectualitatea, elita muncitorilor calificați etc. -, dar nu a orientat economia și societatea spre producerea de prosperitate în folosul populației. Ca urmare, în măsura în care a dispus de o economie de tip capitalist, aceasta nu era mai mult decât o enclavă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
România, introducând multe dintre elementele caracteristice ale societăților occidentale, de la sistemul politic și moneda proprie, la căile ferate, transportul public urban și industria modernă, bazată pe sistemul de mașini. A reușit să modifice structura socială creând elite noi - burghezia, mica burghezie, intelectualitatea, elita muncitorilor calificați etc. -, dar nu a orientat economia și societatea spre producerea de prosperitate în folosul populației. Ca urmare, în măsura în care a dispus de o economie de tip capitalist, aceasta nu era mai mult decât o enclavă socio-economică, concentrată
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dintre politicienii aflați la conducerea statului și a economiei și muncitorii industriali situați la baza piramidei ierarhice a organizării industriale, tocmai împotriva inginerilor și economiștilor - care pretindeau, pe criterii tehnice, dominația asupra producției, dar care, în ochii comuniștilor, reprezentau „mica burghezie” și nu prezentau încredere. Evident că această alianță trebuia să se concretizeze în ceva, așa încât s-au dat mai mulți bani muncitorilor. Mai multă putere nu li se putea da, căci puterea aparținea, prin însăși structura producției și caracteristicile tehnologiei
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
dobânda, câștigul de capital pe bursă și dividentele -, și avantajează elita salariaților cu salarii mari (reducerea impozitelor cu 25%, facilități etc.). Reorganizarea spectrului politic românesc în perioada 2000-2004 are, printre alte consecințe, și transformarea PNL într-un partid al micii burghezii române. Cu aceeași ocazie, partidele „dreptei” sunt integrate cu succes în partidul liberalilor. În consecință, noua clasă a capitaliștilor români s-a format și s-a afirmat în lipsa oricărei ideologii proprii și în condițiile în care nici un partid politic nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]