1,525 matches
-
ajunge împărat al imperiului în septembrie 249 considerîndu-se ,,restauratorul Daciei” și al mitraismului ca religie a împăraților romani, îi cere leprei făcătoare de gugumănii iahviste să dea socoteală pentru mișelie. Vioi cum era, Origene stă ascuns doi ani, apoi este căptușit și pus la popreală, iar după moartea fiorosului get, este eliberat din temniță în anul 253 de Aemilianus Marcus Aemilius sau Valerian și moare în anul 254 la Tyr. În controversa cu ivriții, iudeo-creștinii erau mereu lăsați cu poalele în
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
peretelui aortic) ale aortei pot fi clasificate în: - anevrisme degenerative ale mediei (după cum se asociază cu degenerescența mediei), - disecția aortei, - boli de țesut conjunctiv, - traumatisme deschise, - aortite, - infecții primare micotice, - preexistența unui graft inserat, - anomalii congenitale. Anevrismele care nu sunt căptușite cu intima peretelui aortic se numesc „false” sau pseudoanevrisme. Contrastând cu anevrismele fuziforme care implica întreaga circumferință a aortei, falsele anevrisme au deseori un aspect sacular, mimând anevrismele saculare. Când un anevrism implică segmentul sinusurilor aortice, creasta sinotubulară dispare din cauza
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
poate transforma într-un chist prin proliferarea epiteliului de căptușire care va închide comunicările. Pseudochistul este reprezentat de o cavitate formată de obicei în țesutul conjunctiv (stroma unui organ) prin acumulare locală de fluid interstițial, dar care însă nu este căptușită de țesut epitelial. Un chist poate fi uni- sau multilocular; în ultimul caz este vorba despre cavități chistice care comunică între ele, dar care pe secțiuni pot da falsa aparență de chiști multipli. în procesul de formare a chiștilor care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pancreas, intestinul subțire, colon și rect. La nivelul aparatului digestiv, frecvența cancerelor atinge 28% (cel mai frecvent) și 20% la femei (locul II după cancerul organelor genitale). În majoritatea cazurilor, cancerele debutează sub formă de carcinoame la nivelul țesuturilor care căptușesc organele interne. În mai puține cazuri, cancerele apar În sistemul imunitar sub formă de limfoame, mai exact În ganglionii limfatici de la nivelul gâtului, stomacului, intestinelor și a altor organe interne. Formele de sarcoame sunt posibile să apară În țesuturile conjunctive
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
suferit de litiază biliară. Persoanele cu calculi biliari au un risc de 4-5 ori mai mare de a face cancer de vezică, mai ales dacă au o singură piatră de dimensiuni mari. țesutul canceros se dezvoltă la nivelul mucoasei care căptușește vezica, producând un mucus În exces. Uneori are loc inflamarea acută a vezicii biliare În totalitate. Evoluția bolii este gravă, cu icter mecanic progresiv, În nuanță negricioasă (icter melas), viteză de sedimentare a sângelui crescută și prezența sângelui În vezica
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
până la leucemie, cașexie (slăbire și anemie extremă) și În final deces. Localizarea cancerului gastric este În regiunea antrală, pilor, curbura mică și mai rar În zona marii tuberizări. Între 90-95 % dintre cancerele de stomac iau naștere În țesuturile glandulare care căptușesc stomacul (adenocarcinoame). Factorii favorizanți ai declanșării cancerului gastric sunt: -prezența bacteriei Helicobacter pylori; -alimentația necorespunzătoare cu grăsimi prăjite (cunoscute cu acțiune cancerigenă) și cu alimente preparate prin afumare și conservare cu anumite substanțe chimice; -prăjitul cărnii de porc și vită
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
care amfitrionii se mutaseră, a frigiderelor prin care răscoleau cu nonșalanță și a televizoarelor ce-i plonjau rutinier în visare. Nici noua lor afirmare de sine bătătoare la ochi nu îi înstrăină de el atât cât o indiferență ce-i căptușea lui lăuntrul, ca un mușchi gros, iubitor de liniște și umbră, crescut abundent peste noapte pe versantul dinspre ei. Cât de adânc poate răzbate o atingere matern-protectoare? Numai cine nu i-a dus lipsa ar fi în stare să-i
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
DE CURCAN CU ZARZAVAT ÎN ASPIC Piept de curcan fiert, tăiat fâșii lunguiețe, morcov, țelină, pătrunjel și brocolli. Toate se fierb în apă cu puțină sare și delicat. Se adaugă fâșii de gogoșar murat, ouă de prepeliță și măsline. Se căptușește o tavă de chec cu folie de staniol, apoi se așează carnea de curcan, fâșiile de morcov și pătrunjel, gogoșari, jumătăți de ou, brocolli, țelină, măsline, doi căței de usturoi tăiați feliuțe, după care turnăm zeama în care a fiert
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ardei gras tăiat fideluță, felii de măr, prune, iar deasupra felii de caș dulce. Din 100 gr. de muștar Knorr, o lingură de miere de albine, 200 gr. de vin roșu facem un sos pe care-l turnăm peste compoziție. Căptușim cu frunze de hrean și dăm la cuptor. GRĂTAR PRĂJIT DE MIEL 1,5 kg. de carne de miel (pulpă), o legătură de pătrunjel verde, o legătură de usturoi verde, o legătură de tarhon, sare, piper, boia dulce. Se taie
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
De atunci și până astăzi, numărul lor a tot scăzut mereu, așa că din cele 18 locuințe întemeiate în 1922/23, doar 6 (șase) se mai găseau în stare bună în toamna anului 1946. Bârnele din pereții acestora însă au fost căptușite cu vălătuci de pământ și paie ori au fost refăcuți complet prin ceamur. Același ceamur, mai ieftin și mai ocrotitor împotriva zădufurilor de vară și a gerurilor de peste iarnă, a înlocuit bârnele din pereții multor căsoaie, grajduri și cotețe. Coșarele
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
Ciudatul ei chip asimetric se teși și mai tare pe o parte, parcă făcând cu ochiul: N-o fi potopul, dar seamănă! Vine în sfârșit un instalator să repare scurgerea. E înalt, cu umeri largi, silueta lui puternică umple culoarul căptușit de cărți. Omul remarcă, cu bun simț și un pic de melancolie: "N-o să-mi spuneți că poți citi atâtea cărți, o viață întreagă nu ți-ar ajunge..." Și pentru ce ar ajunge o viață, puteți să-mi spuneți? VI
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
exprima atitudinea de revoltă adolescentină prin modă încă de timpuriu, arătînd cum ea și colegele se îmbrăcau extravagant. "Pur și simplu pentru că știam că părinților nu le place. Ne amuzam. Ne îmbrăcam la patru ace. Ne puneam sutiene și le căptușeam ca să pară că avem sîni foarte mari și apoi ne îmbrăcam cu pulovere foarte strîmte o făceam pe tîrfulițele cu pulovere strîmte. Ne puneam tone de ruj pe buze și ne machiam aiurea și ne desenam alunițe uriașe și ne
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Maria Nimircearg și s-a amenjat un muzeu de obiecte bisericești și carte veche prin grija preotului Ionuț Alexandru Figher. Reparații Biserica a fost reparată, conform sinodicului, la 1865 de către Costachi Cosmei și locuitorii satului . Pereții exteriori ai bisericii sunt căptușiți În 1890 cu scândură de brad zugrăvită cu vopsea de culoare albastră. Unele surse indică reparațiile din anul 1902 (să fie dat eronat?) . Reparații radicale au fost executate În anul 1905 prin stăruința preotului Ioan Anghel . Pridvorul bisericii a fost
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de aripa castelului unde se aflau Încăperile personale ale ducelui și ale familiei sale. În această aripă, cu un cat mai sus, se afla și Încăperea destinată tinerei prințese, care-și cerceta curioasă noua locu ință. Era o odaie Încăpătoare, căptușită cu lemnărie sculp tată cu meșteșug. Un pat cu baldachin, Înălțat pe un pie destal, trona În mijlocul Încăperii, Într-o nișă uriașă. Perdelele erau de brocart, În ape verzi și aurii, o minunată stofă adusă toc mai din Bizanț. Pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
care străluceau doi ochi de o culoare violetă, minunată, rar Întâlnită. Spre deosebire de veșmântul prințului, croit dintr-o stofă scumpă după moda timpului, tânărul avea straie de-o croială nouă, dintr-un postav În ape violete ca și ochii lui și căptușit la poale cu blană de nurcă. La șold purta o sabie scurtă, Încovoiată, cu mâner de argint, și nu spada lată, dreaptă și grea pe care cavalerii o prindeau cu amândouă mâinile pentru a lovi. Încălțările sale arătau și ele
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
n-ar fi servit planurilor lui. Neștiind ce să spună, se Întoarse pe călcâie și pă răsi odaia, trântind ușa cu furie În urma lui. Jos, În sala cea mare, așteptau doi bărbați. Unul era starețul Otto, tolănit Într-un jilț căptușit cu piei de urs și bându-și alene cupa de vin. Celălalt, un cavaler cu fața lată, pe care o cicatrice adâncă o făcea și mai hidoasă, Întrebă cu glas zeflemitor: — Ei, pe când nunta? Ministerialul se trânti pe o laiță
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de la Termopile, care, sub conducerea regelui Leonidas, au intrat triumfători în memoria eternității. Ajuns în dreptul fântânii, am introdus pe rând cele două sticle în ciutură, umplându-le cu apă leșietică și rău mirositoare, îndreptându-mă apoi spre bordei, pe drumul căptușit cu praf gălbui și fierbinte. Mai încolo, am cotit-o pe drumul de miriște țepoasă care era strada numărul 3, mergând pe ea până la intersecția cu strada numărul 9, unde urma să ne ridicăm noi casă. Eram Micul Prinț al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ziua mea de naștere. Aceasta, după 12 ani în care, ca și corăbiile genoveze, Albatrosul se putea lăuda: Fluctuat nec mergitur. Amintiri? Prea multe, din păcate, consemnate toate la zi și "la cald", în cele 120 de carnete-manuscrise care îmi căptușesc un raft în biblioteca de acasă. Se află, acolo, în note de confesional, tot ceea ce am citit, am gândit, acceptat sau respins, toate ambuscadele, confruntările "toate văzutele și nevăzutele", puse în mișcare pentru a edita sau eluda o carte, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
două etaje, e plină cu găini Leghorn. Între etaje se circulă cu ascensor de mână, prin ajutorul unui scripete. Păsările stau tot timpul Închise, ca la oraș, din lipsă de spațiu. Sunt extrem de curate. Într-o Încăpere circulară din scânduri, căptușită pe dinafară cu rogojini, Înăuntru cu o sobă, se cresc pui scoși la incubator, pentru regenerarea stocului de producție. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 54 Warren Îmi dă o serie de scrisori de recomandație pentru diverși
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de veacuri ale ucrainenilor de a-și readuce toate pământurile lor acasă.” Cu privire la manifestările din 2003 editorialistul spune: „Caracterul pompos al acestor manifestări a cam venit în contradicție cu realitatea, mai bine zis cu luxul în care se lăfăiesc puținii căptușiți peste noapte cu averi de neînchipuit,cât și cu mizeria în care se zbate majoritatea absolută a populației. Dar contrastele sociale în asemenea cazuri festiviste nu contează. Principalul e că lumii i se oferă fericita ocazie de a se manifesta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
precum Prezentul, zeul ascuns și capricios, rudă cu Eros și aliat al lui Dionysos, de care unii dintre noi avem o acută nevoie. Și Înșirăm lungi și Întortocheate istorii, mișcând felurite personaje, doar pentru a-l atrage din vizuina sa căptușită cu sidef, pe ai cărei pereți cu siguranță joacă figuri și Întâmplări cu mult mai reale decât cele mai iscusite invenții ale noastre romanești. Viitorul și trecutul Își fac curte unul altuia, profesând o perfectă politețe și o agreabilă falsă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
sau târându-se lingușitor pe propria-mi gambă, stângă sau dreaptă, oferindu-mi „darul” singurătății - de care nu aveam prea mare chef! -, dar și pe cel al „realității”. Deoarece, nu-i așa, stimați contemporani, există mai multe realități care o „căptușesc” pe „cea mare”, pe care o simțim ca o imensă mantie; ba, se zice că albina are vreo 35 de fețe ale ochiului ei poliedric, să fie oare același „caz” cu bine cunoscuta, tocita și tiranica noastră realitate? Și, În
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
filmului și ce mai făcea cu viața ei („Rock-n-roll,“ e tot ce mi-a rămas ca certitudine), și cum ceilalți mă cam evitau din cauza feței mele învinețite mi-am continuat periplul până când am ajuns în fața unei biblioteci burdușite cu scenarii căptușite în piele în timp ce mai mulți cățeluși labradori aurii făceau tumbe în încăpere, iar în baie am dat peste un exemplar de săptămâna viitoare al revistei National Enquirer și în camera celui mai mare dintre fii se găsea un poster înrămat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
deprimați la evacuarea Bucureștilor. Mama se afla la Florica, unde Vintilă îi trimisese pe Lia cu fiul lui și cu ai lui Dinu, copiii fiind foarte impresionați de bombardările aeriene. Circulația seara era imposibilă, felinarele fiind stinse și geamu rile căptușite cu hârtie neagră ca să nu poată repera orașul Zeppelinurile germane. Proiectoarele brăzdau cerul și, de câte ori semnalau vreunul, clopotele sunau, gardiștii fluierau, populația trebuia să se coboare în subsoluri, trecătorii să intre în pivnița unde îi îndreptau sergenții de oraș. [Atunci
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Miza Alimăneștianu, care trăise în intimitatea familiei noastre la Iași, și ne povesti multe amănunte din viața lor, ne dete știri bune de victoriile din Apus, nemenționate în ziarele cenzurate de la noi, și cum, în timpul perchezițiunilor, Lia și dânsa umblau căptușite pe sub rochii cu hârtiile compromițătoare. prizonierii din stralsund Dar cei mai bine veniți au fost prizonierii liberați din Stralsund, soldați deștepți și zdraveni, cum rareori am văzut. Mulți deveniseră infirmi prin lucrările la care au fost puși în mine și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]