25,427 matches
-
și retrasă, uneori capricioasă, Elisabeta a primit o educație aleasă, numai în particular, și a luat lecții de pian și de vioară de la George Enescu. Mama ei o caracteriza astfel: Elisabeta, cu toate că era foarte tăcută, avea o fire plină de căldură, de fantezie și de imaginație. Îi plăcea să stea singură, dar copil mic de tot, era uneori cuprinsă de însuflețire; ochii ei atunci se aprindeau, însă rareori rostea în cuvinte ce gândea. Era cât se poate de frumoasă și chiar
60 DE ANI DE LA MOARTEA PRINCIPESEI ELISABETA A ROMÂNIEI, REGINĂ A ELENILOR de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_curtean_1479387736.html [Corola-blog/BlogPost/372703_a_374032]
-
că le are. Începea să devină femeie, fără să fie. Costache nici nu știa că Ana este încă virgină, cunoscând proasta reputație a celorlalte surori ale sale. Se aștepta să-i cedeze cât mai repede poftelor sale de animal în călduri. Ana devenise o femeie frumoasă, de înălțime mijlocie, puțin peste un metru șaizeci. Avea ochii albaștri ca cerul senin de munte, sau ca apa limpede a Florei. Pletele negre și ușor ondulate i se revărsau peste spate. Un mijlocel subțire
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
era un început de vis, cum stătea cu ochii închiși și se lăsa dezmierdată de mișcarea caldă a buzelor sale. Până la această plimbare prin pădure se mulțumiră cu câte o țucătură pe unde nu-i vedea nimeni. O cuprinse o căldură ce-i invadă întregul corp. Va putea să meargă mai departe până la poiană sau să se joace cu dragostea aici pe această cărare, la umbra molizilor seculari? După această demonstrație de “iubire” a tânărului bărbat, Costi o luă din nou
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 by http://confluente.ro/Fiori_cu_zmeura.html [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
în acord cu această lege dacă civilizațiile care vor veni vor produce energie fără nici un fel de control, doar ca să atingă stadiul de civilizație de Tip ÎI sau de Tip III, atunci acele civilizații riscă să creieze o risipă de căldură transformând planetă într-un spațiu neospitalier vieții biologice. Dar se pare că entropia sau haosul produs de o civilizație avansată pot fi controlate prin introducerea "nanotehnologiei"sau prin folosință energiilor care se "reinoiesc"continuu și de la sine. În concluzie, indiferent
OMUL-MASINA SI VIITORUL OMENIRII de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 by http://confluente.ro/Omul_masina_si_viitorul_omenirii.html [Corola-blog/BlogPost/341732_a_343061]
-
împreună, am socializat, am făcut schimb de impresii, de idei, am dansat și am discutat starea de fapt a literaturii române și a celei universale, ne-am prezentat volumele reciproc, ni le-am dăruit în gesturi de generozitate și de căldură sufletească. Următorul popas al pelerinajului nostru a fost la Drobeta Turnu Severin unde am fost întâmpinați de omul de cultură Dan Șalapa. Prin intermediul domniei sale am intrat în contact cu oamenii de cultură mehedințeni și am petrecut împreună clipe minunate de
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_ghita_boian_1473857019.html [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
cărți: „Trecerea prin iubire” de George Tei, „Pe un petic de cer” de Marian Bărăscu, „Patimi și iubiri” de Constantin Triță, „Dreptul la nefericire” de Liliana Boian Terziu, „Îngerul timpului” de Nicolae Nistor. Fascinați, copleșiți și obosiți nu doar de căldura toridă a soarelui de vară care ne-a însoțit de-a lungul caravanei noastre culturale, dar și de preaplinul artistic ne-am întors acasă după șapte zile cu sufletele încărcate de bucurie, de emoție artistică sub aproape toate formele ei
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 by http://confluente.ro/liliana_ghita_boian_1473857019.html [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
La mine este și mai rău...calculatoarele pornesc lasfoară! spune el serios...dar în sinea sa este bucuros că o face să zâmbească având mai mult timp să o privească în voie. Exulta de această apropiere și chiar îi simte căldura ochilor și parfumul discret, de bună calitate. - Ați luat 120.000 de franci elvețieni și mai aveți de plată 10 ani ...citește ea cifrele de pe un tabel. El devine puțin contrariat ... nu i se potrivesc deloc datele. - Nu se poate
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
ochii sunt de un albastru spălăcit,mici și iscoditori. Își întinde brațul drept, protector prinzându-i umerii fetei și atingându-i sânii. Ea nu reacționează, dar nici prea încântată nu este de asemenea tandrețe fațișă,chiar în public. “Este în călduri prespălatul, nu mai poate aștepta până acasă.... cred că nesimțitul este în stare să sară pe ea, chiar aici...” mugește Ștefan și scârbit pleacă fară să-și fi terminat meniul comandat. Acasă în dormitor, în patul larg,tânărul arhitect privește
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
și după ce ia cadoul părăsește dreaptă, imperială, încăperea. Ștefan rămâne singur, doar cu acele efluvii de parfum îmbietor care o particularizează doar pe ea și simte un gol în stomac. Ar fi vrut să-i strângă mâna, să-i simtă căldura, să o atingă în materialitatea ei. Ceva nedefinit l-a oprit din elan. Efectiv el, un tip cu zece ani mai mare decât ea, se îndrăgostise de această ființă ca un licean și teama determinată de opunerea ei, și mai
CUIBUL VISURILOR, DE MARINEL GÎLCĂ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1456255738.html [Corola-blog/BlogPost/383933_a_385262]
-
dea rod bun, cu speranțe noi de viață. Femei fertile și bunici mânjesc pomi în semn de cruce, cu zeama de la mucenici. Rod bogat în flori să lege. Iar copiii-n bătătură, bat pământul cu ciomege. Din el să iasă căldură, și frigul iernii s-alunge. Cei ce simt povara vremii, vrând necazuri să dispară, fac patruzeci de mătănii la rugăciunea de seară. Grajduri, case, porumbare, cu foc și fum se ocolesc. S-alunge șerpi și șopârle, de răul ce-l
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1425766807.html [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
imobilă, fiind mișcată numai de altcineva: firele de nisip sunt purtate de vânt, pietrele de apă. Însă, o floare, de exemplu, caută lumina: floarea soarelui se îndreaptă întotdeauna către soare, urmând călătoria zilnică a acestuia pentru a se împărtăși de căldura și de lumina lui. Și cu cât ne adâncim mai mult în complexitatea creației, cu cât urcăm mai sus în ierarhia ființelor, descoperim un dinamism tot mai bogat. La om, mișcarea cumulează pe aceea a întregii creații, depășind-o însă
PARTEA A III A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_realizarea_omului_in_sf_liturghie_partea_a_iii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/364649_a_365978]
-
pe oamenii mari, iar ei îi făcea mare plăcere să simtă că este importantă în grup. O remarcase pentru vocea ei gravă, la fel ca și profesoara de muzică a școlii. Aceasta din urmă o primise în cor cu multă căldură și o punea să dea tonul la melodii pentru vocea a doua. Schimbase doar decorul. Muzica încă o trăia cu toată intensitatea, chiar dacă repertoriul era mult diferit și foarte serios. Aici nu se puteau manifesta atunci când interpretau melodiile. Trebuiau să
EMOȚII de MIRELA STANCU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 by http://confluente.ro/mirela_stancu_1465145185.html [Corola-blog/BlogPost/381985_a_383314]
-
de o bunătate primordială, vă risipiți în poeme, visând la o simplitate mereu proaspătă. Grigore Vieru La ,,Albinuța” țin cel mai mult din tot ceea ce am scris. Este o carte curată ca lacrima, o carte sinceră, scrisă cu dragoste și căldură și nu am nicio îndoială că ea va trăi încă multă vreme. Caut să-mi găsesc echilibrul în literatura pentru copii și în cântec. Un cântec frumos/ Pentru copii/ Poate salva în viitor/ O patrie. Există o țară preafrumoasă,/ În
INTERVIU CU GRIGORE VIERU – SIMPLU CA IARBA, SIMPLU CA PÂINEA, SIMPLU CA BIBLIA de LILI BOBU în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 by http://confluente.ro/lili_bobu_1455193785.html [Corola-blog/BlogPost/342916_a_344245]
-
un punct de sprijin. A strâns arma automată ținută între genunchi. Frigul devenea tot mai pătrunzător amintindu-i de plutonierul Negară, de îngrijorarea acestuia de a nu se îmbolnăvi atunci când adormise pe zăpadă, în Șorogari. A fost apoi invadat de căldură amintindu-și de Erica. În Botoșani au fost primiți și tratați omenește. „Veteranii ”, cei care urmau să se libereze după numai căteva zile, i-au întâmpinat cu urale ; le sosise schimbul. Noii sosiți se așteptau să fie mai întâi duși
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
vor libera, vor fi cam înghesuiți în dormitorul improvizat în sala de club ; după alte câteva zile se vor muta în dormitoarele aflate, deocamdată, în renovare. Au primit ordin, un ordin ce aducea mai mult a ivitație, să treacă la căldură și să-și consume hrana rece primită la plecare. Fiecare dintre ei a fost luat în primire, ca de o mamă, de cel pe care urma să-l înlocuiască, de veterani. Soldatul Bert a înțeles că benzinarul, furierul c-l
XII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1475656713.html [Corola-blog/BlogPost/365293_a_366622]
-
și urmărind-o în gând. O zi, două, trei, necesare pentru dus, sâmbătă și duminică nelucrătoare și apoi din nou, o zi, două, trei și când îndrăznea să se gândească numai la posibilitatea unui final fericit, simțea copleșindu-l o căldură interioară, necunoscută. Tresărea ori de câte ori intra cineva în sala de meditații și-l urmărea cu privirea până la pedagog și înapoi. La fel și pe administrator când acesta apărea pe neașteptate în mijlocul lor căutând să-i prindă de la distanță orice mișcare a
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
și devenind apoi ținta glumelor răutăcioase ale colegilor, parcă trecuse. Și așteptarea în sine era binecuvântată. Să fie acesta un semn al destinului? Oare femeia aceea înțelesese că el nu are nevoie de îngrijirtea și binefacerile ei, ci numai de căldura ei sufletească? Peste o lună, încurajat parcă de tăcerea pe care, fără să știe de ce, el o considera binevoitoare, i-a mai trimis, nici el nu știe cum s-a hotărât, încă o scrisoare: Dragă mămico, Faptul că tu exiști
PRĂJITURA DE DUMINICĂ (PRIMA PARTE) de ION UNTARU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Prajitura_de_duminica_prima_ion_untaru_1389595678.html [Corola-blog/BlogPost/363794_a_365123]
-
a rămas doar urmă de lac. Mai apăreau în albia lui câteva locuri cu mocirlă, unde mai orăcăia din când în când câte o broască răgușită. Restul de broaște stăteau ascunse prin rogozul crescut pe lângă maluri, să se ferească de căldura verii. Ajuns la bostană se întristă de situația jalnică găsită. Vrejurile curpenilor se răsucise din cauza uscăciunii, iar pepenii nu au mai apucat să se dezvolte. Parcă erau niște tărtăcuțe bune de pus la murat. Ici colo, mai găseai câte un
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1430 din 30 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417351061.html [Corola-blog/BlogPost/371952_a_373281]
-
ne ajute și să ne lumineze mințile noastre, cele acoperite de umbra păcatului și a morții!... Totodată, distinsului și vrednicului autor, pe care ținem să-l felicităm, cu toții, (și) pentru această lucrare, și pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele noastre și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându-ne prin toate acestea dragostea sau atașamentul față de valorile perene ale Bisericii și neamului nostru Românesc, precum și vivacitatea
RECENZIE: PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, TOIAGUL ODRĂSLIT. DIALOGURI INEDITE. ZBURÂND PESTE PRĂPĂSTII, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015, 556 P., ISBN: 978-606-8602 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429879788.html [Corola-blog/BlogPost/357702_a_359031]
-
păcatului și a morții!... Totodată autorului, în persoana vrednicului și neobositului, cu vocație slujitoare și mărturisitoare - P.C. Pr. Dr. Ionel Popescu, pe care ținem să-l felicităm (și) pentru această nouă lucrare, și pe care o recomandăm tuturor cu toată căldura, îi dorim să ne mai hrănească mințile și sufletele noastre și cu alte lucrări ziditoare și folositoare nouă și urmașilor noștri, arătându-ne prin toate acestea dragostea sau atașamentul față de valorile perene ale Bisericii și neamului nostru Românesc, precum și vivacitatea
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – PREOT DR. IONEL POPESCU, BUCURIA SLUJIRII PRIN CUVÂNT – ARTICOLE, ESEURI, ÎNSEMNĂRI, REPORTAJE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486723245.html [Corola-blog/BlogPost/375483_a_376812]
-
roșie și se continuă modelul pe fond rușu. În final este introdus în culoarea neagră, este scos din culoare și nu se mai face modelul pe negru, pentru că este culoarea de fond a oului. Este ținut deasupra unei surse de căldură, de obicei, deasupra unei lumânări aprinse. Se topește ceara care s-a aplicat în toate etapele ca să rămână oul încondeiat. Ouăle care nu sunt duse la concurs sunt date cu un lac incolor de piatră sau lemn pentru rezistența culorilor
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
viscol și o iarnă, Dorințele in vers de când le-am scris, Cu frământări ce-n suflete rărstoarnă Zăpezi de dor, pe orice gând nescris. Pierduta vreme ce-a schimbat natura, Albind-o cu zăpezi imaculate, Ne-a așternut în inime căldura Și ne-am iubit prin flori pe săturate. Am presărat ca floarea de cais, Desprinsă de pe ram în primăvară, În zori de zi și-n nopțile de vis, Sărutul meu pe sânu-ți de fecioară. Iar troienite patimi sub petale, Ce-
A MAI TRECUT UN VISCOL ŞI O IARNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1488179464.html [Corola-blog/BlogPost/373406_a_374735]
-
din 30 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Otrava o simt în laringe este frig și afară tot ninge, se joacă destinul, se joacă tăcerea norii au răscolit durerea. Hai soare, hai soare în dungă adună-ți prin lancea de foc, căldura și mila și vrerea adună-mi un gram de noroc, o undă din lumea ta bună în lumea ce eu... cu ochiul stâng, cu ochiul meu, o supun în suflet o floare adun. Lumea se pierde în dualitate, un înger
EU SPER ÎN OFTAT de PETRU JIPA în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/petru_jipa_1422603764.html [Corola-blog/BlogPost/374275_a_375604]
-
Acasa > Manuscris > Cugetari > GÂNDURI DE SEARA - 4 Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 602 din 24 august 2012 Toate Articolele Autorului A mai trecut o vară... Căldura de peste zi s-a atârnat pe zidurile gri ale orașului. Liniște, calm, obsesia clipelor ce trec prea repede reapare, întunecând nopțile albe. Nu am energie să-mi flutur mâna ca să o înlătur... Oricum, gândurile rămân, consumate într-un cotidian plictisitor
4 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 by http://confluente.ro/Ganduri_de_seara_4_mirela_stancu_1345851360.html [Corola-blog/BlogPost/355263_a_356592]
-
m-am ghiftuit Și, Doamne, Tu stăteai deoparte, La Tine nici nu m-am gândit. Însă Te-am chemat, oh, Doamne! Când prietenii m-au părăsit Și-atunci când îmi era foame, Să-mpart cu Tine un covrig, Când mă toropea căldura Ori nu mai puteam de frig. Cât de singur ești Tu, Doamne, Cât de singur poți să fii!... Ca o slugă mincinoasă Mă grăbeam să-mi plec genunchii, Dar nu te-am chemat în casă, Te-am ținut, mereu, la
CÂT DE SINGUR EŞTI TU, DOAMNE!... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_singur_esti_tu_doamn_george_safir_1390620263.html [Corola-blog/BlogPost/359915_a_361244]