1,865 matches
-
sau mai puțin luminos în măsura în care operele lor vădesc apropieri de învățătura Logosului întrupat. Astfel, Clement Alexandrinul, care face întâia încercare savantă de asimilare a elementelor culturii păgâne în creștinism, declară că filosofia greacă joacă pentru antichitate rolul Vechiului Testament de călăuză către Hristos. Fericitul Augustin, care a explicat ipotetic afinitățile creștine ale lui Platon prin influența mozaismului și care descifrează din doctrina metafizică a marelui filosof grec însăși ideea Treimii, pe care o găsește însă articulată stângaci, se raliază deopotrivă explicației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
o comentează mai înainte de a se sluji de ea. Spre deosebire de Răsărit, unde Aristotel, precum am remarcat, e întrebuințat mai mult ca tehnician al gândirii, ca logician și ca naturalist și psiholog, Toma de Aquino și-l ia, în plus, drept călăuză metafizică. Deși combate pe Averroes, marele filosof al catolicismului e de perfect acord cu el în admirația pentru Aristotel. Căci atât pentru Averroes cât și pentru Toma de Aquino. Aristotel e suprema expresie a cugetării omenești și nici un alt gânditor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
romano catolici, o înstrăinare progresivă de fondul comun al cugetării ecumenice, singurul izvor la care întorcându-ne, am putea găsi posibilitățile de apropiere între Răsărit și Apus. în ce privește tomismul, oricât ar fi el de necesar intelectualului mijlociu, slujindu-i drept călăuză filosofică pentru a nu se pierde în contradicția haotică a sistemelor moderne de cugetare, trebuie să recunoaștem că oficializarea lui e cu totul artificială și arbitrară. Tomismul înseamnă aristotelism în așa măsură încât profesorul Etienne Gilson, un catolic dintre cei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
SE AFLĂ CEVA ÎNDĂRĂTUL LOR. (Basarab Nicolescu) MARIONETELE NU POT NICIODATĂ SĂ TRAGĂ SFORILE. DAR AU AVANTAJUL DE A PUTEA GÂNDI CĂ SUNT ÎN STARE S-O FACĂ. (Basarab Nicolescu) Într-un fel, un regizor e întotdeauna un impostor, o călăuză de noapte care nu cunoaște zona, dar nu are de ales: trebuie să călăuzească, învățând drumul pe măsură ce merge. (Peter Brook) Prin ritualul propriului rol, actorul invocă, dezvăluie ceea ce zace în fiecare om și ce ascunde el în viața de zi
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
rare (Martin Kraus despre Principatele Române, scrieri ale lui Amfilohie Hotiniul, Legenda Sântei Parasceve patroanei Ieșului de mitropolitul Dosoftei). În comentariile care însoțesc tragedia Răposatul postelnic, Hasdeu își fixează ca țel să deslușească în istorie patimile naturii omenești (luând drept călăuze pe Sofocle și pe Shakespeare) și să dea plasticitate și specific local scenelor istorice prin apelul la folclor și obiceiuri. Studiul său Mișcarea literelor în Ieși, moment important în constituirea, la noi, a criticii literare, a apărut în D. M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286784_a_288113]
-
își va fi resimțit în toată irefutabila-i evidență deficitul extrem de ființă și îi va fi sucombat neviolent, străpuns de el ca de-o trestie întunecată și iute crescătoare înăuntru-i. Ca și cum eroul nu ar fi fost decât portarul și călăuza către un alt labirint, a cărui intrare ar fi putut fi ratată refuzând ospitalitatea acelei primiri în stil, ieșită oportun în întâmpinarea victimei. Între putativa adormire sfidătoare a lui Tezeu alături de Minotaur și manevra de supremă finețe tauromahică numită recibir
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Luminat interior, poetul se oprește și la o altă permanență decât cea natural-natală, cea a istoriei țării, cu aceeași capacitate integratoare și semnificantă. Din conștiința istoriei se desprind orizontul mai larg, perspectiva mai profundă a apartenenței la lumea lui Dumnezeu, călăuză și sens suprem. O anume spontaneitate ingenuă a lirismului, impresia de prospețime și frăgezime a percepțiilor și a expresiei, stilul frust sunt principalele elemente care au atras atenția numeroșilor comentatori ai poeziei lui C. Încadrarea masivă a limbajului în sistemul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286287_a_287616]
-
Marcu Beza este primul român care, ocupându-se în lucrarea sa Urme românești în răsăritul ortodox, i-a cunoscut direct, deși nu trage concluziile necesare din această cunoaștere și nu ne informează cum, în ce limbă, s-a înțeles cu călăuza sa, un bărbat tânăr, care purta pe cap o broboadă albă, era încins cu o curea lată și încălțat cu opinci. Locuitorii din jurul muntelui Sinai au fost semnalați la noi de Theodor Burada, „O colonie de vlahi în Arabia” în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
a făcut pe P. Poni, membru al Academiei Române, să afirme că la întocmirea în 1821 a lucrării „Statistica răzeșilor" (București), despre „starea actuală" a lor nu se știe nimic „sau aproape nimic". La întocmirea lucrării citate i-au servit drept călăuză următoarele documente: 1. Condica liuzilor de la 1803, publicată de Teodor Codrescu în „Uricar" (t. VII și VIII, p. 242); 2. Catagrafia de la 1820; 3. Catagrafia de la 1831; 4. Condica proprietăților din Moldova, aflată în manuscris în Biblioteca Academiei Române care cuprindea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și de cultură. Aproape că se așezase ideea că despre Iași nu s-ar mai găsi ce spune și ce scrie. Lucrarea de față nu are pretenția a fi o monografie care să umple acest gol, ci doar o simplă călăuză pentru cel care poposește în Iași ca simplu vizitator, mânat de dorința de a-l cunoaște. Lucrarea se adresează în egală măsură localnicilor, care nu întotdeauna au avut prilejul să-și cunoască comorile, deși, poate că ar fi dorit aceasta
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
atunci când nu se urmărește un interes material. Și a fost într-adevăr vorba de o făgăduială. Tematica unei astfel de lucrări este destul de vastă, însă cadrul pe care l-am adoptat a fost restrâns de scopul pe care îl urmărește (călăuza unui om obișnuit, dar dornic de cunoaștere a unui anumit aspect al problemei) și de dimensiunile practice pe care le poate avea. În această situație, grija ca punerea în ordine și prezentarea corectă a materialului informativ să ducă la satisfacția
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
A câștiga și a pierde pe negândite constituie un tot care trebuie acceptat în totalitate (cîștigul nu e posibil fără pierdere): ceea ce se întîmplă vine din cer și nu obligă la nimic; "e plăcere lipsită de răspundere". Păstor, dar și călăuză, în activitatea erotică el călăuzește spre câștigul minunat, dar și spre despărțire. Ca însoțitor funerar conduce și în sus și în jos. Spirit al nopții; clipa de întuneric magică - tăcerea ciudată ce întrerupe conversația vie. Cel ce e treaz noaptea
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
o tehnică aparte: reeducații erau siliți să grohăie, imitând porcii, și apoi să rămână muți: „Nu aveam voie să vorbim Între noi, pentru că porcii nu vorbesc”. O mărturie impresionantă despre fenomenul reeducării este aceea a lui ștefan Ioan I. Davidescu (Călăuză prin infern). Cu profunzime și Într-un stil valoros inclusiv estetic, autorul descrie „grozăviile” de la Pitești cu Încetinitorul, tocmai pentru a lăsa cititorul să perceapă, la rându-i, abisul și vârtejul decăderii impuse prin reeducare, fratricidul În ralenti, dar realizat
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Cuvântul Românesc, Hamilton, Ontario, 1989. Bordeianu, Dumitru Gh., Mărturisiri din mlaștina disperării. Cele văzute, trăite și suferite la Pitești și Gherla, Editura Mișcării Legionare, Paris, 1992. Buracu, Mihai, Tăblițele de săpun de la Itșep-ip, MJM, Craiova, 2003. Davidescu, ștefan Ioan I., Călăuză prin infern, 2 vol., Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Dumitrescu, Grigore, Demascarea, Editura Autorului, München, 1978. Gheorghiță, Viorel, Et ego Sărata Pitești-Gherla-Aiud. Scurtă istorie a devenirii mele, Marineasa, Timișoara, 1994. Goma, Paul, Patimile după Pitești, Cartea Românească, București, 1990. Ierunca, Virgil, Fenomenul
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
exemplul său de curaj și dirijând operațiunile de salvare; b) de combatant: Ceaușescu luptă cu stihia și prin menținerea obiectivelor planului cincinal, prin asigurarea unei contraofensive economice și edilitare, prin mobilizarea generală a tuturor efectivelor umane și materiale; c) de călăuză: Ceaușescu indică ceea ce trebuie demolat și ceea ce trebuie construit, obiectivele economice și direcția de dezvoltare a țării; d) de fondator al unui timp nou, al unei lumi noi: Ceaușescu, intitulat sugestiv și Cârmaciul, pregătește un proiect de anvergură care pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
I-VIII și din anul 1967 am plecat la liceu la Iași. Mi-am dorit să devin învățătoare. “Nimic nu-i mai frumos , mai nobil și mai greu sub soare decât meseria de învățător, de grădinar de suflete umane; de călăuză a celor mai curate, mai pline de energie și de căldură suflete umane.” (Dumitru Almaș) Părinții, mai ales tata, doreau, să merg la o școală profesională, nu la liceu. Cu toate că reușisem la examen și am fost admisă la Liceul Pedagogic
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
de câini ciobănești - alias câinele-lup, ci și alte rase de câini pe care populația le deține. Privită În ansamblul ei, cartea este o lucrare complexă, bine fundamentată și restructurată, scrisă Într-un stil simplu și accesibil, ce poate servi drept călăuză În creșterea și Îngrijirea majorității raselor de câini. Lucrarea are și un pronunțat caracter științific, ce rezultă din preocuparea autorului - ing. Mihaiu Șanța - pentru studierea și urmărirea evoluției genetice pe mai mulți ani a unor loturi de câini din fostul
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
a ajunge în Europa de Vest; intrarea, pe diferite căi, în România (legal sau ilegal) și solicitarea statutului de refugiat politic sau azilant, dobândind astfel motivația prezenței legale pe teritoriul național; trecerea ilegală a frontierei fluviale și terestre, folosind ambarcațiuni și/sau călăuze. Din punct de vedere practic, crima organizată transnațională sau terorismul internațional nu sunt afectate de o diviziune rigidă a competențelor la nivelul organizațiilor guvernamentale și, de fapt, chiar profită de pe urma lipsei colaborării între ele sau a suprapunerii lor. În schimb
by Gabriel Toma [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
deschid dimensiunea sufletească într-o avalanșă de lumină menită să spulbere norii întristării depline. Astfel, din mijlocul paradigmei de suferință a prietenului, eu izbuncnesc spre atomul său de conștiință, dorind scoaterea sa din tenebra ne-orientării afective. Preiau rolul unei călăuze a cărei busole indică drumul spre ieșirea din peștera disperării. În mod ideatic, prețuindu-mi prietenul mai mult ca oricând, înaintez afectiv spre mijlocul delirului său întru doliu cu speranța că e posibilă prinderea și oprirea sa din căderea în
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
Un Creangă nou, RL, 1990, 6; Eugen Simion, Spațiile copilăriei, RL, 1990, 37; Mircea Braga, Pe pragul criticii, Cluj-Napoca, 1992, 72-76; Eugen Simion, Gust și măsură, L, 1992, 23; I. Negoițescu, „Dicționarul personajelor lui Dostoievski”, F, 1992, 5; Radu Voinescu, Călăuză printre scriitori și cărți, RL, 1992, 36; Simion, Mercuțio, 67-70; Simuț, Incursiuni, 201-205; Negoițescu, Scriitori contemporani, 132-138; Lovinescu, Unde scurte, IV, 376-380, V, 141-145, VI, 71-77; Constantin Cubleșan, „Dicționarul personajelor lui Creangă”, ALA, 1995, 294; Papahagi, Interpretări, 89-93; Alex. Ștefănescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286504_a_287833]
-
29. Cleopa, I. (2004), Ne vorbește Părintele Cleopa, Mănăstirea Sihăstria. Costa de Beauregard, M.A., Stăniloae, D. (2000), Mică dogmatică vorbită - Dialoguri la Cernica, Editura Deisis, Sibiu. Cuciuc, C. (1996), Religii noi în România, Editura Gnosis, București. David, P.I. (1987), Călăuza creștină, Editura Episcipiei Aradului, Arad. David, P.I. (1997), Invazia sectelor, Editura Crist-1, București. David, P.I. (1998), Sectologie, Editura Sfintei Arhiepiscopii a Tomisului. Constanța. Dumitriu-Snagov, I. (1996), Relațiile stat-Biserică, Editura Gnosis, București. Dobrincu, D. (2002), O scurtă istorie a lucrării de
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Lausus, Palladius declară că a scris Istoria Lausiacă pentru ca destinatarul acesteia, prin intermediul evocărilor, binefăcătoare pentru suflet, ale vieții duse de bărbați și femei în pustie, să poată să se elibereze de patimi, să înainteze pe calea pioșeniei, să devină o călăuză de încredere pentru sine și pentru alții și să se pregătească în vederea morții. El subliniază apoi că povestirea sa se va referi la asceții pe care i-a cunoscut personal și la cei de care a auzit vorbindu-se în
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și Pace: Omul, când acționează de unul singur, are întotdeauna în minte un anumit număr de idei, care i-au condus - cum i se pare lui - activitatea din trecut și care-i servesc drept justificare în acțiunea prezentă și drept călăuză în planurile viitoarelor acțiuni. Același lucru îl fac și grupurile de oameni atunci când lasă pe seama celor ce nu iau parte la acțiune grija de a chibzui, de a justifica și de a plănui activitatea colectivă. Din cauze ce ne sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
alterării, a puterii și a nebuniei, care într-o istorie "în delir" capătă, într-adevăr, forme delirante. Pentru această capodoperă ieșită din aceeași canava că și Oul de șarpe al lui Ingmar Bergman, Căința lui Tenghiz Abuladze sau, de ce nu, Călăuza lui Andrei Tarkovski, Mircea Daneliuc nu avea nevoie de nicio legitimare estetică românească. Ci doar de un pretext literar care să primească imediat acordul cenzurii. Or, nuvelă unuia dintre prozatorii agreați de regimul comunist părea a reprezenta, din această perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
pe care l-am ales. 20 Cititorul este rugat să recurgă el însuși la textele cercetate aici. Avem traduceri bune din Iliada, din Odiseea și din Furtuna. Fie ca cele scrise în această carte să constituie un îndemn și o călăuză la citirea lor. Aș fi bucuros să știu că migala cu care am procedat nu va fi resimțită ca plictiseală. Thomas Mann îi previne din capul locului pe cei care au de gând să-i citească Muntele vrăjit: „Vom spune
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]