4,175 matches
-
va ajunge tiran. Așadar, un monarh strâmtat de legi, ar fi cel mai nimerit să-l delegi... Pentru asta însă e nevoie de o comisie care să elaboreze Constituția. Janalău propunea ca ea să fie aleasă... din cei mai procopsiți cărturari, cari pe atunci nu erau rari... Zis și făcut. Amendamentul, soluția țigănească antiabsolutistă, la inspirația marelui ideolog Janalău, sună astfel: Adică puseră, să nu fie Stăpânia lor nici monarhică, Nici orice fel de aristocrație, Dar nici cu totul democratică, Ci
Caftane și cafteli (reluări) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10199_a_11524]
-
varietate de actori ai trecutului comunist care se stinge la limita orizontului (C. Stănescu, Octavian Paler, Mircea Iorgulescu etc.)". C. Stănescu e "pus la colț", într-un limbaj de o respingătoare violență, pentru a-i fi găsit, totuși, unele merite cărturarului Edgar Papu (lichidat de L. A. într-o altă "contribuție"), iar în legătură cu Octavian Paler sunt puse următoarele întrebări, voite, probabil, spirituale: "ce se ascunde oare în spatele măștii de bătrânel dezorientat și depeizat într-un secol pe care nu-l înțelege? Care
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10189_a_11514]
-
modul fatidic în care multvisata întâlnire nu se petrecuse, de fapt, nicicând, zădărnicită, în opinia sa, de malversațiunile Mariei-France, ca și de mefiența marelui dramaturg. înduioșătoare această pulsație a dorinței, ce transformă visurile în realități fondatoare! Pentru George Popescu, distinsul cărturar craiovean, scrisul este o îndeletnicire suprem-angajantă: "nu-i un secret pentru cine scrie cu oarecare responsabilitate faptul că fiecare cuvânt așternut pe hârtie este un pariu existențial liminar, un fel de provocare, nu a morții, cât a Sfârșitului (...) ca probă
Portrete în mișcare by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/10195_a_11520]
-
Sorin Lavric Prolix, specios și greu digerabil, așa arată rezultatul la care ajung cei mai mulți cărturari atunci cînd, scriindu-și cărțile, fac paradă de cunoștințe. Cauza e de căutat într-o disproporție ce le surpă pe dinlăuntru textele. Mai precis, se produce un colaps estetic prin inflație informațională, un fel de supraîncărcare cu un balast de
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
Deznodămîntul e unul previzibil: cititorul, simțindu-se asfixiat, închide cartea, iar autorul, neputîndu-se face plăcut, moare necitit. Citindu-l pe Culianu, gîndurile acestea îți vin în minte prin contrast, și asta fiindcă nici una din aceste metehne nu pot fi imputate cărturarului român. În cazul cărților sale avem de-a face cu un dozaj aparte de erudiție seacă și de estetică caldă: tot ce este arid este netezit și îmblînzit, cărțile lui conținînd un enciclopedism straniu a cărui etalare nu numai că
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
mister făgăduiește a ți-o da. De aici farmecul lui Culianu, și tot de aici senzația că, în ciuda cantității uriașe de informație vehiculată, autorului acestuia îi lipsește alura specioasă a unui stil prolix și plictisitor. În plus, Culianu e un cărturar cu idee, gîndirea jucînd în cazul lui rolul unui principiu de ordine prin care diversitatea enciclopedică a cunoștințelor sînt rînduite într-un cîmp coerent. Iată de ce cărțile lui Culianu sînt scrise cu metodă și, cel mai adesea, ascultă de voința
Laudă fantasmelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10201_a_11526]
-
Mircea Eliade de a nu recunoaște aderența sa, după unii doar temporară, la mișcarea și Ťideologiať legionară". E foarte probabil că extrema dreaptă l-a fascinat prin aceea că a fost "o sectă mistică", animată de un ideal de "salvare". Cărturarul atras de religie a văzut în această trăsătură a sa o dimensiune transcendentă, în măsură, până la un punct, a o motiva. Spre deosebire de comunismul ateu, legionarismul își asuma o credință ardentă și un "cavalerism" autosacrificial asupra căruia atrăgeau atenția N. Steinhardt
Tablou de epocă (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10218_a_11543]
-
politicienii strălucind de incultură, ci și unii intelectuali bine informați, cu un condei sprințar, în neînfrîntă speculație ori simplă divagație, umplînd halba paginii mai mult cu spumă decît cu lichid. Proteicul personaj apare nu o dată sub fizionomia unor artiști, filosofi, cărturari cu o netăgăduită înzestrare ce acordă cafenelei distincție, elevație. O constelează cu poantele, paradoxurile, găselnițele lor pe cît de briante, pe-atît de ineficiente. Ni se propun puzderie de interpretări, de teorii instantanee, orice temă, fie ea una majoră, fie una
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
bine decât orice cercetător român despre acest fascinant capitol din istoria țării noastre. Profesorul universitar doctor Jaques Bouchard care a învățat destul de bine limba română este deasemenea de admirat pentru studiile perioadei în care a trăit domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat - cărturar și scriitor (a scris printre altele cartea Despre datorii și aproape incredibil pentru vremea aceea, a scris la Iași în anul 1786 cartea Cuvânt împotriva nicotinei). Jean-Yves Conrad din Franța este deasemenea o personalitate cunoscută, un scriitor apreciat, care a
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
de la strămoși. Acolo mă atrag viile udate cu sudoarea strămoșilor mei, pădurile din care bunicul meu tăia numai uscaturile și strâmbăturile să rămână pădurea pentru urmași, dreapta și frumoasă. Evident, a mai rămas puțin din ce avea renumită familie de cărturari și eroi a Costenilor din Costea (din care ma trag după mama) și a Cetățenilor din Cetatea, dar tot a mai rămas câte ceva. Să mă-mpart în două-aș vrea. Unde oare-i țara mea? De acolo sunt aici, De
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
altor țări, ce știu și ce nu știu despre noi? Ioan Barbu: Am vizitat Statele Unite și Canada, aproape toate țările din Europa, cu mici excepții, am stat de vorbă, pretutindeni, cu personalități din diverse domenii, de diverse profesii: scriitori, artiști, cărturari, savanți, oameni politici, parlamentari, oameni de afaceri, fete bisericești, cu nenumărați oameni simpli ș.a. Ce m-a izbit, înainte de orice, a fost interesul tuturor - un interes adesea arzător - față de cele ce se petrec, astăzi, în România de după acel decembrie de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
Romulus Cioflec [Domniei sale domnului A.C. Cuza, profesor universitar, Iași, România]. * Arad, 7 decem[brie] 1911 Str[ada] Zrinyi, nr. 1a Stimate d[omnu]le Ciocârlan 8, Nuvele și schițe de ale d[umnea]voastră cred că ar fi potrivite sufletului cărturarilor ca și poporului nostru din Ungaria. Am primi bucuros colaborarea 9 d[umnea]voastră și v-am plăti de fiece bucată după judecata noastră. Mai târziu, după ce ne-am „cunoaște” mai bine, am stabili un preț. Aștept răspuns. Neprimind un
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
studiile și cercetările aprofundate în laboratoare și biblioteci l-au ținut departe de viața politică și de intrigile unei lumi nefrecventabile. Literatura sa epistolară, interesantă și extrem de valoroasă prin notele și precizările pe care le conține, relevă existența unui autentic cărturar dispus să colaboreze numai cu unii dintre contemporanii săi. Revelatoare sunt epistolele trimise lui Cezar Petrescu (1892-1960), director al revistei Gândirea, căruia nu-i refuză invitația de a fi prezent în paginile unei publicații occidentale. Interesantă și extrem de convingătoare este
Oreste Tafrali și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3605_a_4930]
-
universale cuprinse în cea dintâi carte a omenirii - Biblia, precum și literaturii, pentru care avea vocație și pe care o considera ca o formă superioară de eliberare. Epistolele Irinei Lecca, ce se publică acum întâia oară, sunt trimise istoricului literar și cărturarului Ioan Bianu (1856-1935), unul dintre intelectualii veritabili ai culturii române. În toate aceste misive ce aparțin paraliteraturii, Irina Lecca se destăinuie cu dezinvoltură, surprinzându-ne prin franche- țea și sinceritatea mărturisirii. Aflăm date și informații despre viața monahală și, firește
Însemnări despre prozatoarea Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3465_a_4790]
-
volume), Panait Istrati (2 volume, în seria „Opere fundamentale” editată de Academia Română), monografiile închinate lui Bolintineanu, Alecu Russo, Alecsandri, studiile ample dedicate romanului românesc din secolul XIX, interferențelor literare româno-franceze. Sunt rodul miilor de ore consumate în bibliotecă de acest cărturar. O viață. Îmi mai rămâne să semnalez umorul presărat de Vârgolici în cartea sa de amintiri, în relatarea unor evenimente pe care le-a trăit, unele aducând în scenă mari oameni ai istoriei contemporane. A făcut parte dintr-o delegație
De neamul brăilenilor by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4119_a_5444]
-
află într-un moment fast al său. O regulă pentru cei mai buni? Tot în Luceafărul de dimineață (nr. 11, noiembrie), Cronicarul a remarcat și interviul inedit, datând din anul 2000, pe care Ștefan Ion Ghilimescu i l-a luat cărturarului Alexandru George. Este emoționant să-i citim confesiunile acum, când Alexandru George nu se mai află printre noi. S-a întâmplat și cu acest important scriitor român ceea ce s-a întâmplat cu atâția alți creatori de talia sa: în timpul vieții
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4134_a_5459]
-
mai departe destinul celui născut la Fieni, în 1919, un fiu al sudului, provenind dintr-o familie de învățători. Silitorul elev al "Liceului Gh.Șincai", din Capitală, nu bănuia ce drumuri, ce întâlniri, ce biblioteci, sau catedrale, ce carieră de cărturar îl așteaptă.Totul e declanșat de întâlnirea lui cu Italia culturii umaniste, întâlnire providențială, am zice, unde poate intuiția caracterului omului interior o avusese, probabil, printre cei dintîi Al. Marcu. Eu am auzit, prin 76, pentru prima dată, de numele
Mircea Popescu, exilatul din Via Chiabrera by Adrian Popescu () [Corola-journal/Memoirs/9819_a_11144]
-
cărui singură vină e că s-a născut cu 163 de ani înaintea înscăunării noului redactor- șef, nu scapă netras într-un portret inspirat dintr-o compunere gimnazială: «Astfel, în jurul sărbătoririi zilei de naștere a celui mai mare poet și cărturar român, Mihai Eminescu, gândurile noastre nu pot fi îndreptate decât spre idealurile nobile ale acestuia, acelea de a făuri o cultură națională valoroasă, europeană prin apartenență și vocație, o conștiință morală și culturală demnă de geniul acestui popor» („Tribuna”, 16-31
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3869_a_5194]
-
textul cu sentenții morale și filozofice. Sunt cu totul 760 de asemenea formulări - unele inspirate, majoritatea banale, altele introduse fără a fi cerute de context, dar ele pun o „pedală filozofică” asupra povestirii și înalță fabula la nivelul cugetării abstracte. Cărturarul pare foarte mîndru de inovația lui, anunțată încă din titlu: Istoriia ieroglifică, în doaîsprădzece părți îpărțită, așijderea cu 760 de sentenții frumos împodobită, la începătură cu scară a numerelor dezvălitoare, iară la sfîrșit cu a numerelor streine tîlcuitoare. Iată artificialitatea
Barocul pe malul Bosforului: DIMITRIE CANTEMIR by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4073_a_5398]
-
în valoare nu selecții, ci fertilitatea cultural-spirituală a întregului. 2)În Anul Caragiale trebuie să ne amintim că volumul despre Caragiale a lui Dan C. Mihăilescu apare lângă alte cărți a lui Dan C. Mihăilescu, privitoare la credința sau necredința cărturarului, alături de volumele ce ar putea aduna comentariile lui Dan C. din fiecare dimineață la Pro Tv. Dintre semnificativele studii despre Caragiale să le numim pe cele semnate de seniorii cercetării, Ștefan Cazimir, Mircea Tomuș, Gelu Negrea, Mircea A. Diaconu. Să
Ce rămâne? by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4029_a_5354]
-
Cosmin Ciotloș Gabriel Andreescu, Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității, Iași, Edit. Polirom, 2013, 304 p. Într-un număr recent (658/25 ianuarie 2013), revista „Observator cultural“ acordă câteva pagini unei discuții pe marginea studiului lui Gabriel Andreescu, Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
Cosmin Ciotloș Gabriel Andreescu, Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității, Iași, Edit. Polirom, 2013, 304 p. Într-un număr recent (658/25 ianuarie 2013), revista „Observator cultural“ acordă câteva pagini unei discuții pe marginea studiului lui Gabriel Andreescu, Cărturari, opozanți și documente. Manipularea Arhivei Securității. Fără să pun la îndoială calitatea contribuțiilor (pertinente, de altfel) semnate de Iulia Popovici, Victor Rizescu și Ovidiu Șimonca, mă întreb cum se poate dezbate o asemenea carte. Căci, după mine, o atare acțiune
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
se ocupă (cu o singură excepție, aceea a lui Vasile Vetișanu, căruia i-a studiat dosarul la rugămintea expresă a acestuia). Excelența investigațiilor sale are o bătaie mult mai lungă. Cuvântul-cheie e precauția. În aproape trei sute de pagini, câte are Cărturari, opozanți și documente, Gabriel Andreescu pune în practică un exercițiu complet de justă măsură în evaluarea Arhivelor Securității. De la înființarea CNSAS-ului ne-am confruntat cu nenumărate situații de utilizare defectuoasă ori chiar grosolan falsificatoare a dosarelor de rețea. Pe
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
Cronicar „Observator cultural“: o carte în dezbatere În numărul 400, apărut în ultima săptămână din ianuarie, revista OBSERVATOR CULTURAL publică trei articole despre cartea lui Gabriel Andreescu, Cărturari, opozanți și documente, de la Editura Polirom, semnate de Iulia Popovici, Ovidiu Șimonca și Victor Rizescu, toate trei, foarte interesante. Așteptată de câțiva ani, cartea, din care autorul a publicat din când în când fragmente în reviste, este rodul unei cercetări
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3956_a_5281]
-
în care prevalează schița de portret făcută din tușe blânde și observații culturale particularizatoare. A tradus, singur ori în colaborare, din N. V. Gogol, Jean Boutičre, Gaetano Salveti, Nino Muccioli. Din perspectiva celor 90 de ani împliniți în 12 mai, profesorul, cărturarul, istoricul și criticul literar Constantin Ciopraga poate privi în urma sa cu deplină satisfacție.
Constantin Ciopraga, nonagenar Eseu lexicografic by Dan Mănucă () [Corola-journal/Imaginative/10592_a_11917]