2,267 matches
-
ordine. Se răspândea indisciplina; toată compania, care fusese martoră a măcelului, era cuprinsă de aceeași senzație de lehamite. Chipurile ciopârțite ale morților, duhoarea cadavrelor, tânguiala muribunzilor îi asaltau noaptea. Încetară să se mai simtă soldați. Într-o dimineață, într-un cătun pierdut, s-au întâlnit cu compania „Charlie“ și au fost gata-gata să se înfrunte cu focuri de armă. A doua zi, i s-a acordat o permisie de o lună în Japonia. Binecuvântată permisie care i-a dat ocazia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
lumea ar fi fost alta. Piscuri drepte și abisuri adânci, zăpezi veșnice și văi roditoare, lacuri liniștite și torente năvalnice, terenuri deșertice și blânde pășuni mănoase... Și pe ici, pe colo, în locurile cele mai nebănuite, acoperișurile roșii ale unor cătune izolate, câmpuri desțelenite, țarcuri în care alpaca și lamele au luat locul oilor și al caprelor. Anzii apăreau între selvă și mare ca un zid de netrecut prin care timide cărărui ale indigenilor se cățărau legând o vale de altă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
excludem ipoteza ca numărul mic de case, surprins în unele situri, să se datoreze unor factori naturali (alunecări de teren) sau umani (distrugeri repetate, cu prilejul diverselor lucrări agrare ori administrative; cercetări incomplete), întrucât o așezare sau mai degrabă un cătun avea pe puțin trei-patru locuințe. Numărul maxim de case găsite într-o așezare din veacurile X-XI, din Bazinul Bârladului, este de 23 de locuințe, descoperite la Gara-Banca. La un calcul similar perioadelor anteriore, prin care atribuiam un minim de patru-cinci
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
VII, însă a fost observat la alte situri din restul Moldovei. Întâlnim acest mod de structurare în arealul bazinului abia din etapa preliminară și, implicit, pe tot parcursul culturii Dridu. În așezările din secolele VI-XI, numărul locuințelor diferă: de la cătunele cu un număr mediu de 4-6 locuințe (Valea Mare-Dumești, Rateșul Cuzei, Drăgești), din intervalul secolelor VI-VII, la satele cu un număr maxim de 23-25 de locuințe (Gara-Banca și Dodești), din veacurile VIII-XI. Conform acestui număr de case și pornind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Începând cu vinderea continuă a marelui cărturar George Călinescu. O amintire despre Iorga Satul În care m-am născut și am crescut, de-o șchioapă, până pe la 6 ani, se numea Stâna-Cadânei și se afla, pe atunci, În județul Caliacra. Cătunul acesta era destul de Întins, locuit, mai cu seamă, de oameni așezați, cu multă agoniseală. Sătenii erau, În cea mai mare parte, coloniști și proveneau din Vechiul Regat și din Macedonia Latină. Tatăl meu, neștiutor de carte, ca orice aromân din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
de carte, ca orice aromân din generația sa, Însă considerat gospodar fruntaș, Îndeplinea, În anul 1940, funcția de delegat sătesc, un fel de ajutor al celui ce fusese Învestit În funcția de primar În comuna Hasi-Kioseler, de care ținea și cătunul meu natal. În primăvara lui 1940, abia pornisem În al șaptelea an de viață. Singurul lucru deosebit pe care mi l amintesc bine de atunci a fost vizita la noi a unui om mare. Casa noastră, situată pe ulița principală
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
petrecusem cu familia și acum, la Început de an, trebuia să revin la Cluj. Coboram repejor poteca pentru a ajunge la timp În Centru (Satul, În care locuiau și activau ca Învățători părinții lui Pazi, se numește Bârsana. Acesta și cătunele Arț, Tău și Mărtinie alcătuiau comuna Șugag-Centru din județul Alba. Nota lui M.S.D.), de unde cu o cursă locală ajungeam la Sebeș, orășel situat la circa 27 de km de satul meu, chiar la confluența Sebeșului cu râul Mureș. La un
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
nu o va termina din pricina paupertății familiale, sărăcie exacerbată de seceta cumplită din 1947. Ca să Îmbunătățească Întrucâtva starea materială a lui, a părinților și a fraților săi, În anul școlar 1948-1949 se angajează ca Învățător suplinitor la Școala Primară din cătunul Călugăreni al comunei Poiana Teiului. Împreună cu Pamfil Sălăgeanu din Comuna Ceahlău Întemeiază, În 1949, organizația anticomunistă „Frăția de arme”. În același an, la 31 august este arestat. Va fi condamnat de Tribunalul Militar la 8 ani de Închisoare pentru crimă
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
se pare că găsi liniștea deplină și aerul nepoluat, după care tânjise, În vreme Îndelungată, până la etatea de 64 de ani. 6. TAȘU (TAȘI) s-a ivit În această lume În anul 1936. Este căsătorit cu aromânca MARIA ȚOLA din cătunul tulcean Hagilar. Are o fiică TUDORA II (care, la rându-i, este mamă, a unei fete, CRISTINA) și un fiu MIHAI (MIHU) II(mai mare decât TUDORA II), care, căsătorindu-se cu aromânca ELENA PIȘTALU din localitatea tulceană Bașchioi, a
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
bulgari să țopăie de fericire), a județelor românești Caliacra și Durostor (care constituie așa-numitul Cadrilater sau sudul Dobrogei) de către trădătorii guvernanți carliști, familia Stere Derdena s-a refugiat, Întâi, În satul ialomițean Pribegi, iar, apoi, În aceeași toamnă, În cătunul tulcean Caugagia, unde, Între anii 1941 și 1945, Mihai frecventează clasele primare. La Îndemnul tinerei sale Învățătoare Aurelia Vlădăreanu, el urmează, din 1945 până În 1952, cursurile Liceului Teoretic „Spiru Haret” din Tulcea, fiind elev mediocru, dar făcând parte dintr-o
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
pe calea arborelui său genealogic, ar fi găsit, de-al de Vasile al lui Vasile, cu vreo două secole În urmă. Din neam În neam, din moși strămoși, așa i se dusese numele, acestei deosebit de lungi dinastii de țărani, din cătunul Țărănia de Vale, a comunei Tutova, nu prea departe de apa râului Bârlad. Savantul a fost și continuă să fie nume atribuit după ce, Vasile al lui Vasile cel Mic, a devenit paznic de câmp, În cooperativa agricolă de producție din
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
a face loc aceluiași incredibil și emoționant obicei. În România, unghiile și părul Comandantului Suprem, chiar îndepărtate prin operații de manechiură și frizerie, erau considerate ca rămase în viață timp de trei zile și erau plimbate drept sperietori, prin toate cătunele, de către echipe speciale. Iar la capătul celor trei zile, alte echipe speciale le constatau oficial decesul, organizîndu-le funeralii naționale și construind, la căpătâiul lor, cîte-un combinat. Devenise notoriu cazul unui delicios poet omagist care, înarmat doar cu semiluna unei unghii
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
animale și la câte minerale! - dar nici unui om. Lumea nu-i decât un Nicăieri universal. De aceea, n-ai unde să te duci niciodată... Toate momentele acelea când viața tace, ca să-ți auzi singurătatea... În Paris, ca și într-un cătun îndepărtat, timpul se retrage, se înghemuiește într-un colț al conștiinței și rămâi cu tine însuți, cu umbrele și luminile tale. Sufletul s-a izolat și în zvârcoliri nedefinite se ridică la suprafața ta, ca un cadavru pescuit în adâncimi
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sub un troian de ninsoare, adică într-una din acele - colibe cari iarna nu-și mai manifestă esistența lor decât prin fumul cel verde ce tremură asupră-le. Tata n-avea nimica; era unul din oamenii cei mai săraci ai cătunului nostru... Nu-mi aduc aminte de mama decât ca de-o ființă palidă, un înger care mi-a descântat copilăria cu glasul ei dureros și suferitor. Eram încă mic când, într-o zi, băgai de samă că mama nu mai
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
medievale și pot fi folosite ca elemente ajutătoare în reconstituirea imaginii satelor noastre de-a lungul evoluției lor. Apoi, numeroși termeni lingvistici din actele medievale certifică descendența satelor românești din străvechi structuri teritoriale, cum ar fi sat din latinescul fossatum, cătun cu origine traco-ilirică, apoi traco-iliricul moș și, alături de el, latinescul veteranus, care a dat în limba română termenul bătrân, cu înțelesul unei părți de moșie moștenită dintr-un hotar anume. Alt argument de natură lingvistică, prin care se dovedește vechimea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pădure” unde își va alcătui apoi gospodăria, ce s-a păstrat până în secolul următor. De altfel, până în zilele noastre, o prelungire a Umbrăreștilor din dreapta râului Bârlad avea locuințele răsfirate la margine de pădure. Încă mai există câteva case din acest cătun, gospodării ce cuprind, în îngrăditura ogrăzilor și țarcurilor, pâlcuri de copaci bătrâni, mărturie a pădurilor de odinioară. A doua legendă, mai plauzibilă decât prima, are ca protagonist pe un viteaz din oastea marelui Ștefan, pe nume Umbrea, și se situează
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răposatului jitnicer Negre Apostol din veleat 7258 (1750) iunie 20 ci au arătat răzășii din moșia Umbrărești prin carili diosăbești moșia Umbrărești din moșia Sasul di Gios”, iar capătul de apus al moșiei Umbrăreștilor, numit de răzăși „Cotul Umbrăreștilor” (oare cătun ?), situat la apus de Dimaci, în urma judecății „s-au dat la stăpânirea răzășilor”. În mărturia respectivă se descrie mersul hotarului dintre cele două sate și moșii vecine, indicându-se și semnele-reper, așa cum se obișnuia. În ceea ce ne interesează acum, rămâne
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mai dinainte vreme de către cei patru slujitori credincioși ai voievodului și marelui domn și că locul a fost cândva domnesc. Localizarea sa prin indicativul „la Dimaci” a fost făcută greșit, de către editorii documentului, care consideră satul unul și același cu cătunul Dimaci din partea de nord a satului Suraia, deci la vest de Siret. O asemenea localizare se poate explica și prin faptul că acum, cursul pârâului Dimaci trece pe teritoriul comunei Suraia, dar nu știm dacă în vechime nu va fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și desen) de către „Locot/enent/ Theodor Șerbănescul inginer-topograful anului 1865”. Este vorba de poetul tecucean cu acest nume, fiul lui Ene Șerban, aflat acum pe funcția de inginer topograf. Redăm legenda planului, interesantă prin cuprinsul său: „Moșia Umbrăreștii - cuprinzându trei cătune și anume: 1 - Cotuna Buzoescii (corect Bozieștii, n. n.); 2 - Cotuna Tămășianii; 3 - Cotuna Siliștea. Pământului cuvenitu locuitoriloru li s-au datu în trei bucăți precum urmează: locuitorilor din Tămășiani și Boziesci pământul de hrană li s-au datu la un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Busoescii. Inginer-topograf, Lt. Th. Șerbănescu”. Un plan similar s-a alcătuit pentru terenul acordat locuitorilor silișteni, diferind doar suprafața; trebuie reținut că numai planurile cu loturile reprezentate pe ele sunt separate, în timp ce tabelul cuprinde laolaltă pe toți locuitorii celor trei cătune, fără a se face precizări în care din ele locuiește fiecare. Ei pot fi recunoscuți după numele specifice fiecărui sat, moștenite acum de urmașii lor, altele dispărute deja. Siliștenilor li s-a atribuit vatra satului actual, pe care, de fapt
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
1/2 prăjini în planul lui Th. Șerbănescu. Suprafața totală cuvenită foștilor clăcași de pe moșia Umbrărești a ajuns la 398 fălcii, proprietăresei rămânându-i peste 2.300 fălcii. Numărul locuitorilor împroprietăriți a fost de 130 familii din toate cele trei cătune, iar pe categorii obținem următoarea situație statistică referitoare la Umbrărești: -fruntași cu 5 fălcii și 40 prăjini = 19 în procente 15% -mijlocași ce au primit câte 4 fălcii = 46 „ 36%; -codași cu câte 2 fălcii și 40 prăjini = 33 „ 25
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
teritoriale, nu în puține situații întâlnim numele acelorași locuitori înregistrați în două sate. Într-o situație din 1898, ce cuprinde starea materială a bisericilor și niște formulare prin care se cere să se arate detalii (numirea parohiei, hramul, data zidirii, cătunele care o compun), pentru Torcești s-a raportat anul zidirii 1830, cătune Torcești și Cătunași, familii 166 la Torcești și 28 la Cătunași, suflete 675 la Torcești, 121 la Cătunași. Prin urmare, anul zidirii dat de Th. Ciuntu, 1840, în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sate. Într-o situație din 1898, ce cuprinde starea materială a bisericilor și niște formulare prin care se cere să se arate detalii (numirea parohiei, hramul, data zidirii, cătunele care o compun), pentru Torcești s-a raportat anul zidirii 1830, cătune Torcești și Cătunași, familii 166 la Torcești și 28 la Cătunași, suflete 675 la Torcești, 121 la Cătunași. Prin urmare, anul zidirii dat de Th. Ciuntu, 1840, în lucrarea sa din 1897, nu coincide cu data de mai sus, 1830
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
arată cum a căutat „mijloace ca să ajungu la posibilitatea de a înființa câteva școli, măcar prin cele mai dipărtate sate, dar, din nenorocire, această posibilitate, negăsindu-o decât numai la săteni, i-am sfătuit a se uni mai multi comuni (cătune, I.S.) pentru a contribui și a întreține câteva școli”, măsură ce se va aplica în majoritatea satelor din județul Tecuci, inclusiv de către umbrăreșteni. Primii care au răspuns îndemnului au fost locuitorii din Bucești și Lieștii-răzeși. Postul de profesor a fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Dumitrache Cucoaneș, Dănăilă Perjeru, Manolache Nistor, Enache Crivățu ș.a., din satul Slobozia-Torcești și Umbrăreștii-răzeș Gheorghe Căulea, Răducan Hagiu, Darie Bute, Ilie Trifan, Manolache Strătulat, Mihai Bulai, Alecu Botezatu, Ion Murgociu, în total un număr de 30 gospodari din cele trei cătune. La Declarație va fi anexată cererea lui Ilie Călugăreanu, prin care arată cum „Fiindu necesitate de învățatoriu comunal la comunele (cătunele) Condrea și Umbrăreștii din acest districat, plasa Bârladului [...], eu, subscrisul, Domnule Prefect, vin subordonat a vă ruga ca să binevoiți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]