3,117 matches
-
lași și profesori Ce nu spun ce grav necaz e Țara-n mâini de inpostori... Nu salvăm țara la cazne Cu șefuți patriotarzii Și cu-un șef de stat ce azi ne Face să părem bastarzii... Nu salvăm țara prin cârciumi Unde beau băsești, becali, Iar eu mă spetesc pe brânciu--mi, Pentru ei și alți penali... Nu salvăm țara ce-n vid e Cu samsari, golani și pești, Cu pecingini de partide Din agenți și iliești. Nu salvăm țara în pustă
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
de acolo pe sora dumneavoastră? Tatăl a rămas în sat? - Am luat-o. Așa a vrut Dumnezeu să fie așa, pentru că, într-o seară, când înaintau trupele ungurești, în sat a venit un pluton de unguri. S-au dus la cârciumă, au dat de băut oamenilor din sat. După ce au băut, unul dintre ei a spus unui țăran: «Noi am venit să punem pe băț pielea la popa ăl tânăr». Popa cel bătrân era bunicul și cel tânăr era tatăl meu
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
l-a văzut, nu l-a cunoscut, că el era un străin de casa noastră, s-a speriat, dar celălalt i-a făcut semn să tacă. I-a spus că are în casă un soldat care îl păzește, că la cârciumă este un grup întreg venit în sat să îl omoare. Tata a ieșit sub pretextul că merge să vadă cum moare boul, s-a dus în grajd și de acolo a plecat mai departe. Când au venit mai târziu ungurii
CU ŞI DESPRE PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI – CRÂMPEIE DE VIAŢĂ ŞI ISTORIE, POVESTITE PE VIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 20 [Corola-blog/BlogPost/363097_a_364426]
-
după ce s-au bătut și s-au omorât cam zece ani pentru a-și lua pământurile înapoi, acum le ofereau spre vânzare. Preferau străinii, fiindcă ăia plăteau cu banul jos. Banii astfel câștigați mergeau la jocurile de noroc și la cârciumă. Desigur nu dura prea mult! Numai că, șireții de țărani aflaseră ei de undeva, că peste câtva timp, o să vină pe tron, cum se mai întâmplase de altfel, un rege bun, care văzându-i cât sunt de săraci le va
EPIZOOTIA LA OAMENI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367815_a_369144]
-
vărsau plămânii răcnind ura prelung, la vremea când, drogați cu votcă din cartofi îi sminteau în bătaie pe mai sobrii nemți? - Hai, că m-am scos, trecu ultimul gând prin capul lui Picu, înainte de a repezi un picior în ușa cârciumii. Intră cu un aer triumfător și dădu un răget de mai mare dragul: - Băi, nea Titi, bagă una mare-n nafura ei dă viață! Numitul nea Titi, patronul cârciumii, pe numele lui de familie Cataroiu zis și Fleașcă, un om
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
prin capul lui Picu, înainte de a repezi un picior în ușa cârciumii. Intră cu un aer triumfător și dădu un răget de mai mare dragul: - Băi, nea Titi, bagă una mare-n nafura ei dă viață! Numitul nea Titi, patronul cârciumii, pe numele lui de familie Cataroiu zis și Fleașcă, un om cu nebănuite resurse de psiholog, nu se lăsă intimidat de strigătul de luptă al profesorului, mai ales că acesta, trecea cu destulă indulgență, de cinci zeci de kilograme. Își
STRIGĂTUL DE LUPTĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367896_a_369225]
-
saboteze munca și ideile celorlalți mai activi. Un alt exemplu, fără legătură cu cel de mai sus: oare cum unii pensionari nu acceptă sub nicio formă să stea acasă (toată ziua în fața televizorului sau a Internet-ului), sau într-o cârciumă (cu țuica și paharul de vin în mână) și își caută de lucru mereu, pentru că încă îi mai țin puterile, iar alții nu fac nimic toată ziua, zi după zi, dar îi analizează pe ceilalți și cârcotesc împotriva lor? Probabil
TIPURI DE CÂRCOTAŞI de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367963_a_369292]
-
la birou, pe birou și sub birou. * Noaptea trecută s-a spart laboratorul antidoping. S-a furat urină care conținea sibutramină și amfetamine în valoare de sute de mii de lei. * Zeci de nemulțumiți își trec dupoă-amiezile sprijiniți de mesele cârciumilor din piață. La noi, cârcoteala e încă de bonton. Printr-o simplă ridicare din sprâncene se găsește rapid nod în papură. * Spun unii că în România s-au încurcat valorile și s-a ajuns la o întindere excesivă a limitelor
JURNAL CU CAPUL IN JOS de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367374_a_368703]
-
Al morții ceas îmi dă târcoale, iată! Și înainte de a-mi lua cel de pe urmă rămas bun, Un lucru vreau să-ți spun - ca s-o duci bine viața toată Deci, iată cheile de peste toate ale mele Și casa, și cârciuma, și prăvălia fi-vor ale tale, Și mersul treburilor să le-nveți în toate cele, Însă mai am o taină, să-ți arăt ce-am pus la cale. Căci despre vin e vorba și cum trebuie să-l faci, Să
SECRETELE ,,VINULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366797_a_368126]
-
apropiere, amintind de vremurile de mai înainte, de marii scriitori ai neamului românesc, de sub un cer albastru și cinstit, precum simțirea a tot ce era curat și bun și frumos acolo. Nu c-aș fi eu un mare băutor, dar cârciumile din anii studenției mele, surâdeau și fremătau. Se făcea, desigur, și atunci și acolo literatură. Și dacă nu se discuta despre cărți și viață, se trăia viața, care, mai apoi, devenea carte. In Copou era cârciuma „Rarăul”. Uneori eram acolo
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
un mare băutor, dar cârciumile din anii studenției mele, surâdeau și fremătau. Se făcea, desigur, și atunci și acolo literatură. Și dacă nu se discuta despre cărți și viață, se trăia viața, care, mai apoi, devenea carte. In Copou era cârciuma „Rarăul”. Uneori eram acolo cu Cezar Ivănescu, cu Dan Ravaru, cu Ion Stoica, cu Rodica Grindea, Adi Cusin, mi se pare și cu Sorin Stoian. Uneori erau la cârciumioara asta, dacă-mi amintesc bine, și Marin Sorescu, și Horia Zilieru
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
bârfe, glume împletite cu discuții serioase. Eu, mai cu gura întredeschisă, scoțând rar câte-o vorbă - două (bine primite, spre liniștirea mea de om stingher și atent să fiu modest, cum știam de-acasă că trebuie să fiu)... O altă cârciumă, tot în Piața Unirii, un fel de bombă, cu mese înalte, fără scaune - se numea „Miorița”, dar toată lumea îi spunea „La Nati ”. Ăsta era numele gratarargiului - un artist în meseria lui - dar și un om aparte, expeditiv, bonom, energic și
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
minunată și senzuală, deșteaptă și eterică, o vedeam aproape zilnic. Era crainică la Stația de radioamplificare și, apoi, după plecarea mea din Paradisul amărui și dulce al tinereții mele, crainică la Radio Iași. Câteodată, mergeam toți trei și la o cârciumă din capătul orașului, poreclită de noi „La lilieci”, căci avea tufe amețitoare ce împarfumau cu aer de liliac grădina de vară, la vremea lor. Eu, pe post de „paravan” pentru contrastul de vârstă dintre cei doi, eu eram cu ochii
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
ne povestea despre plăcerea ei de-a fi mereu în altă zare a lumii. Se spuneau versuri, se comenta ușor despre firul de iarbă, sau vorbeam ceva mai aprig despre urgiile din lume și, rar, de la noi. Ei, dar câte cârciumi nu erau încă?!... Cine nu crede că ele erau și instituții de cultură, se înșeală! Căutându-mi însă micile clipe de farmec ale boemiei studențești - clipe puține, sau mai multe, câte au fost - nu se poate să nu-mi amintesc
GÂNDURI DE SUB PLEOAPE: PRIN IAŞII STUDENŢIEI MELE de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1877 din 20 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367639_a_368968]
-
pe Dumnezeu?”... Revin la dansul meu, fascinant și ciudat, cu marea Doamnă a Poeziei. Și printre banalitățile ce le-am fi consumat în pași de tango, este posibil, dacă-mi amintesc bine, să-mi fi vorbit Ana Blandiana și despre cârciumile Clujului, bombele alea ordinare, ca multe din România și care mie îmi aduc aminte de versul lui Bacovia: „Barbar cânta femeia ceea/ Și-n jur era așa răscoală”... - Ai observat - s-ar fi putut să-mi spună ea, în dialogul
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
aminte de versul lui Bacovia: „Barbar cânta femeia ceea/ Și-n jur era așa răscoală”... - Ai observat - s-ar fi putut să-mi spună ea, în dialogul pe care, sincer să fiu, l-am uitat - ai observat?!, în mai toate cârciumile de cartier scrie „Cântatul interzis!”. Ce-or fi având mai marii timpului nostru cu cântatul?! De ce să interzică tocmai cântatul?! Si uite cum viața mi le țese pe toate, aproape ca-n poveste, căci din tristețea substanței „Cântatului interzis” mi-
AURORA BOREALĂ, ÎNTR-O SEARĂ LA CLUJ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367711_a_369040]
-
tot. Ia-o mai ușurel că nu pricep. Cum avea, dar nu avea? - Soț avea, însă era un bețiv, care stătea mai mult prin birturi, decât pe acasă. Cum cobora de pe munte din pădure, unde lucra, cum se oprea la cârciumă și nu mai ajungea acasă, decât atunci când își făcea plinul. - Până aici am priceput. Dar de ce nu era la maternitate femeia? Pe ăia de la maternitate nu-i interesează unde-i soțul. - Ei, este mai complicat de explicat și de înțeles
BACIUL MIRON de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367042_a_368371]
-
din lume și că băiețelul va purta un nume glorios spre propria lui glorie. Adică, va ajunge, fără îndoială, un mare fotbalist, plin de bani, bani pe care îi vor chibzui ei fiindcă au experiență. Se propusese deja deschiderea unei cârciumi: La balonu’ de aur, știut fiind că asemenea instituții nu au cum să dea faliment. La terminarea damigenei deveniseră deja miliardari în dolari așa că botezul părea doar o chestiune de tehnică fără nici un fel de implicații emoționale ori afective. Părintele
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
Dar așa, uite, mâine poimâine îl vedem primar, sau cine știe, poate chiar deputat! Bă, da’ zi, la planul nostru te mai gândești? - Oaa, nașu’ Da’ chiar aseară făceam niște schițe numai că trebuie să-i schimbăm numele. Vom numi cârciuma: La meteoritul de aur . Sună mult mai bine! Referință Bibliografică: UN TATĂ VIZIONAR / Mihai Batog Bujeniță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Mihai Batog Bujeniță : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
UN TATĂ VIZIONAR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367068_a_368397]
-
spre tine, să-ți meargă ceva mai bine în viitor. - Se întoarce pe dracu'. - Iartă-l, Doamne, că-i necăjit și nu știe ce zice, mai spuse Tase, făcându-și cruce, în timp ce-și îndreptă privirea undeva spre tavanul cârciumii, unde credea el că este răsăritul. Vasile dădu țoiul peste cap și-l goli dintr-o înghițitură. Fața lui era crispată și vânătă de furie. Era atât de încordat, încât dacă ai fi trecut cu lama briciului pe fața lui
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
unde fusese internat. O dusese bine acolo, mâncare de trei ori pe zi, niște lături cam la fel cu cele pe care soacră-sa le dădea la porc, dar care pentru el contau ceva mai mult decât un prânz la cârciumă. Ce mai, fusese bine, numai că s-a vindecat și doctorii l-au dat afară, deși el le mai ajutase pe infirmiere la spălat pe jos ori la curățatul closetelor. Ajuns acasă, este desigur un eufemism foarte departe de valoarea
SINUCIGAŞ ÎN SERIE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1854 din 28 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363609_a_364938]
-
aflai: a venit șatra lui Polizache de la Ruși și din bulgărele de aur pe care-l avea, a tăiat gologani să-i deschidă fetei prăvălie. Ce-ai zice dacă am face și noi ceva gologani să-i trântim fetei o cârciumă în centrul satului, pe Linie? -Măăă, sări femeia la el, să nu te păcălească țiganii! -Cum o să mă păcălească? Fac și eu cum a făcut nașu Băngoi! -Cum a făcut? Se dădu femeia lângă el să-l asculte mai cu
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
beci, i-a încuiat, le-a dat aurul, cărbuni și foc și până dimineața le-a tocat gălbenei de-un ban, de cinci și de zece. A și plecat la Ruși să ia marfă, deschide și depozit de cherestea și cârciumă! Omul ăsta are cap, nu ca noi care-am alergat toată viața după animale și-am muncit ca niște robi la sapă și la secere și nu ne-am ales cu nimic! Femeia stătu pe gânduri ce stătu și apoi
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
el buza de jos tăiată în două ca la iepure? -Îl dau dracu cu buza lui, mie să-mi facă bani! Tudor nu dădu ochii-n gene toată noaptea. Se gândea ce să facă mai întâi cu banii. Va pune cârciumă pentru fată, se va duce la Drăgășani cu căruța cu două butoaie să ia vin, va urca și la munte după rachiu... Când va auzi notarul că fata lui are cârciumă...Și așa îi da el ocol Leftericăi, dar acum
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
ce să facă mai întâi cu banii. Va pune cârciumă pentru fată, se va duce la Drăgășani cu căruța cu două butoaie să ia vin, va urca și la munte după rachiu... Când va auzi notarul că fata lui are cârciumă...Și așa îi da el ocol Leftericăi, dar acum...Ce, e de vise rele să aibă un ginere notar? Adormi greu și visă un vis. Se făcea că era călător, mergea cu căruța la București, plecase de cu seară de
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]