1,506 matches
-
În valoare de peste o sută mii lei...! Garantez eu, bunii mei amici. La o percheziție domiciliară, ve-ți găsi aur cu kilogramele, valută occidentală nu mai vorbim de câteva milioane lei...!” Observând pe cei doi amici privind la el cu gura căscată, sococti necesar să mai precizeze.” Cu siguranță, această anchetă penală Îți va aduce ție Huzume gradul de colonel, iar ție dragă Tudose, cine știe. Ambiția ta de ani de zile de muncă și trimeteri la Închisoare cu vină ori fără
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Pavone Își șterse cu batista ochii. „De necrezut...! Geamurile acestor vitrine a magazinelor au fost lustruite de o așa manieră,Încât nu poți realiza dacă produsele expuse sunt protejate ori nu...! Iar În afară de asta, cum să nu privești cu gura căscată...!” Orașul Frankfurt pe Main, escala temporară a celor doi evadați din raiul comunist, Îți Încânta privirile În timp ce curățenia străzilor era atât de perfectă Încât toți pietonii ar fi trebuit să circule În, papuci de casă...! Absolut, peste tot locul unde
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
El a spus : „Vederi succinte, pentru Dumnezeu, vederi succinte“. Un cleric englez. Cuvintele despre ce făcuse Shula-Slawa (nesăbuință-devotament-față-de-tată-comedie-furt) umplură oprimant anumite spații de oprimare care se deschiseseră și se lărgiseră În timpul ultimelor trei decenii. Din cauza lui Elya, toate erau acum căscate. Înainte de 1939 Sammler nu-și aducea aminte de asemenea greutate și Întunecime. Exista oare undeva pe lume o tinctură cu efect de Închidere care să poată fi prescrisă pentru asemenea deschizături? Domnul Sammler chiar Încercă să se concentreze pe umorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
și de alcool. Așa că nu e de mirare că Connolly i s-a părut așa de fascinant de aparte. Aici, în mijlocul gagiilor ostili din nordul Londrei, ea găsise un tânăr bărbat care îi căuta compania și care asculta cu gura căscată ce-i conferenția ea despre Marii Artiști. Care profera vorbe de duh despre draperii. Biata Sheba îl privea pe Connolly cu același amuzament și plăcere cu care ai privi o maimuță care iese din pădure și cere un gin tonic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
nu-i păsase niciodată de farduri, dar Connolly răspundea foarte bine la artificii. Prima dată când Sheba a venit la una din întâlnirile lor purtând pe buze un gloss roșu aprins și kohl în jurul ochilor, el a rămas cu gura căscată. — Ce e? a întrebat ea. E masca de război? — Arăți ca un manechin, a șoptit Connolly. Aventura nu a avut un efect imediat asupra căsniciei ei, pretinde ea. Relația cu soțul ei a avut chiar de câștigat la început. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
a întrebat Zach. Ellis și-a îndesat mâinile în buzunare. A, a răspuns el. Nu vrei să faci asta. În mijlocul pustietății, un blocaj rutier. O caravană de rulote, autobuze, microbuze cu geamuri lipicioase, copii plângăcioși, bețivi, câini. Bărbații cu ochii căscați, care visau să nu se mai plece niciodată și femei palide care habar n-aveau de ce veniseră până acolo. O autostradă de șaptezeci și patru de kilometri de speranțe și faruri, temeri, vechituri și praf. Ultima dată când Zachary Woolridge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
liniile ei perfecte, amorțind uneori pe zonele care-i stârneau imaginația și cred că se visa alături de ea. Mă, tu ai polipi? îl întrerupse Erjika din visare cu o întrebare pusă hotărât, aproape amenințător. Nu, de ce? Fiindcă stai cu gura căscată. Mestecă și nu mă mai dezbrăca din priviri că o să ți se facă rău...! și pufni în râs chiar dacă gluma o făcuse chiar ea. Sini se ridică de la masă vizibil supărată, îndepărtând scaunul de sub ea cu un gest brusc, de parcă
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
În cele din urmă, el a renunțat și am hotărît amîndoi să venim la dumneavoastrăă Doamnă Nemuro, Îți cam place să bei, nu? Sticla cu bere din care turna, absentă, În pahar, se opri, undeva, În aer. Rămase cu gura căscată. — Ei, din cînd În cînd, confirmă ea, zăpăcindu-se. De cînd mi-a plecat soțul... stau singură aici și aștept și visez cu ochii deschiși... Ce vis ciudat... Parcă sînt pe urmele lui... apoi apare pe neașteptate chiar În spatele meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Era un tip activ ? Știu eu... mai degrabă prevăzător. — Nu te contrazice. Semnificația e total diferită, ca și cînd o dispariție este deliberată sau Întîmplătoare. — De fapt... adevărul este că se entuziasma din orice... rămînea pur și simplu cu gura căscată... — Ce anume Îl entuziasma atît de mult ? — Orice... Era ca un copil... — Mașini, aparate de fotografiat ?... — Da, mașini... avea și autorizație de reparat mașini ... — Îi plăceau și jocurile de noroc ? — Murea după autorizații... era de-a dreptul maniac. Avea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
să fiu neutru, n-am nevoie de dușmani și nici nu țin să mă pun bine cu nimeni. — Ce albastru e! exclamă amuzat elevul de gimnaziu Îmbrăcat În uniformă, privind cerul. Urmărindu-i privirea, colegii lui inspirară adînc, cu gurile căscate și cu ochii Întredeschiși, de parcă se simțeau stînjeniți. — Zău, băieți! E tare albastru! Dar pe măsură ce albastrul se adîncea, vîntul se intensifica și băieții-și țineau poalele paltoanelor cu servietele. Cu mîinile libere, au apucat borurile căciulilor și le-au fluturat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
plăcută a fost nunta evreiască organizată pe terasa hotelului, cu toate tradițiile, cu cântat din corn, cu Rabin, cu mirii îmbrăcați tradițional, cu mireasa complet acoperită: o evreică negresă, chiar spectaculos! După ce am văzut ceremonia, ne-am plimbat pe străzi, căscați și muți, printre baobabi și palmieri, în cămăși cu mânecă scurtă. Pe deasupra, acolo era o atmosferă foarte apropiată de Barcelona. Un Ramblas plin de copaci exotici pe care se făcea promenada ca un slalom între cârciumioare: italiene, spaniole, marocane, americane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
unii dintre noi îl nutreau la intrarea României în Uniunea Europeană. Optimism exprimat cel mai plastic în epigrama lui Petru Chira: Vor curge fluvii lungi de miere Și laptele de calitate, Din plopi cădea-vor munți de pere În toate gurile căscate. Cât despre evoluțiile din România, am propriile nelămuriri și dezamăgiri, care se pare că nu sunt numai ale mele, dar aceasta este o altă poveste, cu care nu vreau să consum timpul dumneavoastră. Este cert că fiecare țară membră a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
se vedeau. Strigai: — Neică Marine!... și așteptai un timp. Nimeni nu ieși. Mă apropiai mai tare, cu calul după mine. —Neică Marine!... Cineva trase zăvorul ușii. Mă pregăteam să spun ceva despre ploaie, despre vânat - dar rămăsei în loc cu gura căscată. Înainte-mi, la doi pași, în ușă, cu gazornița în mână, sta o fată, o fată să tot fi avut douăzeci de ani. Ridicase lumina deasupra capului și cerca prin întuneric să deslușească pe cel ce strigase. —Cine-i acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
soarelui, cu larmă nedeslușită de glasuri. Săteni cu fețele liniștite, cu muierile și cu copiii după dânșii, se purtau încet spre comedii, unde urlau paiațe pestrițe, ridicate pe podiște de lemn, deasupra mulțimii care se grămădea în juru-le cu gurile căscate. Negustori cu ochii mici și ascuțiți vorbeau aspru, din gâtlej, cu palmele întoarse în laturi, de o parte și de alta a bărbilor. Câte-un țigan uscat, cu ilic peticit, cu căciula jerpelită în cap, se strecura prin norod, pândind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Nu-mi trebuie nici pânea voastră, nici nimica! Am să mănânc pâne neagră, am să car apă, am să slujesc, am să-l hrănesc ș-am să mă duc după dânsul!... Se zbătea urlând; și Sanis rămase încremenit cu gura căscată; mâna cu pilugul i se lăsă în jos; se întoarse spre nevastă-sa, privind-o lung. —Vezi? vorbi încet femeia. Ai văzut? Ce să facem noi acuma?... Cu ce-am păcătuit, ca să cadă asupra casei noastre așa nenorocire?... Sanis nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
primar... Mai vine perceptoru o dată pe an după parale, și gata! Faliboga râdea, privind spre săniuța de scânduri nevopsite, care grăbea ca un pui după mândra sanie boierească. — Măi Niță, mai zise el. Tare ai mai rămas tu cu gura căscată... ca și ieri... Parc-ai văzut o zână din poveste... Pune-ți, măi Niță, căciula în cap... Zurgălăii cu dulce sunet se stânseră în depărtare; curtea și bordeiele rămaseră tăcute, mai triste parcă, în liniștea iernii. Vătaful porni la trebile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
niciodată, și ne-a plăcut cum ai interpretat-o pe Martine. Îmi ofereau rolul! — Nu îndeajuns încât să-ți oferim rolul - ni s-a părut că n-ai reușit să surprinzi cu destulă patimă deznădejdea Martinei. Am rămas cu gura căscată. Ce tupeu! Dacă exista cineva care să cunoască deznădejdea, eu eram aceea. Dar asta n-avea nimic de-a face cu intensitatea deznădejdii mele, era din cauza cicatricei care-mi brăzda fața. — O să alegem o altă actriță, dar, dacă nu merge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
acum, nu? Nu, desigur că nu. Tonul ei degajat a rămas degajat, dar a căpătat o inflexiune tăioasă. —Sună la birou. Ai grijă de tine. Și a închis. Capitolul 49tc " Capitolul 49" Am rămas uitându-mă la telefon, cu gura căscată. M-au năpădit un șuvoi de emoții în care se împleteau revolta, dezamăgirea și speranțele înșelate. Spre deosebire de accesele ocazionale de supărare cruntă, care îmi treceau de obicei după o propoziție sarcastică, m-a copleșit un val de furie incandescentă, acumulată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
a zis: Racey O’Grady nu înseamnă nimic pentru mine. Acum, vrei să te așezi? Eu: Nu. Ea: De ce? Eu: Pentru că am copci în fund. Și pentru că ai putea să mă împuști. Ea: Așa e, acum... A rămas cu gura căscată. Se uita înspre capul scărilor. M-am uitat și eu. Tocmai apăruse Tessie O’Grady, cu un zâmbet larg, în puloverul ei cu nasturi și în papuci. Și cu un pistol. Tessie (exclamând voioasă): Fetelor! N-am mai fost pe-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
recopiat aceste câteva rânduri, scrise de Luther papei. Citi cu voce scăzută: — „O, tu, Leon, cel mai nefericit dintre toți, ești așezat pe cel mai primejdios dintre tronuri. Roma a fost cândva o poartă a Cerului, acum ea este genunea căscată a Iadului.“ ANUL CONVERTITEI 1 927 de la hegira (13 decembrie 1520 30 noiembrie 1521) În viața mea, ziua de 6 ianuarie din anul acela a fost o sâmbătă fericită! Cu toate astea, papa era mânios. Tuna și fulgera așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prieteni! Zeii îmi spun că Galba nu-l va numi pe Otho urmașul lui - aruncă ficatul în foc. Și totuși, peste puțin timp Otho va ajunge împărat. Cocoșatul se întoarse la sturzii lui. — Ne păcălești ca să ne lași cu gura căscată de mirare. Vrei să ne uimești inventând profeții după ce l-ai uimit pe Vitellius cu păsările tale - în glasul ascuțit al bucătarului-șef se simțea invidia. — Otho a fost un bun conducător în Lusitania, declară paharnicul. Cinstit. Dacă la moartea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
în jurul căreia se aflau câteva scaune, și pe o mică statuie de marmură ce-i atrase atenția lui Antonius. Statuia reprezenta o fată surâzătoare. Cu o mână oprea, aparent fără efort, atacul unei creaturi monstruoase, infernale, un dragon cu gura căscată, gata să muște. — Sufletul nostru purificat e asemenea unui copil... Glasul lui Proculus răsună profund, liniștit. — ...și puritatea dobândită domolește și călăuzește instinctele sălbatice închise în fiecare dintre noi, adăugă Antonius, atingând capul balaurului. Uneori mă întreb, însă, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
abia așteaptă să-l vadă mort pe Orpheus, dacă nu pentru altceva, măcar să-i facă în ciudă legatului care, după câte se spune, atrage de partea lui toate legiunile. — Și-atunci? întrebă Skorpius dezorientat, privindu-i pe ceilalți cu gura căscată. Atunci de ce nu mă lasă să-i iau gâtul lui Orpheus? De ce-l lasă să se bucure de faima de care eu ar trebui să am parte? De ce interzice luptele dintre noi? Era furios. — Împăratul a poruncit să nu intru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
restul amfiteatrului. Mâine o să vezi și tu ce bine seamănă totul cu câmpia padană: câteva coline, pășuni, prundiș, tufișuri, copaci... O mulțime de copaci au fost aduși din pepinierele imperiale de pe Mons Albanus. Împăratul vrea să lase mulțimea cu gura căscată... Iar în vârful colinei a pus garduri care imită fortificațiile armatei lui Otho, iar înăuntrul lor a pus însemnele și steagurile legiunilor othoniene. — Vitellius vrea să simuleze o bătălie? — Lasă-mă să continui. La baza colinei au fost puse patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
strânse, făcând pielea să se încrețească. — Vezi? spuse ea și începu să-și descheie nasturii de la cămașă. Și iar am privit prin cameră. Unul dintre tătici își vârî capul pe ușă. Capul zâmbi, apoi se retrase. Cerșetoarele rămaseră cu ochii căscați și împietrite de data asta. Unul dintre copii mă trase de poala hainei, de parcă ar fi vrut să-mi reîntoarcă atenția asupra doamnei din tronul ei de catifea. Aținându-mi privirea, Caduta își desfăcu volanele cămășii. Deschise agrafa care marca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]