1,121 matches
-
domnit "oarecând" peste Moldova, în trei pivnițe îngropate în niște dealuri aflate în apropierea Siretului; oamenii sapă trei zile și trei nopți, găsesc trei uși de fier, pe care cu greu reușesc să le deschidă și găsesc "o mulțime de buți" "pline de aur lucitor ca fața soarelui". Însă un izvor iscat "pe neașteptate" umple pivnițele cu apă, care crește direct proporțional cu eforturile săpătorilor de a goli pivnițele. După săptămâni de muncă zadarnică își dau seama că izvorul de apă
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fost arestat, Împreună cu fiul său, iar familia, din fruntașă În sat, a rămas muritoare de foame. Condamnat la 20 de ani de muncă silnică, țăranul român Își Încheie calvarul mai degrabă, familia a aflat târziu că a fost Împușcat. La Butea, județul Iași, tot În ziua de 6 august 1949, se adună trei mii de săteni și protestează Împotriva măsurilor luate contra lor. A fost adusă armata, tunuri, o tanchetă, chiar un avion care survolează zona pentru intimidare. Aici nu s-
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
nobilimi de provincie, protestant sincer, el se va lovi de whigi și va încerca să oprească sistemul parlamentar în curs de instaurare. Regele încearcă mai întîi să înlăture pe conducătorii whigi și mai ales pe William Pitt, înlocuindu-1 cu Lord Bute. Această tentativă eșuează și provoacă o agitație a radicalilor împotriva Prerogativei regale. George al III-lea pare mult mai aproape de a-și atinge scopurile în 1770, aducîndu-1 la putere pe Lord North, care rămîne pînă în 1782, asigurîndu-și o solidă
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
profesor de istorie, și, ori de câte ori avea ocazia, vorbea cu nostalgie și cu dragoste despre români, despre Moldova, în cea mai curată limbă românească, pe care a iubit-o foarte mult. Iosif Corradini a venit misionar în 1872 în Moldova (la Butea, Răchiteni și Hălăucești) pentru 35 de ani, și, a pus atâta suflet în păstorirea poporului de credincioși, încât, atunci când a fost transferat la Hălăucești, a pus practic la dispoziție toată suma de care era nevoie pentru construirea unui seminar: 25
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
au rămas în țară, căci li s-au revocat decretele de expulzare, unii fiindcă aveau protectori puternici, alții pentru că și-au luat angajamentul să apere guvernul în ziarele germane ce apăreau în București. Rosenfeld, unul dintre expulzați, era cotar de buți de felul său, de aceea purta și supranumele de Rosenfeld-Cotaru. Prin anul 1919 m-am dus să fac cura de apă de Vichy, iar un medic din Paris mi-a recomandat pentru localitate pe doctorul Charles Cotar. Cine este acest
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Amărăscu Ștefan, Andreescu G.N., Atanasescu N., Aronovici D., Antonescu G., Acsente O. August, Alexescu I., Budu V., Bădulescu L., Băleanu N., Bălăescu D., Bărdescu Nic., Besnea I., Bernstein Sol., Berberianu I., Basilescu Elie, Biernaski I., Bolintineanu Caloian T., Brayer Adolf, Butea A., Butea G., Bucur Ion, Bărzănescu N., Buescu I.V., Braunstein S., Bistrițeanu Ion Nițulescu, Călinescu Mihail, Calalb A., Calalb V., Capeleanu N., Ciolac Mardari, Capitanovici Toma, Costăchescu Cr., Cristeanu Corneliu, Constantin Mihalache, Constan dinescu Nicolae, Constantinescu Petre, Constantinescu I.C., Constandinescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Andreescu G.N., Atanasescu N., Aronovici D., Antonescu G., Acsente O. August, Alexescu I., Budu V., Bădulescu L., Băleanu N., Bălăescu D., Bărdescu Nic., Besnea I., Bernstein Sol., Berberianu I., Basilescu Elie, Biernaski I., Bolintineanu Caloian T., Brayer Adolf, Butea A., Butea G., Bucur Ion, Bărzănescu N., Buescu I.V., Braunstein S., Bistrițeanu Ion Nițulescu, Călinescu Mihail, Calalb A., Calalb V., Capeleanu N., Ciolac Mardari, Capitanovici Toma, Costăchescu Cr., Cristeanu Corneliu, Constantin Mihalache, Constan dinescu Nicolae, Constantinescu Petre, Constantinescu I.C., Constandinescu Ion, Constantinescu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Un Ciaslov mic, vechiu, rupt; Un Catavasier vechiu, rupt, mic; Una Panahidă veche; Un Octoih mic, vechiu. 37 Una ico(a)nă mare Isus Hristos, vechie, În pridvorul bisericei. 38 Una masă de lemnu, pro(a)stă, pentru jertfe. 39 Nouă buți de argint diferite chipuri În care se conține Sf. mo(a)ște a diferiți sfinți și una bucată de argint suflată cu auru, care to(a)te sunt salbă la Maica D(omnu)lui. 40 Una crestelnițe de brad, vechi
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de biserica din Șcheia fiincă știam, nu era chiar la șosea. La un moment dat, credeam c-am lăsat-o în urmă, dar m-au lămurit niște săteni: turnul din spate abia vizibil in vârful dealului, era al bisericii din Butea. Nu știu cum de o asemenea clădire, (având în vedere poziția autorităților timpului față de religie), s-a putut construi în timpul lui Ceaușescu. Ca mai toate lăcașurile de cult catolice, impresionează prin modernism, dimensiuni și, de ce nu, prin bun gust și bogăție
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
erodase drumul, bucurându-mă de vremea bună de care aveam parte. Până acasă, de la Tupilați pe lângă Hanul Ancuței drumul îmi era cunoscut, îl făcusem cu bicicleta de multe ori, de aceea pot spune că nu a fost spectaculos. MIRCEȘTI, MICLĂUĂȘENI, BUTEA - 2010 Pentru a mă răzbuna pe ghionul (piciorul în ghips, imobilizare totală cam cinci săptămâni) de anul trecut, cu furie parcă, am reluat bicicleta, după ce, în zilele reci doar mă gâdeam la ea, știind- o abandonată în garaj. S-
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
sobele sătenilor, sau erau scoase cu camioanele pentru a fi distruse, chiar dacă erau legate în argint, având o valoarea intrinsecă inestimabilă). Pe lângă pavilionul nerestaurat, după ce am neglijat niște înaripate supărăcioase, la drum, cu peisaje demne de penelul unui pictor, spre Butea. Parcursesem vreo 25-26 kilometri fără dificultăți mari. La deal, lungimea drumului devenea supărătoare. Priveliștile compensau oboseala și căldura devenită supărătoare; noroc de un izvor amenajat , loc de popa și odihnă. La Butea, localitate în care mai fusesem cu bicicleta când
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
cu peisaje demne de penelul unui pictor, spre Butea. Parcursesem vreo 25-26 kilometri fără dificultăți mari. La deal, lungimea drumului devenea supărătoare. Priveliștile compensau oboseala și căldura devenită supărătoare; noroc de un izvor amenajat , loc de popa și odihnă. La Butea, localitate în care mai fusesem cu bicicleta când eram elev, am găsit noul pe străzi. Știam că prin anii 50, un preot se răzvrătise împotriva puterii de atunci, fusese pedepsit și mazilit dar datorită poziției sătenilor revenise. Acum, la biserică
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
De câte ori Parchetul cere anchetarea unui parlamentar, majoritatea se opune. A.M.P. : Dar nu-i mai puțin adevărat că ce s-a întâmplat de la referendum încoace a confirmat un pic și versiunea celor care îl critică pe BĂsescu. Adică există dosarul Bute, în care, într-o situație similară, șefii au fost trimiși în judecată. Aici doamna Udrea pare să fie deasupra legii. E clar că ea a fost cruțată. Și sunt alte situații cu ea sau cu apropiații ei. Sorin Blejnar, să
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
după miere, sau “după oricare lucru, oricând să nu li se ia vamă nicăieri și nici la vad să nu li se ia nimic.” La 1 septembrie 1429, era reîntărit privilegiul anterior și domnul dăruia un obroc anual de 12 buți de vin din desetina Neamțului. Călugării trebuia să îi cânte liturghie domnului în fiecare joi, săptămânal și doamnei sale Marina, marțea, iar călugărilor să li se dea în aceste zile câte o cupă de vin. Cât vor fi în viață
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
moarte, mântuire. La 23 decembrie 1430, Alexandru cel Bun și soția sa Marina, întăresc mânăstirii Neamț iezerul Zagorna, la Nistru, și prisaca de la Zagorna cu o treime din venitul celor trei mori de la Baia și un obroc anual de 12 buți de vin din desetina de la Neamț. La 30 noiembrie 1436, domnul întărește mânăstirii satul tătăresc de la gura Nemțului, anume Temeșești, cu zece bordeie de tătari. La 23 februarie 1438, i se dăruie mânăstirii Neamț satul Seucăuți la gura Cracăului, o
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
1407, era zidită și pusă de mitropolitul Iosif sub ascultarea egumenului chir Domentian, împreună cu mânăstirea de la Neamț. La 6 ianuarie 1411, Alexandru cel Bun dăruia mânăstirii Bistrița două sate, Mitiucăuți și Brașăuți. Îi mai dăruia un obroc anual de zece buți de vin, câte zece coloade de grâu și câte nouă postavuri de Cehia, iar egumenului un postav și jumătate de stofă cenușie. Mânăstirea de la Bohotin era trecută sub oblăduirea mânăstirii Bistrița. La 12 iulie 1415, domnul dăruia mânăstirii satul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
la jold sau la posadă pe Nistru să nu meargă. Este cea mai amănunțită descriere a obligațiilor pe care oamenii satelor erau datori să le achite față de domnie La 5 octombrie 1448, domnul dăruia Pobratei un obroc anual de 6 buți de vin, precum și cămana de piatră, care se strângea în cârciumile de la Târgu Frumos. La 8 aprilie 1449, era reînoit privilegiul din 5 octombrie 1448. La 27 iunie 1449, i se acordă egumenului mânăstirii Pobrata dreptul de a-i judeca
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
slujitorilor domnești să intre în aceste sate. Preoții din satele mânăstirii erau scoși de sub jurisdicția mitropolitului și a protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
în cazul de față, scutirea de dări și dreptul egumenului de a-i judeca pe oamenii din cele două sate. La 18 aprilie 1463, Ștefan cel Mare dăruia Pobratei satul Liești. La 9 iulie 1466, îi erau întărite mânăstirii 10 buți de vin anual, cele două măji de pește, una de morun și alta de crap, jumătate din ceara de la Târgu Frumos, berbânțele de miere din desetina din satele de la Botne, să își facă două setci la gura Băcului, pe Nistru
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărite un iezer pe Prut, anume Gemenele, cu toate gârlele sale, o prisacă la Chigeci, anume prisaca lui Brumar, cu poiana. I se mai dăruia jumătate din venitul vămii de la Vadul Călugăresc - partea soției - și un obroc anual de zece buți de vin. La 24 februarie 1448, era întărită mânăstirii o casă din Suceava, dăruită de Cămârzan și soția sa, cu condiția ca ei să rămână în casă până la moarte, în schimbul unei camene de ceară dată anual. La 22 septembrie 1448
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
august 1449, domnul dăruia Moldoviței jumătate din lacul Cuhului (Covur, Covărlui), percepând jumătate din veniturile de pe urma pescuitului, jumătate din vămuirea peștelui încărcat, taxele și amenzile impuse acolo. La 13 septembrie 1451, i se întărea mânăstirii Moldovița un obroc de 10 buți cu vin. În ianuarie 1453, numărul buților se ridică la 12 și este întărită posada de pe Moldova și prisaca din braniștea domnească de la Bohotin, la izvor, pe Tătarca, pe care o dăruise boierul Coste Orâș. La 30 septembrie 1453, i
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lacul Cuhului (Covur, Covărlui), percepând jumătate din veniturile de pe urma pescuitului, jumătate din vămuirea peștelui încărcat, taxele și amenzile impuse acolo. La 13 septembrie 1451, i se întărea mânăstirii Moldovița un obroc de 10 buți cu vin. În ianuarie 1453, numărul buților se ridică la 12 și este întărită posada de pe Moldova și prisaca din braniștea domnească de la Bohotin, la izvor, pe Tătarca, pe care o dăruise boierul Coste Orâș. La 30 septembrie 1453, i se dă mânăstirii dreptul de a aduce
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
avea voie să pescuiască în pârâiele de pe moșia mânăstirii sau să ia lemne din pădurile mânăstirii. Cei care încălcau această dispoziție urmau să plătească 10 ruble de argint. Ștefan cel Mare dăruia, la 30 august 1467, un obroc de 5 buți de vin pe an. La 11 septembrie 1467, Iurie Șerbici cu mama lui, Fedca, și cu sora lui, Anușca, dăruia Humorului un loc unde să își facă o prisacă și jumătate din acel câmp, anume, Zlătăroia, dintre vadurile de sub Bohotin
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
și îl dăruia Putnei. De la neamul lui Tăbuci cumpăra la 25 aprilie satul Ostrița, cu moară, cu privilegiu de la Alexandru cel Bun. La 3 septembrie 1473, domnul dăruia Putnei “morile noastre proprii, din târgul Siret” și un obroc de 12 buți de vin în fiecare an. În anul în care are loc cea mai mare încleștare de forțe pentru apărarea independenței Moldovei, la 25 ianuarie 1476, Ignatie, zis Iuga, marele vistier, dăruie Putnei satul Șirăuți, peste Prut, “o cădelniță și încă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
proprii”, satul Cozmin “satul nostru propriu”, deci trei sate din domeniul domnesc, și alt sat, pentru care a dat o seliște intrată în posesia domnului după moartea proprietarilor, care nu au avut urmași. La acestea se adăugau obrocul de 12 buți de vin, pietrele de ceară din Târgul Siret, morile din acest târg și braniștea din jurul mânăstirii. În ultimul privilegiu dat de Ștefan cel Mare mânăstirii, la 8 septembrie, domnul întărea Putnei țiganii, pe care călugării i-au chemat din Țara
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]