825 matches
-
electric, jertfindu-și "viața pe altarul căcatului"432. Kundera găsește această moarte mai semnificativă decât a celor ce și-au jertfit viața pe un front barbar și inutil. Fiul lui Stalin a trăit atunci drama incompatibilității dintre căcat și Dumnezeu: "Căcatul e o problemă teologică mai dificilă decât răul"433. În secolul al IV-lea d. Hr., Sf. Ieronim respingea ideea că Adam și Eva au putut face dragoste fizică în Paradis. În secolul al IX-lea, Eurigena o admitea, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
d. Hr., Sf. Ieronim respingea ideea că Adam și Eva au putut face dragoste fizică în Paradis. În secolul al IX-lea, Eurigena o admitea, dar în lipsa excitațiilor. Izgonirea din rai a adus conștiința murdăriei ca rușine, încât "Dezacordul cu căcatul e de natură metafizică"434. Dacă fecalele ar fi acceptabile metafizic, închiderea în closet ar fi inutilă. Abordăm problema ființei ca și cum murdăria n-ar exista: acesta este idealul estetic al kitsch-ului. Altfel spus: "kitschul este, în esență, negația absolută
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
de natură metafizică"434. Dacă fecalele ar fi acceptabile metafizic, închiderea în closet ar fi inutilă. Abordăm problema ființei ca și cum murdăria n-ar exista: acesta este idealul estetic al kitsch-ului. Altfel spus: "kitschul este, în esență, negația absolută a căcatului; atât în sensul propriu, cât și în cel figurat al cuvântului: kitschul exclude din câmpul său vizual tot ce-i esențial inacceptabil în existența umană"435. Este chiar "idealul estetic al tuturor politicienilor", gândește Sabina: "În lumea comunistă reală se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
cu aceleași păcate ale kitsch-ului pe care le atribuie ideologiei comuniste. Asemenea confuzie s-a făcut și se face încă dinspre postmodernitate. Sabina știe că extremele duc inevitabil la kitsch, dar nu pare suficient de avertizată că și "teologia căcatului" poate aluneca în extremă. Din dogma acordului absolut cu ființa s-a născut kitsch-ul comunist deopotrivă cu cel postmodernist. Curiozitatea cea mare e că tocmai criticii radicali ai metafizicii și teologiei clasice au decretat kitsch-ul drept componentă principală
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
mult asupra echilibrării antitezelor, arta fiind, în concepția lui, "împăcarea" minții cu inima. Dacă kitsch-ul tradițional a dat naștere simulacrelor ideale, cel postmodernist a ajuns să se confunde cu dezacordul absolut cu ființa chiar în sensul unei "teologii a căcatului". De fapt, chiar și acolo unde "acordul cu ființa" pare absolut el este un bizar dezacord, de vreme ce în spatele oricărui kitsch zace moartea. Omul devine exclusiv trup, cadavru fie el respingător, fie vopsit în culori atrăgătoare. Invazia de biologie scatofilă și
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
urmei, Poșta Română poate schimba un destin? O scrisoare de dragoste care nu mai ajunge la destinatar. O cerere de grațiere care se întoarce în celulă! Dar în zilele noastre, cine naiba mai scrie oare scrisori de dragoste de mână? Căcat! - iar sunt banal, iar sunt vulgar fără voie... Mirel 22 ianuarie 2006 În ultimele două-trei zile, mi-am dat seama când disprețul meu pentru ro. va descrește/scădea, când voi începe (eu, în mod personal) să mă împac cu România
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
însă erai bucuros că nici vecinul n-are. Dar acum discrepanțele erau prea mari, iar eu nu puteam accepta divizarea între foarte bogați și foarte săraci. Așa că am coborât imediat la subsol și, cu cheia franceză, am spart conducta de căcat. Acum miroase la fel peste tot, s-a produs reegalizarea și uniformizarea socială între vecini. În scară domnește din nou socialismul olfactiv, cu șanse egale pentru toți. ENȚICLOPEDIA ENCARTA Litost Luiza VASILIU Ne tot mândrim cu intraductibilitatea cuvântului „dor“, ca și cum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
urmă s-au auzit numai zbieretele bătrânilor, amândoi grămadă pe Viorel și Înjurându-l În neștire de tot neamul, că de nimica nu ești bun și numai să cheltuiești și să toci la bani și mai bine te făceam un căcat lângă gard. Îi auzeam din ce În ce mai slab tot Încercând să disting o tresărire de complicitate În surâsul și Încruntarea ce pulsau pe figura Ortansei. Ochii ei trași spre tâmple erau negri și neverosimil de mari, ca niște găvane a căror strălucire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ăsta-i chiar omul nostru, Pepino ne va ajuta. Pepino e de nădejde și cu sânge-n pulă de desființează sute de kilometri de graniță și divizii Întregi de grăniceri, mugind ca un ciclon devastator peste tot țarcul ăsta de căcat. — Mmmmââî uitasemmm demm tine. Andreimmm, Dacămmm n-ai mmmai scris și-ai venitmmââî atâtmmm demm rarmmm. Nici Steluțammm nu mmmai mi-ammmââî adusmmmââî amintemmmââî. Și-amm mmmai trecutââmmm treimmm grupurimmm luna mmmastammmââ... Și-ammmâî fostââî lammâî Bucureștmmmâââ... Mai bine ar vorbi dracului cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mie Îmi ajunge. Nu mai pot, sfinte Dumnezeule, nu mai pot, am obosit și-am Îmbătrânit și-am să mor Înainte să mă văd scăpat, am să mă târăsc pe brânci cu respirația tăiată prin țarcul și grajdul ăsta de căcat și n-am să mai apuc și n-am să mai ajung... Ieși! zbier la el printre gâfâituri. Se uită la mine cu mâna la gură de parcă tot ar da să râdă ori să fugă. Se smiorcăie și se șterge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
ne-ar mai lipsi ca să fim un popor definitiv stăpân În țarcul lui. Dar merge și așa. Merge ca unsă. Am scăpat Întregi de dușmanii noștri, din ghearele lor spurcate cu care nu vor conteni să scurme și să mănânce căcat din acest loc de verdeață și răcoare. Noi suntem poporu’, Pepino, iar de-acum suntem la adăpost. Nimeni nu ne mai omoară, eh, ți-ai rupt cămașa de pe tine și le-ai arătat pieptu’ ăla al tău de muscă tebecistă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Comuniștii foloseau mâna dreaptă cu pumnul strâns: forța proletară, care ar trebui să unească, dar să și strivească tot ce i se împotrivește. Secera și ciocanul ar fi trebuit să cheme la solidaritatea internaționalistă. Intelectualii - afară! „Intelectualitatea rusă este un căcat”, îi scria Lenin lui Maxim Gorki. Și asemenea minți se găsesc și pe la noi... Într-o lume bântuită de bărbați care au deținut și puterea militară, politicianul va evolua, chiar dacă el trebuie perceput tot ca un pater familias. Dar dacă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
țară? Ce destin au românii în acest context? Nu riscăm să devenim toți un fel de „români de pretutindeni”? Am fost la un spectacol cu Ion Caramitru și Horațiu Mălăele. Și îl aud pe Horațiu Mălăele: „Avem o istorie dă căcat, avem un prezent dă căcat, bine că măcar nu avem niciun viitor...”. M-a insultat pe banii mei... Vintilă Brătianu, dacă un prieten de-al lui vorbea urât, la grămadă, despre națiunea română, nu-i mai răspundea la „Bună ziua!”, nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în acest context? Nu riscăm să devenim toți un fel de „români de pretutindeni”? Am fost la un spectacol cu Ion Caramitru și Horațiu Mălăele. Și îl aud pe Horațiu Mălăele: „Avem o istorie dă căcat, avem un prezent dă căcat, bine că măcar nu avem niciun viitor...”. M-a insultat pe banii mei... Vintilă Brătianu, dacă un prieten de-al lui vorbea urât, la grămadă, despre națiunea română, nu-i mai răspundea la „Bună ziua!”, nu-l mai saluta niciodată... Ce
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
dă trimitere la Spitalul de Urgență. Aici, scot iar plicul. Alt medic amabil mă unge pe burtă cu un gel scârbos și începe să mă frece cu un fel de ventuză: vede pe ecran toată cariera mea. “Dă-te-n căcat să-ț bată nasu!” Căldură mare, mă clatin. Nu cred să mai rezist cu transportul în comun și cu banii stau prost: iau leafa abia peste două săptămâni. De la ecograf, iese un țigan trăgându-și nădragii. “Tot piatră?” “Tot. Da
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-l pocnesc. “Am înghițit un pumn dă pastele az-noapte, să moară familia mea! Mă duceam la baie pă ceas-pă minut. Ce-ai, bă, de te duci una-două la baie? strigă aia a mea. Turbam dă dureri. Dă-te, fă-n căcat să-ț bată nasu, dracu’, fac și io o labă!” Mă primește același doctor tânăr, parcă mai amabil: deschisese plicul. Stau cocârjat lângă masa lui. Vede ecografia, se uită la trimiterea către spitalul cel mare. Nu-i mai dau alt
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
o Armenie tot mai turcită, un neamț incapabil să-ți repare siguranța arsă, un biet sergent într-o armată ce se tot retrage de 40 de ani, un zoon antipolitikon bun doar de cușcă, o maimuță a bunului Dumnezeu, un căcat în ploaie (s.a.), asta ești!"30. Ce-i drept, Doinaș și Negoițescu ies cam șifonați după tirul la care sunt supuși, simțim că Sîrbu exagerează, alunecând adesea spre șarjă ori sarcasm. Faptul se explică prin accidentul biografic "la care Doinaș
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
mea, doar pentru un filmuleț de absolvire -, ne este întins insuportabil pe două ore și generează, din cauza oboselii și plictisului, bănuiesc, tot felul de interpretări delirante. De altfel, cuvintele cheie ale acestei mărețe realizări nu pot fi decât delir și căcat. În ordine inversă, însă, pentru a păstra o judicioasă construcție de la cauză la efect. Nu trebuie să ne jenăm sau ne speriem de cuvinte, ne îndrumă înțeleptul regizor prin gura interpreților săi, trebuie să avem răbdare cu ele pentru că, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Vom avea femeie de servici exclusivă, container de gunoi propriu și spațiu independent pentru plimbatul câinilor noștri. Nu vom tolera cariceala de către dulăi străini a Belei, orice înciotare considerând-o imediat ca o gravă imixtiune în politica noastră. Conducta de căcat de la subsol va fi prevăzută cu vană de frontieră, pentru ca nici un gram de rahat federalist să nu spurce efluviile noastre revoluționare exprimate pe cur. De asemeni, vom castra toți gândacii de bucătărie. Culorile naționale ale blocului vor fi cele actuale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
cu cât mai incoerent, cu atât mai coerent. Ca orice om beat care se străduie să meargă mai drept decât e firesc. E cald de înnebunesc, aștept îngrozit momentul în care o să termin de scris mailul ăsta nesfârșit și de căcat și o să trebuiască să-mi dezlipesc efectiv laptopul de pe coaie. Auci. Dar nu avem ce face, cum ar zice scenariștii serialului Tânăr și neliniștit: Trebuie ca istoria fiecărui om să fie lungă și să iasă încetul cu încetul din el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
să fie lungă și să iasă încetul cu încetul din el... Mă doare și limba, am un fel de bube pe limbă, cred că e de la pasta de dinți stricată, când era ea aici mă certa dacă uitam tubul deschis. Căcat, Pascal, eu nu sunt un sensibil, chiar nu sunt, și toată văicăreala asta a mea e mai doar plângerea scârboasă a unuia crescut de maică-sa până pe la 30 de ani și lăsat brusc să se descurce de unul singur
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
-mi împrumute bani de tren, în schimbul buletinului... „Chiar când ajung acasă, vă trimit banii prin poștă. Pe cuvânt! Apoi dvs. mă puteți prinde foarte ușor, dacă aveți buletinul... Credeți c-aș îndrăzni să înșel Poliția Română?“... „Bă, tu umbli cu căcaturi!“, mi-a spus el și mi-a smuls buletinul din mână. A scos un carnețel, și-a notat datele... „Ia-ți buletinul și cară-te, că te-arestez, dacă te mai prind pe-aici, fire-ai a dracu’!“... Să-nnebunești
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de zile mari. Este apariția sexy prin excelență, dar și rebeliunea întruchipată. Personajul este secundar, dar e de o incredibilă consistență. Liliana va apărea în plin concurs de... miss Bovary și va spune că vrea să părăsească „țara asta de căcat“ și să fugă în RFG. Textul lui Groșan e câștigul cert al antologiei, deși constituie, cu siguranță, cea mai non-erotică poveste a ei. Două încercări demne de menționat prin onestitatea lor sunt cele semnate de Radu Pavel Gheo și Cezar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
lături, cu mâna la gură...: cum poți respinge cuvintele unui scriitor care a teoretizat „dezgroparea“ momentului, dezbrăcarea celei mai banale scene până la revelarea esenței sale - epifania... ? Adică, dacă nici copularea nu naște epifanii, în ce naiba să mai credem? Adică nici căcatul descris de Joyce nu e o imagine pură? Passons... Joyce n-a avut multe proiecte literare. A avut proiecte mari, în schimb. Nu terminase Oameni din Dublin, când deja lucra la Portretul artistului la tinerețe, spre sfârșitul căruia deja se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
le lăsăm, le amețim, dar chestia asta te trage înapoi. Ne întoarcem spre povestea autentică, odată cu acest nou val de regizori și scenariști? Ne detașăm de filmele de la începutul anilor ’90, în care totul era exagerat, exacerbat? Alea erau niște căcaturi! Se vede foarte clar lucrul acesta, ce Dumnezeu! Acum mă mai uit la televizor la unele din filmele de la începutul anilor ‘90 și nu înțeleg nimic: parcă-i același film, parcă-s aceleași personaje. Cu excepția lui Nae Caranfil, ceilalți făceau niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]