1,744 matches
-
aveți copii buni - să vă trăiască! Și găsind că rostirea trebuia subliniată cu o anume solemnitate a clipei, binecuvântă prilejul să umple păhărelele cu țuică de Panciu pe care o avea de un an, păstrată în raftul de jos al cămării, împreună cu alte asemenea băuturi. - Mulțumesc! glăsui înviorat învățătorul și ciocnirăm toți patru. Doamna Carolina Pavel devenise brusc curioasă cu privire la unele amănunte ale traiului fetei la București, de viața din Capitală, dar învățătorul se dovedi nepriceput a-i satisface curiozitatea, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
1, 1)”{\cîte 30}. De aici vedem ce scumpe îi erau Sfanțului Vasile unitatea și pacea în Biserică lui Hristos, căci „cel care caută pacea Îl caută pe Hristos, că El este pacea”{\cîte 31}, iar „cine îmbrățișează pacea în cămara sufletului sau, acela pregătește sălaș lui Hristos, pentru că Hristos este pace și în pace dorește să se odihnească”{\cîte 32}. Scrierile sale împotriva ereziilor din acel timp sunt toate devotate fundamentării învățămintelor tradiționale ale Bisericii. Formulă fides praecedit intellectum este
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
elevi prezenți din 40 înscriși”; „Inspectând astăzi (2 decembrie 1875) școala din Rediul Mitropoliei, am aflat 9 elevi din 52 înscriși”; în 29 noiembrie, la școala din Șipote, „n-am aflat nici copii, nici învățătorul, ci clasa servea notarului drept cămară, pentru păstrarea proviziilor sale de iarnă. Am aflat că de mai multe luni școala ar fi închisă”; inspectând mai multe școli din județul Vaslui, în aprilie 1876, găsește: „Cauza relei frecventări e puțina îngrijire a primăriilor” și „obstinațiunea poporului nostru
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
vulpe și un puișor. 4. Alcătuiți propoziții În care să folosiți cuvintele: munții, brazii, iepurii, stejarii, fagii. 5. Dați trei exemple În care să folosiți două puncte În situații diferite. 6. Alcătuiți alte cuvinte cu prima silabă a cuvintelor date: cămara = .......... carne = ............. armata = .......... sardele = ............ chirie = .......... lin = ............ 7. Scrieți patru coloane de cuvinte care să se termine cu aceeași literă, dar cu silabe diferite: Exemplu: voinic, pitic, mic, plic, spic, trec, plec. 8. Alcătuiți un text cu titlul „În pădure”, În care
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
leagănă În vânt, pădurea este singură și tristă fără ciripitul păsărilor. Și În liniștea adâncă din pădure se aude doar foșnetul ultimelor frunze moarte care cad de pe crengi. Veverițele harnice culeg câte o alună rătăcită de pe ram, grabindu-se spre cămările lor pline. Căprioarele caută printre frunzele moarte câteva fire verzi de iarbă. Urșii se retrag În bârlog pentru o lungă hibernare. Oamenii, În livezi, pe ogoare, În grădini, se pregătesc pentru primăvara următoare: greblează frunzele uscate, ară pământul și Însămânțează
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
cu privirea până a intrat În adâncul pădurii. Mi-am dat seama că este un animal care nu pricinuiește rău oamenilor și trebuie ocrotit de lege. Îngrijind căprioarele, ocrotim și pădurea care ne-a fost casă, leagăn, scut de apărare, cămară de bunuri, sursă permanentă de influențe binefăcătoare. Hurmuzache Gabriela - cls. a IV-a C VIII. CARACTERIZĂRI Colega mea Colectivul clasei noastre este mare. Eu am multe colege, dar cu Ionela mă Împac cel mai bine. M-am cunoscut cu ea
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
EL: Noi nu avem nici un grajd. Nu avem nici un fel de animale. Nu avem nici o țară. Trăim într-un grajd fără mațe și cunoaștem fiarele, și suntem propria noastră țară. Aducem ouăle proaspete de găină în frigider ca într-o cămară aromată. Într-o cămară miroase tot timpul plăcut, atunci când cineva nu se găsește în cămară, pentru că posedă o cămară.. adică nu. EA: Știi, tu vii în bucătărioara porcească cu o lingură, ca și cum ți-ai fi curățat în fața intrării noroiul adunat
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nici un grajd. Nu avem nici un fel de animale. Nu avem nici o țară. Trăim într-un grajd fără mațe și cunoaștem fiarele, și suntem propria noastră țară. Aducem ouăle proaspete de găină în frigider ca într-o cămară aromată. Într-o cămară miroase tot timpul plăcut, atunci când cineva nu se găsește în cămară, pentru că posedă o cămară.. adică nu. EA: Știi, tu vii în bucătărioara porcească cu o lingură, ca și cum ți-ai fi curățat în fața intrării noroiul adunat pe cizme din grajd
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
țară. Trăim într-un grajd fără mațe și cunoaștem fiarele, și suntem propria noastră țară. Aducem ouăle proaspete de găină în frigider ca într-o cămară aromată. Într-o cămară miroase tot timpul plăcut, atunci când cineva nu se găsește în cămară, pentru că posedă o cămară.. adică nu. EA: Știi, tu vii în bucătărioara porcească cu o lingură, ca și cum ți-ai fi curățat în fața intrării noroiul adunat pe cizme din grajd. Aduci ouăle calde încă de la curul găinilor și de asta te-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
grajd fără mațe și cunoaștem fiarele, și suntem propria noastră țară. Aducem ouăle proaspete de găină în frigider ca într-o cămară aromată. Într-o cămară miroase tot timpul plăcut, atunci când cineva nu se găsește în cămară, pentru că posedă o cămară.. adică nu. EA: Știi, tu vii în bucătărioara porcească cu o lingură, ca și cum ți-ai fi curățat în fața intrării noroiul adunat pe cizme din grajd. Aduci ouăle calde încă de la curul găinilor și de asta te-ai repezit pe roșu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
lui, Franz? IMPRESARUL (țipă): Nu... nu spune așa... nu vorbi așa... limba măcelarilor... vă rog... nu vă prefaceți așa de impresionați... CÂNTĂREAȚA (merge la impresar): Nu, asta e rău... o dorință așa de slabă. Limba-i nimic... nu e o cămară cu mâncăruri pentru putrezit. PIANISTA: Daaa, și mă rog ce vrea să însemne un nu rostit atât de tare? Ce caută un asemenea nu în propoziția de debut? COMPOZITORUL: Da, un nu în cădere îngheață în sens politic. MECENA: Dar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vreo durere vizibilă pe casă. În casă miroase a aer drăguț și nu-i rău, că peste tot s-au ridicat ca un avertisment adus Binelui. Deci o casă roșie și luminoasă ca sângele fără leucemie. O casă cu o cămară de alimente care se golește veselă zilnic, pentru că e burdușită cu o grămadă de îngeri păzitori, care, mda, gustă cu atâta plăcere una alta. E o casă, care poate să cânte, o casă în care întâmplările, cele grotești, nu trebuie
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a sec. XVIII), fabulist. Apărut în 1784, la Beci (Viena), dar descoperit abia în 1976, opusculul lui O., Alese fabule, devansează cu trei decenii cartea de fabule tălmăcite și prelucrate de Dimitrie Țichindeal după Dositei Obradovici. Bănățeanul, „practicant crăieștilor de cămară venituri” din Deta, este, așadar, primul fabulist român. Deși informații biografice lipsesc, se poate presupune că era un om citit, știutor de limbi străine și umblat, poate chiar la studii, prin străinătate. Cele aproape nouăzeci de texte sunt fie selectate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]
-
să verifice dacă radiografia inițială nu era a altui pacient. Cu tipul de boală de care suferea tatăl meu ei se așteptau să vadă doar o deteriorare continuă, totuși proteza pentru spate atît de inconfortabilă a ajuns pentru totdeauna În cămară. Dacă aveți osteoporoză sau vă temeți să nu debuteze această boală, este bine să vă asigurați tot timpul că meridianul rinichiului este puternic. De asemenea, este bine să cereți o evaluare de un practician de medicină energetică ( HYPERLINK "http://www
[Corola-publishinghouse/Science/2365_a_3690]
-
alimentelor care sunt componente specifice societății de consum și uniformizării spațiului; semipreparatele alimentare, tendință a lanțului alimentar modern, modifică gestiunea timpului în familie: bucătăria își pierde din importanță: se reduce ca suprafață, ca timp petrecut de gospodină, diminuează dimensiunile frigiderelor, cămărilor de alimente, se reduce cantitatea conservelor, acestea nu se mai prepară în gospodărie etc. Ce se poate imputa acestor practici moderne, între altele, este intrarea în umbră a ceea ce era reunirea familiei în jurul mesei (comunicare, informare, coeziune, viață afectivă, aplanare
GLOBALIZAREA Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
place, prin sinagogi și prin colțurile ulițelor, stând în picioare, să se roage, ca să arate oamenilor; adevărat grăiesc vouă: și‐au luat plata lor”. (Mt.6,5) Rugăciune trebuie să fie în ascuns: „ Tu însă, când te rogi, intră în cămara ta și, închizând ușa, roagă‐te Tatălui tău, Care este în ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție”. (Mt.6,6) Rugăciunea trebuie rostită în ascuns, din tot sufletul și să trăim tot ce rostim
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
a-i conferi o pseudo-demnitate, și modulațiile banalului invadând spațiul cosmic configurează o simili-mitologie nu și o dramă. Edificii precum palatul și catedrala, situri pitorești precum parcul, locurile generatoare de mistere rămân în seama suspinătorilor retardatari. Departe de a pillatiza cămările la modul patriarhal, Brumaru se comportă ca agent "realist" al imediatității, aducând în prim-plan magazii de vechituri, vechi orologii, butoaie de motorină, robinete, lighene, ibrice, "cutii de cremă neagră de ghete", pompe de flit, balamale, cratițe, solnițe, samovarul, "păinjeni
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
comunal și se holba la lună. Așadar, Grigori Ivanovici Sâlkin nu dormea. Și cine nu doarme? "Dușmanul nu doarme!" o știe și un copil mic. Așa că l-au închis în magazia cantinei. Unde era frig și destule alimente. Câte în cămara notarului Plașkin. Dimineața, când au vrut să-l scoată și să-l împuște, Sâlkin era sătul. Dar nu l-au mai împușcat pentru că ai noștri s-au repliat și au recucerit comuna Rander. Deci, revenind glorioasele trupe ailor noștri, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Grigori Ivanovici Sâlkin, al treilea fiu al lui Ivan Ivanovici Sârkin, cel ce tocmai venise s-o caute pe Lidia Mihailovna, cică "marea sa iubire". Așa că l-au închis în magazia cantinei. Unde era frig și destule alimente. Câte în cămara notarului Plașkin. Dimineața, când au vrut să-l scoată și să-l împuște, Sâlkin era sătul. Dar nu l-au mai împușcat pentru că și dușmanii s-au repliat și ei și au recucerit comuna Rander. Unde de cine au dat
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
fiu al lui Ivan Ivanovici Sârkin. Dar pe Ivan Ivanovici îl cheamă Sârkin și nu Sâlkin! Înțelegând că este vorba despre un ticălos, despre un spion, l-au închis în magazia cantinei. Unde era frig și destule alimente. Câte în cămara notarului Plașkin. Însă dreptatea învinge întotdeauna: ai noștri au restabilit hotarul istoric, au recucerit în mod eroic Rander și l-au găsit din nou! pe Sâlkin. Care era groaznic de sătul. A șaptea dimineață, când au vrut să-l ducă
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
măgărime, sfântă ignoranță, sfântă prostie și pioasă devoțiune, care singură poți face sufletele atât de bune, că priceperea și strădania umană nu reușește; nu ajunge trudnic-atenție a oricărei arte, sau invenții, nici de-nțeleapta contemplare în cerul unde-ți zidești cămara. Ce du-te vino, curioși, studiul, Vor să știe ce face natura, dacă aștrii sunt pământ, foc și mare? Sfânta măgărime de aceasta nu se preocupă; dar cu mâinile împreunate și în genunchi vrea să stea așteptând de la Dumnezeu venirea
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
o zi de odihnă; în zilele de sărbătoare aveau loc hore; în zilele de sărbătoare, dimineața, școlarii mergeau la biserică încolonați și pe grupe: în casele oamenilor bogați se găseau cupe cu desen în relief; aceste case erau prevăzute cu cămări bogate; se făceau vânători cu câini de vânătoare; la lucrări în vie, oamenii se foloseau de cot ot; „valahii” purtau ceafa rasă; porțile domniei, trecătorile, erau păzite de străjeri ; la granițe se cereau acte care trebuiau să po arte pec
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dalta vin ului”). Se confundă cu via, cu strugurii, cu butucii, din marea lui dragoste pentru meserie, pentru îndeletnicirea care i-a adus atâta satisfacție. („Eu sunt strugure, eu sunt butuc”) „Cu arcușul viei și al vinului / Arunc urâtul din cămară, / Spăl rugina sufletului / Și ies din nou afară” („ în vie”). Excelent Imnul închinat vinului care „în curgerea ta milenară, / ai strâns și unit, picătură cu pi cătură, / lacrimile reci și bogate ale pietrei / cu cele ale norilor. / Din po ieni
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spectrul desprins efemer din brațele eternității - la a cărei lipsă de măsură se știe că voința lui aspirase imprudent - pentru a reveni printre pământenii resemnați între limite docil acceptate. Pe-atunci, auzind pasajul muzical, fetița se ascundea pe după mobile, prin cămară, pe sub perne și plăpumi, sau prin lăzile din pod de înfricoșătoarea viziune cu barba plină de scoici și alge, ce-i acoperea bună parte din trupul albăstrui, translucid, de orizont al așteptării verticalizat amenințător. Ce junglă luxuriantă de viziuni e
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
venit de s-a așezat la vatra noastră", omagia Al. I. Cuza străvechiul obicei al ospitalității (C.C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]