1,366 matches
-
Cei câțiva fruntași PD, cu prestigiu au fost călcați de "tineri" (ei, nu chiar, nu!?) de pe la hibridul Stolojan. Operația reu șită, pacientul mort! Cei câțiva primari, puțini consilieri, puțini cu bani, puțini cu autoritate "electorală"... îmi pare rău că Gh. Cârjă, împins în față, n-a reușit mare lucru iar ceilalți, mai de-aproape, n-au îndrăznit. De unde se vede 333 că pălăria mare (Băsescu) nu acoperă totdeauna de soare (alegătorii). Să rămânem clari: cu cât aceste două partide sunt mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
această "filosofie" a fericirii și felul în care o face Dioma, care încă nu a fost modelat de experiențe dure, așa cum s-a întâmplat cu fostul deținut: Bineînțeles, avea din nou dreptate! Ce fel de viață mai e aia în cârje? Cum ar fi stat acum, spre exemplu, alături de ea cum și-ar fi ținut cârja? Și unde și-ar fi pus ciotul?... Păi, nici măcar scaunul n-ar fi putut să și-l care singur, ar fi trebuit să i-l
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
fost modelat de experiențe dure, așa cum s-a întâmplat cu fostul deținut: Bineînțeles, avea din nou dreptate! Ce fel de viață mai e aia în cârje? Cum ar fi stat acum, spre exemplu, alături de ea cum și-ar fi ținut cârja? Și unde și-ar fi pus ciotul?... Păi, nici măcar scaunul n-ar fi putut să și-l care singur, ar fi trebuit să i-l ducă ea. Ce mai, să trăiești fără picior aia nu mai era viață. Viața-i
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
apărut la București, la 1 aprilie 1924 până în 1927, condusă de bârlădeanul C.D. Rânzescu, în colaborarea foștilor lui colegi de la Liceul „Codreanu” din Bârlad - C. Cotoranu, Al. Lascarov Moldovanu, Atanase Mândru, G. Nedelea, Ion Palodă, Gh. Tașcă, G. Vlădescu-Răcoasa, G. Cârjă, D. Iov, I. Valerian, Ioan Antonovici și Virgil Duiculescu, la care s-au adăugat George Tutoveanu, Nicolae Iorga, Natalia Pașa, G. Pallady, I. Grigore Oprișan, M.Gr. Patriciu, N. Buțureanu ș.a., d ar cu un program precis structurat arătat în „Cuvânt
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
dețu lui Tutova, a avut loc instalarea noului prefect G. Tutoveanu. După câtva timp, în ziarul local „Moldova” din 15 noiembrie 1931, sub semnătura N. Rânzescu, apărea un cursiv intitulat „De la o inspecție” a prefectului, efectuată la primăr ia comunei Cârja, în prezența a vreo 50 de săteni, la biroul de st are civilă. - Domnule notar, mi se pare că tocmai cu star ea civilă nu este în regulă... n ai transcris la timp toate nașterile. Notarul, un foarte bun funcționar
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
unde se află, simți numai acea spaimă crescând deodată, apoi nimic... Sunetul acela până la urmă a avut un efect binefăcător asupra sa, readucându-l din nou aici, în prezent. Se uită în direcția de unde venise zgomotul acela și observă două cârje lângă fata care se așezase pe scaun. Nu putu să-și explice pe moment la ce-ar fi folosit în casa aceasta cele două cârje, se uită în jur aiurit și atunci vorbi din nou fata. - Te uitai la acestea
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
nou aici, în prezent. Se uită în direcția de unde venise zgomotul acela și observă două cârje lângă fata care se așezase pe scaun. Nu putu să-și explice pe moment la ce-ar fi folosit în casa aceasta cele două cârje, se uită în jur aiurit și atunci vorbi din nou fata. - Te uitai la acestea? Sunt ale mele. Am avut poliomielită când am fost mică și am rămas cu sechele. Acum ele mă poartă. Vorbea ca și cum ar fi vorbit despre
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
cifrelor, dar zise totuși: „Eu întotdeauna am considerat doar calculatoarele că sunt depozitarele cifrelor, nicidecum oamenii, niciodată nu m-a dus gândul la asta...” Fata surâse ușor cu o ușoară amărăciune, sau fusese numai o părere, se ridică, își luă cârjele și mergând încet cu bocănituri seci, puse masa vorbind în timp ce lucra. - Calculatoarele, aceste biete mașinării fără importanță doar pentru profanii cifrelor sunt niște invenții formidabile, pentru cei care le cunosc, nu sunt decât niște obiecte utilitare precum furculița sau lingura
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
slobozi un râs gros și gâlgâitor care-și luă zborul ca un stol de ciori. Simiuc simți că este privit insistent de cineva, făcu o sforțare să se trezească, deschise ochii, văzu că la câțiva pași de pat, sprijinită în cârjele ușoare de aluminiu, cu păpușa într-o mână, fata ceea care îl privea cu ochii săi mari și negri fără să clipească. Văzu că el s-a trezit, se răsuci în loc să fugă, se încurcă în cârje, căzu zgrepțănând cu unghiile
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de pat, sprijinită în cârjele ușoare de aluminiu, cu păpușa într-o mână, fata ceea care îl privea cu ochii săi mari și negri fără să clipească. Văzu că el s-a trezit, se răsuci în loc să fugă, se încurcă în cârje, căzu zgrepțănând cu unghiile dușumeaua ca și cum ar fi vrut să fugă pe acolo. Simiuc sări jos, o ridică în picioare, era foarte ușoară, ca un copil, cât pe ce să o scape din nou când fata țipă cu alarmată cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
ar fi vrut să fugă pe acolo. Simiuc sări jos, o ridică în picioare, era foarte ușoară, ca un copil, cât pe ce să o scape din nou când fata țipă cu alarmată cu o disperare nedisimulată: „Isidora, a căzut cârja pe ea, niciodată nu trebuia să o atingă cârja, ea nu trebuie să aibă nevoie niciodată de cârje...” Neștiind ce să facă, el o lăsă iar jos, ridică repede cârja de pe păpușă și dădu păpușa fetei care o luă în
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
jos, o ridică în picioare, era foarte ușoară, ca un copil, cât pe ce să o scape din nou când fata țipă cu alarmată cu o disperare nedisimulată: „Isidora, a căzut cârja pe ea, niciodată nu trebuia să o atingă cârja, ea nu trebuie să aibă nevoie niciodată de cârje...” Neștiind ce să facă, el o lăsă iar jos, ridică repede cârja de pe păpușă și dădu păpușa fetei care o luă în brațe și în lumina săracă a candelei se văzură
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
un copil, cât pe ce să o scape din nou când fata țipă cu alarmată cu o disperare nedisimulată: „Isidora, a căzut cârja pe ea, niciodată nu trebuia să o atingă cârja, ea nu trebuie să aibă nevoie niciodată de cârje...” Neștiind ce să facă, el o lăsă iar jos, ridică repede cârja de pe păpușă și dădu păpușa fetei care o luă în brațe și în lumina săracă a candelei se văzură două boabe mari și limpezi izvorând din ochii aceia
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
țipă cu alarmată cu o disperare nedisimulată: „Isidora, a căzut cârja pe ea, niciodată nu trebuia să o atingă cârja, ea nu trebuie să aibă nevoie niciodată de cârje...” Neștiind ce să facă, el o lăsă iar jos, ridică repede cârja de pe păpușă și dădu păpușa fetei care o luă în brațe și în lumina săracă a candelei se văzură două boabe mari și limpezi izvorând din ochii aceia frumoși, rostogolindu-se repede până în bărbie. Simiuc o ajută să se ridice
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pot citi nici cu ochelari, nu mai aud soneria sau telefonul. Cu toate acestea dimineața, după un somn plin de sforăituri și rafale de tuse ce trezesc vecinii cu noaptea-n cap, cu picioarele betege și cu mâinile sprijinite în cârje sau bastoane, cum se crăpa de ziuă, îi vezi prin apropierea casei după o pâine sau după o felie de mezel. Dacă-i întrebi, nu țin minte ce au mâncat la cină, însă nu pierd ocazia de a impresiona cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care "fi-va focul și marea și aerul / și ziua a șaptea când apare memoria" (Noapte cu măr). Niciodată melancolizat, adoratorul nu-și ascunde reacțiile fruste. "Aș vrea să-ți arăt, doamnă, că uneori lupul e partea / bună din mine" (Cârjele și mărul). În refrene se succed orbul, oglinda, noaptea, nămolul; pe o singură pagină din Alte schițe ale lui Vitruviu, se succed trimiteri varii de la Penelopa și biblicul Ieremia până la modernii Husserl și Karl Jaspers! În alte texte ne întâmpină
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
eu”26. De aici și limitele tuturor doctrinelor care vorbesc despre căile fericirii supraevaluând puterea conștiinței asupra stărilor prin care trecem. Tot ce putem aștepta de la ea - și nu-i puțin lucru - e doar un remediu provizoriu, o pereche de cârje cu durată de viață limitată. Dar să nu ne amăgim, școlile de înțelepciune vor avea întotdeauna o „eficacitate” din cele mai reduse comparativ cu cea a dispozițiilor psihologice și metapsihologice ale oamenilor, fericirea și bucuria de a trăi fiind mai
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ceară”, pe care, în actul al treilea, în decorul reprezentat de Insula morților - tabloul lui Böcklin - o vede întinsă pe un imens pat roșu, figură care ar putea fi, de altfel, înlocuită de un manechin ambulant - un moșneag sprijinit în cârje -, soluție posibilă cu condiția ca reglajul să fie perfect. Așadar, în viziunea lui Artaud, figura de ceară ori manechinul vor intra într-o relație de „imagine în oglindă” cu actorul real. Mai mult decât atât, în jocul acestuia din urmă
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
cerc albastru, inexorabilul unei linii negre. Fiindcă - Olvido subliniase cândva această idee, deși cu siguranță era furată de la cineva - un măr putea fi mai teribil decât un Laokoon. Ori niște pantofi, adăugase mai târziu, pe când privea un bărbat care, cu cârjele sprijinite de perete, Își lustruia singurul pantof pe o stradă din Maputo, În Mozambic. Adu-ți aminte, spusese, de fotografiile neliniștitoare pe care Atget le-a făcut la Paris: pantofi vechi, aliniați pe rafuri, așteptându-și stăpânii, care par imposibili
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
comunismului În România. Documente din arhivele secrete: 1944-1989, 2 vol., Paideia, București, 1998. Caraza, Grigore, Aiud Însângerat, Vremea XXI, București, 2001. Cătănuș, Dan, Roske, Octavian, Colectivizarea agriculturii În România. Represiunea, vol. I, 1949-1953, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, București, 2004. Cârja, Ion, Canalul morții, Cartea Românească, București, 1993. Cesereanu, Ruxandra, Gulagul În conștiința românească. Memorialistica și literatura Închisorilor și lagărelor comuniste. Eseu de mentalitate, ediția a II-a revăzută și adăugită, Polirom, Iași, 2005. Ciobanu, Mircea, Regele Mihai și exilul românesc
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
văduvă (2); vechime (2); veselă (2); vîrstnic (2); vîrstnică (2); zbîrcită (2); zgîrcită (2); ajutor; amuzant; ani; ani scurși; atenție; autobuz; fără auz; basma; bărbat; bătrîna; băț; biserică; bîrfe; bîrfitoare; boala; bogată; bolnavă; boșoroagă; broboadă; bubă; bunei; bunicuță; cearceaf; cheag; cîrjă; cîrpă; cocoșat; coif; compasiune; comunist; cotoroanță; cunoscătoare; curată; curățenie; deasă; deșteaptă; devitalizare; Dochia; dragoste; durere; dureri; efemeritate; enervantă; eu; experiența; experiență de viață; fata babei; față; ființă; fudulie; fustă; gheboasă; de grîu; gură; hîdă; hîrca; hîrcă; hoață; hotărîtă; imagine; inteligență
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
timp (4); boală (3); deștept (3); ochelari (3); rid (3); slab (3); sur (3); tataie (3); trist (3); veteran (3); viață (3); ajutor (2); amărît (2); amintiri (2); babă (2); bărbat (2); boșorog (2); bunelul (2); bunică (2); cîinele (2); cîrjă (2); copac (2); familie (2); frumos (2); greutate (2); jale (2); lume (2); matur (2); Moș Crăciun (2); nebun (2); om în vîrstă (2); păr alb (2); fără putere (2); sărac (2); senil (2); sfînt (2); singurătate (2); trecut prin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
psihic (2); sărman (2); sfîrșit (2); singurătate (2); speranță (2); spitalizat (2); stricat (2); suferă (2); viu (2); abandon; în agonie; ajutorare; amărît; ambulanța; amețit; analize; aproape bărbat; boala; bolnav; bolnăvior; bunelul; bunic; bunica; bunicul; de cancer; carne; catastrofă; chinuit; cîrje; compasiune; copii; coșmar; convalescență; creangă; credință; cronic; cuminte; curabil; demult; depresie; destin; diabet; diagnostic; distrus; de dragoste; elev; epidemie; epilepsie; farmacie; flămînd; găunos; handicap; hepatită; hernie; ignoranță; imunitate; incapacitate; incertitudine; indispus; infectat; de inimă; inimă frîntă; injecție; injecții; invalid; de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); greutate (2); invalid (2); nedreptate (2); nefericit (2); neputincios (2); noroc (2); sărac (2); șchiop (2); văzător (2); accident; accidentat; alb; alergare; amărît; banal; bărbat; de beat; beznă; de-a binelea; Boss; bun; bunătate; cal; cap; capacitate; chin; chiorul; cîrjă; compătimire; copil; corect; cuvînt; dar; deficient; deficiență; deștept; diferit; dizabilitate; existență; cu handicap; Harap-Alb; imprecis; incapacitate; inimă; instinct; Ionuț; iris; închis; îndoctrinare; înspăimîntare; jale; jignire; lemn; lentile; limită; lipsă; lipsit de vedere; lovit; lupta; mare; marginalizat; mărunt; mergînd; micuț; mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a acționa; acuma; aer; agita; albina; albină; alergare; alergat; alungă; Ana; anii; animal; apă; aport; apuca; auzi; a avansa; a avea un scop; avansează; balans; balansează; bancă; bebeluș; bot; brațe; brațul; cafeaua; din cap; car; căruța; cerul; ceva; ciudățenie; cîntec; cîrjă; clintit; coborînd; copil; cum; cutremur; cutremura; dă din picioare; a te da; decizie; un deget; se deplasează; deplasează-te; deranja; descurcăreț; detectat; discotecă; dispărea; drumeț; dulap; dulapul; dur; du-te; efort; emoționa; erecție; este; evoluează; a exista; face; a face
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]