803 matches
-
să nu-ți găsești un ascendent care să te consoleze că nu există o mai eficientă religie a resemnării decît) — ...un salam gros de-l face talienii ăia, Îi zice mortadella, din toate neamurile de carne, să mănînci pîn te caci pe tine, nu alta — Da ce pasca măsii face acolo de nu Înaintăm deloc? țparcă pășim În eternitate Închid ochii, deschid ochii ca să-mi creez un ritm imaginar o senzație de deplasare o lădiță cu scule bune de deschis orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
putea minți oamenii dacă credea că e mai bine pentru ei să nu știe unele lucruri. Nu scrie nimic despre momentele în care ea nu era haioasă sau sexy sau când vorbea prea mult sau când se pișa sau se căca. Chiar nu ai cum să păstrezi amintirea unei persoane după ce aceasta dispare și asta pentru că orice ți-ai fi notat nu reprezintă adevărul, ci e doar o poveste. Tot ce ne rămâne în minte sau pe hârtie sunt doar povești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
spre el, cu un surâs grațios. E drept, se descurcase binișor. „Să discuți cu bășinoasele astea, se gândea Bruno traversând din nou campingul, e ca și cum te-ai pișa Într-un pisoar plin cu mucuri de țigări; sau ca și cum te-ai căca Într-un closet plin cu tampoane: totul se Înfundă și Începe să pută.” Spațiul separă corpurile. Cuvântul traversează elastic spațiul, spațiul dintre corpuri. Nepercepute, lipsite de ecou, parcă suspendate ridicol În aer, cuvintele lui Începeau să putrezească și să pută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
viperă; Bruno ochi și aruncă din toate puterile. Piatra se sfărâmă de zid, ratând de puțin capul reptilei. — Șerpii au locul lor În natură..., observă Hipiotul-Cărunt cu o anume severitate. — Natura, ah! Mă șterg la cur cu ea, bătrâne! Mă cac În freza ei! Bruno era din nou furios. — Natură de căcat... Îmi bag picioru-n ea de natură!..., mormăi el furios timp de vreo câteva minute. În timpul Înmormântării, rămase totuși decent, mulțumindu-se să emită felurite cotcodăceli și să dea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
140 Resemnat, omul se liniștea. Peste un ceas ori două, ca tot omul, contabilul ieșea afară. Privindu-l cum se îndreaptă către gard, unde se afla cabina pentru o singură persoană, cu toată înțelegerea situației, cel grăbit îndrăznea: - Tov secretar, cacă-te și vin’ și-mi pune stampila... Deși, la cămin, aceste ședințe mamut se țineau în sala cinematografului, rămînea destulă lume în picioare. Pe la ora cinci șefii făceau prezența. Pînă se aduna lumea și apărea primarul, ceasul arăta opt. Cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
de frică. Spune: Sophie, se apropie bacalaureatul, n‑ar fi mai bine s‑o facem după aceea, ca să nu zburăm din școală în caz că se află sau, cel mai bine, să n‑o facem deloc? Sophie întreabă dacă nu cumva se cacă pe el de frică. Rainer spune că nu, și eu vreau să‑mi cunosc limitele, numai că ele se află cu totul altundeva, pe tărâmul artei. Anna nu spune nimic. Mai strivește trei furnici (una dintre ele ocupată cu căratul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
sau ce‑o mai fi e și ea storcită de talpa Annei) împreună cu propria inimă sângerândă, deși aceasta îi aparține lui Hans. Până acum au adus deja destule prejudicii prorpietății altora și oamenilor străini. Rainer spune, zău, sincer, nu mă cac pe mine de frică, dar nu cred că‑i bine să facem asemenea lucruri cu puțin înainte de terminarea liceului, de bacalaureatul care ne dă dreptul să studiem orice. Sophie spune, taci acum și ascultă. Evident că trebuie să le fabricăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
coincidențe: a ateismului și impotenței. Pe lângă jalea neputinței, mă chinuia și teama că aș putea aluneca Într-un fel de satanism numai pe jumătate involuntar. Ca să-mi regăsesc vlaga, experimentam prea mult. Îndrăzneam aproape orice și-n același timp mă căcam pe mine de frică. Fiindcă, dacă de Dumnezeu nu prea Îmi mai păsa, de diavol mă temeam ca de dracul. Nu știu unde, În istoria ateismului, mă plasează o asemenea practică sufletească. Mi se părea, În vremea Celebrului animal, că undeva În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
noi, ăștia care ne-am adunat În Celebrul animal, eram muiați În literatură. Că nu mai puteam arunca un bolovan la vale fără se ne gândim la Creangă. Nu puteam face cunoștință cu un scriitor În vogă fără să ne căcăm pe noi. Pe de o parte sătui de corbii poetului Tradem, de cofetării În care intră o gravidă, de nu știu alții cum sunt și de strivit corola de minuni a lumii, pe de altă parte destul de livrești ca să ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
nu-i mai iubește. Dar așa faci. Trimiți materiale, eventual la Dilema, așteptând să-ți fie acceptate de niște redactori care parcă-ți vine a crede că citesc mai puțin decât scriu. În vreme ce tu, Cătăline, mai că nu te-ai căcat pe tine când ai dat mâna cu Manolescu, de parcă ar mai fi mare brânză de capul lui. Nu zic de ce a făcut acu’ douăzeci de ani, chiar se poate trăi frumos din asta, uită-te la Mușina cum Îl publică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
jenă la zbârliturile cărnii. Aha, chirăie Stripăru’, uite-l, bă, l-am prins! uite portofelu’ meu! E al meu, uită-te mai bine, protestează timid culturistul începător cu cap pătrat, de intelectual. Cee mă! mai deschizi și gura pe deasupra, băi căcat cu ochi! și pac un pumn în burtă și pac un șut năprasnic în figură. Hoțul se clatină buimac. I s-au întunecat cerurile. Visează... Stripăru’ deschide portofelul drag și regăsit: înăuntru ceva bani, franci francezi, și niște acte. Actele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
soprană: ocupat! Apoi la cea din stânga, cu o voce baritonală: ocupat! Abia ajuns la mine îl trimiteam la plimbare cu vocea mea naturală. Mocofanul pleca să urineze în curte, bodogănind: da’ cât stați băi acolo!? Hai mai repede că ne căcăm pe noi! Femeile și ele se împart în două categorii: în impudice și semiimpudice. Aveam două verișoare, surori, care crescuseră pe același capac de W.C. până la 14 ani. Acolo venea maică-sa să le hrănească, acolo învățau la istorie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
crede că o să fiu prieten cu un pervers amărît. Cel mai bine e să-l lămuresc. — Puțoi de rahat ce ești! mă răstesc eu. Găozar care mi-ai zis numa rahaturi... m-ai dus cu preșu chiar de la Început! Tot căcatu ăla cu Frank Sidebottom! Îmi dădeai muie pe față, puțoi de rahat ce ești! Bladesey acum i-o Întruchipare a nefericirii. — Nu... protestează el. Arată atît de nasol că mi-e greu să-l privesc În ochi. Mă răsucesc puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
lucrurilor, temerile și durerile oamenilor, înregistrează cu fidelitate totul și trăiește aproape de cei mulți nedreptățiți și fără un orizont salvator. Dacă la întovărășire țăranul mai avea pământul și o parte din recoltă, același țăran nu mai are nimic la colectivă, caci statul e proprietar. Lumea e disperată, unii tineri vor să ia calea codrului, mereu vorbesc și-i înjură pe comuniștii de la putere în frunte cu Dej și Petru Groza. Succedarea lui Ceaușescu în scaunul lui Dej, nu va schimba nimic
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
vedeau, deja, lumini roșii și albastre. Poliția, pompierii, ambulanța, tot tacâmul. Pardon, uite și presa, nimeni nu le dă ăstora cu microfoanele peste bot, cu toate că ar fi în stare să ți le bage și în fund, ca să audă cum te caci... Râse. Vălătucii negri ai fumului spărgeau acoperișul casei afectată de explozie, grăbindu-se să se piardă printre norii de deasupra orășelului, iar Detectivul se întrebă înciudat ce s-ar fi întâmplat dacă ar mai fi întârziat o vreme alături de acel
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
se mai opreau și, când mă lua somnul, îmi trăgeau câte-o palmă : „Bă, n-auzi, scoal’, ce, noi vorbim la pereți ? !“. Am dormit trei zile după aia. Cred că de frică, spuse Jenică. Eu, ca să fiu sincer, m-am căcat pe mine. M-au lăsat așa, să mă usuc de-a-n picioarelea, și râdeau. „Îți cam place“, râdeau. Ședeau și fumau, iar eu, cu picioarele depărtate, cu mâinile lipite de zid și nasul în perete. „Ești nerăbdător să te întâlnești
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Sa are reguli despre mărimea, forma, lungimea, culoarea și mirosul scaunelor? — Vă rog, doamnă. An-te-hai începe să devină neliniștit. Doar nu vreți să aduceți necazuri asupra Domniei Voastre și a mea. — Necazuri? Tot ce vreau este să pot să mă cac de una singură! — Aici nu e vorba de căcare, doamnă, șoptește An-te-hai de parcă ar avea gura plină de mâncare. — Dar despre ce e vorba atunci? E vorba despre grație, doamnă. — Grație? Cum poate cineva să se cace grațios? Să mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
pot să mă cac de una singură! — Aici nu e vorba de căcare, doamnă, șoptește An-te-hai de parcă ar avea gura plină de mâncare. — Dar despre ce e vorba atunci? E vorba despre grație, doamnă. — Grație? Cum poate cineva să se cace grațios? Să mi se machieze fața, să mi se aranjeze părul și să mi se pună rochia pe mine, iar apoi să-mi fie strânsă în jurul pieptului, doar pentru a fi dată jos după-amiaza devine nu doar plictisitor, ci și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
nu părea deloc Încântată să ia parte la „discuția“ ta de căcat. Acum ieși afară. I-am privit cum se mișcau Înainte și Înapoi În timp ce-mi frecam brațul, Întrebându-mă cine va fi primul care va folosi cuvântul căcat de trei ori Într-o singură frază. —Frate, calmează-te. Nimeni nu ți-a cerut ajutorul, bine? O cunosc pe Bette de mult timp, ce mă-sa, așa că dă-te la o parte și lasă-ne să terminăm. Tu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
Niestlé, Paris. Lagache, D. și colab., Les modčles de la personalité, 1965, P.U.F., Paris. Lazarus, R.S., Personalite and Adjustement, 1965, P.U.F., Paris. Lawson, K., Frustration the Developement of a Scientific Concept, 1965, McGraw-Hill, New-York. Levitov, N.D., Frustrația cac adin iz vidov psihiceschiu sastoianii, în „Voprosî psihologhii”, nr. 6, 1967, pp. 118-128. Lewin, K., Psychologie dynamique, les relations humaines, 1959, P.U.F., Paris. Lemay, M., Les groupes de jeunes inadaptés, 1968, P.U.F., Paris. Linton, R., Fundamentul
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
P. Pichot) sau ca o „conduită incomplet activată” (P. Janet). Anna Freud, Le moi et les mécanismes de défense, 1949, P.H.F., Paris, p. 190. R.S. Lazarus, Patterns of adjustement and human effectiveness, 1969, McGraw-Hill, New-York, p. 167-189. N.D. Levitov, Frustrația cac adin iz vidov psihiceschiu sastoianii, în „Voprosî psihologhii”, nr. 6, 1967, p. 118-128. Luate, desigur, în sens absolut numai prin rapoartarea la timpul prezent, ele fiind relative în perspectiva timpului, a dezvoltării științei, a posibilităților de cunoaștere și de rezolvare
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
teritoriu administrativ, unificând totodată anumite inițiative și repartizând investițiile din orașele-centru. • Instituțiile culturale, emanații procedurale? Statul are puterea de a crea ad hoc instituții: casele de cultură sub ministeriatul lui Malraux, Centre Dramatice Naționale (CDN) sau Centre de Artă Contemporană (CAC) sub guvernul Lang. Unele instituții culturale sunt celebre, ca Uniunea Muzeelor Naționale, Biblioteca Națională, Centrul Național al Literelor. Pot fi percepute încă de la apariție ca emanații procedurale, rezultate ale unor simple decizii. Însă adesea este vorba de "cochilii goale", de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
artei participă astăzi la producerea notorietății. Ei au la dispoziție bugete de achiziții, fonduri de colecții, spații de expunere, mijloace de publicare, care le permit să difuzeze și să promoveze selecțiile la toate nivelurile teritoriului (muzee naționale, municipale, FRAC, FNAC, CAC). În fine, asociațiile sunt luate din ce în ce mai mult în considerare în oferta culturală, căci ele propun servicii pentru colectivele locale, concep animații, spectacole vândute "la cheie". Cererea În acest cadru de analiză, doar cererea solvabilă ne reține atenția. Vizitatorii și amatorii
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Vârstă, 96, 101, 110, 121, 125-126, 133, 303. Violență simbolică, 79. Vizibilitate, 247, 257. Vocație, 171, 175, 177, 182. Volksgeist, 18-19. Lista abrevierilor AICA: Asociația Internațională a Criticilor de Artă AMI: Acord multilateral asupra investiției BIT: Birou Internațional de Muncă CAC: Centrul de Artă Contemporană CAPC: Centrul de Artă Plastică Contemporană CND: Centrul Dramatic Național CORÉPHAE: Comisia Regională pentru Patrimoniul Istoric, Arheologic și Etnografic CREDOC: Centrul de Cercetări pentru Studierea și Observarea Condițiilor de Viață CSA: Centrul de Sociologie a Artelor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
ani, învățase câteva cuvinte "urâte" la școală și le-a folosit în prezența bunicii. Aceasta a hotărât să pună piciorul în prag. BUNICA: Cameron, există două cuvinte pe care eu nu vreau să le aud în această casă. Unul este "căcat", iar celălalt "fute-l"! CAMERON: E-n regulă, bunico! Și care sunt cele două cuvinte? Deoarece bunica a pus accentul pe cuvintele "eu nu vreau" și "în această casă", copilul a decodificat mesajul în sensul că nu e nimic greșit
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]