3,562 matches
-
Acasa > Impact > Scrieri > AFARĂ DIN VIS Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1183 din 28 martie 2014 Toate Articolele Autorului Afară din vis Luna pe cer strălucea, butoiul o prinde în chingi, eu două lecții voi da, prima începe aici - mai fericit este cel care iubește, eu știu, cel iubit nu va fi nici mulțumit, grijuliu, pe mine herozii mă fac ba mult prea prost, bătăuș, eu herozilor
AFARĂ DIN VIS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1183 din 28 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353558_a_354887]
-
Tigrut, si încing o jucare de toată frumusețea. Eu, după ce-mi salut cum se cuvine părinții, si le adresez câteva cuvinte duioase, încep să pregătesc micul dejun.Salata o pregătesc din legume prospete,acum rupte din vej.’’ Vezi în butoiul ăla cu apă că am pus acolo niște roșii,vreo doi castraveți și vreo câțiva ardei.Fii atentă când îi tăi, să nu dai pe la ochi, că e și un ardei iute, nu prea-ti dai sama care e... ceapă
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
producere a vinului unde am primit informații despre felul în care se produce vinul spumant clasic după metoda Champgnoise, insistându-se asupra proceselor de remuage „rotire” și degorjage „eliminarea depunerilor”. După desciorchinare, strugurii stau la fermentat circa 2-3 săptămâni în butoaie mari de stejar aduse din Italia, după care urmează procesul de maturare suplimentară în sticle. Acestea sunt puse în pupitre de forma unui V cu vârful în sus. În total aici se află 5000 de pupitre, un pupitru conține 120
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
se face prin introducerea sticlelor cu gâtul în jos într-un lichid care are temperatura de -25-26 de grade. Sedimentul îngheață în dop, gâtul se spală, capacul se deschide și dopul este aruncat afară. Vinul se păstrează 10-15 ani în butoaie de stejar cu o capacitate de 4-8 tone, numite budane și pană la 10 ani în butoaie mici, cu capacitate de 225 de litri, numite baricuri. O altă atracție a acestui labirint dionisiac o constituie cinematograful care a fost creat
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
de grade. Sedimentul îngheață în dop, gâtul se spală, capacul se deschide și dopul este aruncat afară. Vinul se păstrează 10-15 ani în butoaie de stejar cu o capacitate de 4-8 tone, numite budane și pană la 10 ani în butoaie mici, cu capacitate de 225 de litri, numite baricuri. O altă atracție a acestui labirint dionisiac o constituie cinematograful care a fost creat din inițiativa directorului general Valentin Bodiu. Cinematograful a fost deschis în 2015, are o capacitate de 44
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
viță și cantitatea de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență tare, în beciul adânc, ce se întindea până sub strada principală. De la statul vinului din fiert și până primăvara târziu, la noi soseau să cumpere sau
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
august până la începutul lunii decembrie. Vasele de pescuit se numeau „alaman” și „gemiya.” Mari cantități de pește sărat sau afumat erau transportate la Istanbul. Vinăriile erau organizate în afara orașului, aproape fiecare familie avea o pivniță unde vinul era păstrat în butoaie de lemn. Femeile băștinașe ca și cele ale colonilor veniți, mai ales, din regiunea Yenice-Vardar pregăteau uneltele pentru pescuit, munceau împreună cu bărbații lor la câmp, pe când femeile grecoaice erau numite „kokoni”, deoarece se ocupau numai cu menajul și primirea oaspeților
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de lemn), păstoritul (o colecție amplă de clopote pentru animale, coarne de animale, foarfeci de tablă pentru tuns oi, blănuri de capră), vinăritul (butoaie), tâmplăritul (rindea), fierăritul (foale). Nu lipsesc instrumentele tradiționale de cântat: cavalul, cimpoiul, trompeta. Ochiul vizitatorului poate fi impresionat și de o colecție de arme de panoplie, cât și de o lustră făcută într-o roată de car. Restaurantul oferă vedere
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
de bine scrobite pe pereții proaspeți văruiți în toamnă, că le asemuiam fluturilor dispăruți la sfârșitul verii. Din camera asta era o ușă care dădea în celar, o cămară mică din care ne urcam în pod și unde se găsea butoiul cu vin. Acesta avea un cep, pe care tataie îl deschidea vesel de câteva ori pe zi spre nemulțumirea mamaiei. Fericită, îi săream în cârcă aunci când stătea aplecat să umple cana din lut, după care mă repezeam să sorb
GLORIE COPILĂRIEI I de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357074_a_358403]
-
are un animal?” murmura ea șirușinată, intra în casă. Frica ei mă distra și fericită, îi povesteam pe șoptite lui tata-mare că, în sfârșit, există cineva pe lumea asta, căruia tanti Oala îi știa de frică. Când tata-mare își pregătea butoiul de bere, Cartuș era alături de el și dacă se întâmpla ca acesta să guste din lichidul tulbure și gălbinicios, fără să-i dea și lui, mârâia supărat, după care, cu capul așezat pe labele din față, plângea ca un copil
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
gălbinicios, fără să-i dea și lui, mârâia supărat, după care, cu capul așezat pe labele din față, plângea ca un copil. “L-ai făcut bețiv!” îi reproșa tanti Oala. Tata-mare nu-i răspundea și pe furiș bea cu Cartuș butoiul de bere, ca doi adevărați prieteni. ”O cană ție, două mie!” îi spunea când cobora în pivniță. Numai că săracul Cartuș și-o sorbea pe a lui dintr-o suflare și pe urmă plângea și își lăsă saliva să-i
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
au putrezit mă oasele, nici în iarna asta?! îi striga tataie de câte ori îl vedea trecând cu căldarea în mână, zgribulit în cojocul vechi și unsuros. -Da ce, bre, nea Gogule, eu le-am lăsat neudate toată iarna?! Am terminat bre, butoiul! Vezi să-mi păstrezi vin la Paște! și, bucuros de isprava lui, scuipa printre dinți și se grăbea spre fântână. Tataie se uita după el zâmbind, își trăgea căciula pe frunte și îl înjura „halal de mă-ta care te-
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
pivniță. -În pivnița este mai cald decât în magazie și aici nu intră nimeni. Am să-i fac o cutie mare din lemn! mi-a spus, tot uitându-se unde să-l pună. Pivnița era mare. Înainte aici își ținea butoaiele cu vin pentru restaurant, dar acum nu erau decât murăturile noastre și ale lor. Într-un colț era un sac de nisip întins pe jos cu morcovii puși la păstrat pentru iarnă. Grămada era împărțită în două, partea de lângă perete
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
apă proaspătă. Apoi, după ce m-am uitat mai bine prin pivnița, am găsit de cuviință să-i schimb culcușul, de frică să nu-l descopere cineva, în cazul că aveau să coboare după morcovi pentru ciorbă. L-am ascuns după butoiul cu varză. Părea mulțumit de efortul meu și s-a lăsat mângâiat până a adormit. Am ieșit din pivniță calmă, dar nu înainte de ai promite, fără să fiu convinsă că a priceput, că voi trece și spre seară pe la el
GLORIE COPILĂRIEI VII de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357091_a_358420]
-
știe timpul câtă dezlegare În ierburi dus să se îmbrace mire, A risipit prin spațiu-n alergare Să-i fie lumii cheag de alcătuire. Vibrau lăute încărcate de tăcere La ceas în zori când soarele-și spală, În florile câmpiei, butoaiele cu miere Și vara îmbracă haina-i arhetipală. Învingem somnul pe un pat de umbre Să ne-nfruptăm din dragostea firească, Uităm cu totul de clipele mai sumbre Și mai trăim o zi de vis, împărătească. Referință Bibliografică: O zi
O ZI DE VIS de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357361_a_358690]
-
casă A rămas caniculară. Urlet jalnic în cascadă, Tânguiri de vânt grăbit Se strecoară lent din stradă, Toamna iar ne-a înrobit. Zbucium crud de frunză arsă Din sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsă Rugina peste poteci. Fierbe vinul în butoaie, Fum din coșuri se ridică, Curge timpul în șiroaie, Peste noi urme aplică. Unul strănută de zor, Altul e mai răgușit, ... Citește mai mult Firavă, ca o crăiasăNe-a părăsit blânda vară,Numai în suflet și-n casăA rămas caniculară
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
în suflet și-n casăA rămas caniculară.Urlet jalnic în cascadă,Tânguiri de vânt grăbitSe strecoară lent din stradă,Toamna iar ne-a înrobit.Zbucium crud de frunză arsăDin sufletul toamnei reci, În urma ploilor varsăRugina peste poteci.Fierbe vinul în butoaie,Fum din coșuri se ridică,Curge timpul în șiroaie,Peste noi urme aplică.Unul strănută de zor,Altul e mai răgușit,... XXIV. ARS POETICA, de Daniela Pătrașcu , publicat în Ediția nr. 288 din 15 octombrie 2011. Șchioapătă un vers în
DANIELA PĂTRAŞCU [Corola-blog/BlogPost/357252_a_358581]
-
Bița, care mai fusese pe acolo, scoase dintr-un dulăpior patru pahare de sticlă având desenat pe ele câte un strugure. Între timp a sosit și Popescu cu borcanul plin ochi. -Repede ai venit! -Cu tâlvul se scoate repede din butoi. Cu o suflare se umple și având capacitatea canceului operațiunea se termină imediat. Nerăbdător Gabi, „fetiță mamei” cum era poreclit, el fiind băiat fin, turnă în pahare. -Noroc fraților! -Să avem succes la examene! Ciocniră paharele și pe nerăsuflate le-
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
dispunea. Avea vie altoită, avea pruni și alți pomi. Făcea mult vin bun și țuică tare și oricând era gata să bea un pahar cu cine-i trecea pe la poartă. Era un bun gospodar și nu i se uscau niciodată butoaiele în beci. De îndată ce noii veniți s-au așezat pe pat, Dănilă Dunăreancu s-a grăbit să le spună: -Dom'preceptor, am niște țuică de prună de dinainte de a pleca la război și niște vin de altoi. Cu care începem să
MĂMĂLIGĂ CU ŢUICĂ (PROZĂ SCURTĂ) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357921_a_359250]
-
si anume: într-unul din registre este reprezentată o casă situată pe un deal; casă înconjurată de un gard din care lipseau câteva uluci, căzute la pământ. Casă era locuită, lucru sugerat de gospodării prezenți în curte ce-și spală butoaiele, scena absolut actuala ce se poate vedea oricând din fugă trenului ce merge pe ocale ferată în zona subcarpatica ori din mersul mașinii.Este vorba de atitudinea”merge și așa” care se pare că din nefericire este foarte veche. Norocul
BLESTEMUL TRACILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358355_a_359684]
-
unei duminici”, cu Gabi del Pupo. Pentru cel mai bun rol feminin secundar au fost premiate Bunicile Selkirke din spectacolul „Insula”: Irina Wintze, Adriana Băilescu și Romina Merei, iar pentru cel mai bun rol masculin secundar, Florin Călbăjos, pentru spectacolul „Butoiul cu praf și pulbere” al Teatrului Municipal băimărean. Marcel Iureș, pe care l-ați putut admira în spectacolul „Absolut!”, regizat de Alexandru Dabija, este cel mai bun actor în rol principal, iar Eder Eniko, din „Quartet” (al Companiei Aradi Kamaraszinhaz
IUNIE 2012 de ANCA GOJA în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358371_a_359700]
-
Scena de pe pod. “Domnul van Schonhoewen se maturizase simțitor. Asta sărea în ochi de la prima vedere.” Mancuse simțea că înnebunește. O confuzie excitantă se strecurase în gîndurile sale. Mirosul fînului se împletea pe pod cu miresmele florilor și cu damful butoaielor de țuică spălate în apa rîului. Picioarele Florei, puternice, bronzate, forfecau aerul. Îl tăiau în felii aromate cu flori de zăpadă. Bărbatul din el se scufunda într-un complex mistuitor de senzații. Cele două emisfere tremurătoare prinse într-o cadență
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 26-28 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358409_a_359738]
-
Roman în expansiune, au știut că aici se afla polul spiritual al lumii denumit în mai multe feluri ca expresie a recunoașterii sale multiple: Axis boreus, Cardines mundi, Kion Ouránou sau Polus geticus, pentru ca acum, anumiți indivizi urcați pe stiva butoaielor cu cianură sau pe buldozer să ne zdrobească sanctuarele sau să ne alunge păstorii în numele acestui tip de civilizație care exacerbează importanța aspectului material al vieții în detrimentul dezvoltării spirituale a omului. Pentru soluționare nu aduce anul ce aduce ceasul Recent
PAIDEIA* ŞI UNITATEA RELIGIOASĂ de GEORGE LIVIU TELEOACĂ în ediţia nr. 489 din 03 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358585_a_359914]
-
bine anul trecut și mai aveau și din anii din urmă că au făcut economie. Începuse deja să-l care șoarecii care au găurit toți pereții din chiler. Au fost nevoiți să curețe tot porumbul și să pună boabele în butoaie că și așa stăteau goale până la toamnă, la culesul viilor. Pe afară păsările râcâiau prin bătătură și se scăldau cât era ziulica de mare în țărână. Nu aveau nici o grijă. Apă aveau la teică, grăunțe primeau seara și dimineața, doar
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]